
De citeva saptamini am inceput sa colectez materialele pentru teza de masterat[1] . Tema la moment nu importa[2] , e suficient sa zic ca am nevoie de statistica economica pe Moldova. Evident, am inceput cu contactarea fostilor colegi de la Moldova Economic Trends (MET), proiect TACIS care publica un trimestrial economic cu aceeasi denumire (in versiunea romana — Tendinte in Economia Moldovei). Inainte de a impartasi noutatile proaste pe care le-am aflat, e important sa explic rolul pe care il juca proiectul in comunitatea economistilor si expertilor in dezvoltare.
MET indeplinea un set de functii extrem de importante pentru comunitatea economistilor din Moldova:
Extragerea si agregarea informatiei de la principalii prestatori statistice economice — Ministerul Economiei, Ministerul Finantelor, Departamentul de Statistica si Banca Nationala. In cazul unor din aceste organizatii, obtinerea informatiei era un proces complicat si fin, unii functionari comportindu-se de parca respectivele date le-ar apartine personal (concluziile le puteti trage singuri). Cu timpul institutiile de stat au devenit mai transparente, insa problema agregarii ramine deschisa pina in ziua de astazi.
Tratarea obiectiva si calitativa o datelor. Institutiile de stat prefera sa compare performanta doar in ultimile doua perioade, ceea ce complica mult analiza indicatorilor in timp. In plus, de cele mai multe ori, cresterea anumitor indicatori (bugetul, salariul mediu, etc.) se calculeaza in lei curenti (neajustati la inflatie), ceea ce supraestimeaza puternic evolutia pozitiva a acestora. MET oferea siruri de date mult mai lungi, exprimate in valori reale. In plus, graficile si tabelele erau acompaniate de explicatii si analiza economica (relativ rudimentara, dar net superioara celei produse de Ministerul de Economie).
Calcularea indicatorilor compusi. Sursele oficiale se reduc la producerea indicatorilor de baza (PIB, inflatie, compoziia comertului pe grupe de produse si tari, etc.), lasind la discretia utilizatorului calcularea indicatorilor analitici complecsi. Citeva exemple:
Cel putin primii doi dintre acesti indicatori erau calculati exclusiv de MET. De ce? Deoarece calcularea acestor indicatori necesita mult timp si efort[4].
Crearea unei baze economice unificate, care include informatii incepind cu 1992. Aceasta baza de date, care crestea cu fiecare editie a trimestrialului, este absolut unicala pentru Moldova. O parte (ce-i drept, relativ restrinsa) a aceastei baze era oferita online. Ceea ce nu era oferit online, putea fi obtintul fara mari probleme contactind proiectul direct.
Pe scurt, trimestrialul Moldova Economic Trends reprezenta un bun public, utilizat de toti consumatorii de informatii economice. Printre acestia se numara Banca Mondiala, FMI, Economist Intelligence Unit (datele din rapoartele pe Moldova sunt extrase anume din MET), economisti de la banci comericiale si universitati (ce-i drept, intr-o mult mai mica masura decit s-ar astepta). Practic oricare analiza de ansamblu a tarii se baza pe datele si analiza MET (asemena analize sunt incluse in termenii de referinta a oricarui proiect de asistenta).
De ce vorbesc de MET la timpul trecut? Deoarece proiectul si-a curmat existenta. Nu pentru prima oara — a mai fost suspendat de citeva ori. Insa anterior lucratorii locali ai proiectului ramineau in oficiu si continua sa culeaga informatii statistice din initiativa proprie (fara remunerare!). De data aceasta totul e diferit — oficiul si telefoanele au trecut in miinile altora, adresele de e-mail nu mai sunt accesibile, baza de date nu se mai completeaza.
Teoretic, inca nu este tirziu de "reanimat" proiectul in formula veche — baza de date exista, oamenii pot fi accesati, etc. Pentru aceasta Ministerul Economiei trebuie sa includa MET in lista de proiecte inaintata TACIS spre finantare. Aparent, acest scenariu este putin probabil, deci urmeaza de identificat formule alternative in cadrul carora MET ar putea sa-si continue viata.
In caz daca proiectul nu va mai fi coordonat de subcontractori TACIS, el urmeaza sa se schimbe radical, in special la capitolul costuri. O problema a proiectului era faptul ca, in conformitate cu traditiile TACIS, doar o mica parte a bugetului era indreptata spre activitati productive, restul fiind mincat de subcontractor (experti straini, administrare, etc.).
Solutia pe care o propun este integrarea proiectului Moldova Economic Trends intr-o universitate. Echipa va fi constituita din expertii proiectului vechi si studenti. Expertii vechi vor oferi:
Tot lucrul "negru" (introducerea datelor in Excel) va fi efectuata de studenti la un pret minimal. De ce cred ca studentii vor fi bucurosi sa lucreze si pentru $100/luna? Deoarece MET ofera un sir de remunerari intangibile, importante pentru studentii ambitiosi:
Universitatea care va adopta proiectul va obtine un sir de avantaje:
ASEM este actualmente principalul candidat la atragerea proiectului sub aripa proprie. Insa nu este clar daca Academia va fi dispusa sa accepte ca proiectul sa fie condus de cineva din afara institutiei (nici unul din angajatii MET nu sunt profesori la ASEM).
O alta "mama vitriga" potentiala pentru MET este Universitatea Americana, care se creeaza in prezent in Moldova.
Care n-ar fi universitatea (sau alta organizatie) care va decide sa reanimeze MET, ea urmeaza sa se miste foarte rapid. Valoarea bazei de date MET scade odata cu scurgerea timpului. Cu cit mai departe, cu atit mai mare va fi efortul necesar pentru actualizarea bazei de date pentru perioada de inactivitate a proiectului. In plus, expertii MET nu asteapta pina proiectul va fi reanimat, si-si gasesc de lucru in alta parte (o persoana a si plecat in Romania).
De asemenea este clar ca golul lasat de MET este treptat umplut de alte publicatii, cel mai bun exemplu fiind buletinul lunar "Analize de business si economie", publicat de Expert-Grup. Printre dezavantajele publicatiilor noi as mentiona faptul ca ele nu dispun de date istorice, si nu calculeaza indicatorii compusi oferiti de MET. In plus, concurenta mai multor publicatii in primul rind ne va beneficia pe noi, consumatorii de statistici si sinteze economice.
[1] Pentru Second-Year Policy Analysis (SYPA) paper, ca sa fiu mai exact.
[2] Odata ce lucrul va trece de etapa incipienta, planific sa public extrase pe site. Pur si simplu la moment in afara de denumire si idee nu am practic nimic.
[3] Nu sunt sigur ca am tradus corect in romana denumirile indicatorilor, de aceea includ in paranteze variantele in original.
[4] Spre exemplu, la calcularea ratei efectiva reala de schimb se utilizeaza indicele preturilor de consul pentru toti partenerii comerciali principali ai tarii in cauza.
[5] In cazul meu, spre exemplu, prezenta in CV a experientei de lucru la MET a jucat un rol pozitiv in procesul de aplicare la Harvard.
[6] Expresie popularizata de E.R. si alte telenovele pe teme medicale.
Publicat: 23 octombrie 2005 20:00
Categorii: Economie si Afaceri
Taguri: asistenta tehnica, macroeconomie, MET
Comentarii (4)
Condratchi Vitalie (Vitusic)
3 noiembrie 2005 10:25
Sandule, felicitari pentru lansarea site-ului! Nu ma pricep la concept si design, dar continutul este promitator!
Vreau sa vin cu o propunere pentru reanimarea MET - Institutul International de Management ar fi bucuros, banuiesc, ca universitate tanara, sa le-o ia inainte ASEM-ului sau USM-ului. Acum nu stiu cum e cu Universitatea Americana... As incerca sa vorbesc cu administratia INM, unde studiez. Daca te intereseaza.
Adrian Vrabie
1 decembrie 2005 13:28
You're absolutely RIGHT Sandule!
but where did ya get that: "real effective exchange rate" ... GEEE :))) I've never heard of anything like that :) ... do u know where can I find more info how to calculate that and what it is supposed to mean?
Alexandru Culiuc
1 decembrie 2005 16:34
Adrian, REER este cea mai importanta rata de schimb pentru economia reala. Daca te intereseaza, n-ai decit sa googlezi real effective exchange rate calculation.
Maria
6 mai 2006 15:44
Sandu, ai dreptate e problema si mare problema. Fac si eu un studiu. Cind am incercat sa colectez unele date mi s-a spus "tu nu stii ce ceri!!!". In conetxt vezi un alt punct de vedere exprimat la rubrica "ТОЧКА ЗРЕНИЯ" articolul "ДЕФИЦИТ ДИАГНОЗА"