Alexandru Culiuc

25 septembrie 2006

Hotarirea 434 a Guvernului Republicii Moldova

La 25 aprilie 2006 Guvernul a aprobat Hotarirea 434 "Cu privire la planurile unice de inmatriculare in anul 2006 a studentilor si elevilor in institutiile de invatamint superior (ciclul I), mediu de specialitate si secundar profesional". Hotarirea stabiliste numarul studentilor cu finantare bugetara la institutiile superioare publice de invatamint, precum si cote de inmatriculare pentru toate universitatile, atit de stat cit si private. Cotele sunt stabilite pentru fiecare specialitate si universitate in parte.

Sa luam drept exemplu specialitatea 365.1 "Economie Mondiala si REI", la care in acest an urmau sa fie admisi 222 studenti. ASEM a avut dreptul sa inmatriculeze 97 studenti la REI, dintre care:

  • la buget: 22 studenti la sectia de zi, dintre care 2 cetateni straini
  • prin contract: 75, dintre care 50 la sectia de zi si 25 la "frecventa redusa"

USM a obtinut 40 locuri la aceeasi specialitate, toate la sectia de zi, dintre care jumatate cu finantare bugetara. ULIM, UCCM si Institutul International de Management fiecare au dreptul sa inmatriculeze cite 20 studenti la sectia de zi (in cazul universitatilor private toti studentii sunt pe contract, evident). Universitatea Perspectiva-Int si Universitatea Slavona au obtinut dreptul sa inmatriculeze la REI respective 15 si 10 studenti. Cote similare au fost stabilite pentru toate specialitatile — de la "Actorie" pina la "Zootehnie".

Numarul total de studenti inmatriculati in acest an a fost limitat la 27,875 persoane (conform anexei 4 la Hotarire), adica cu 19.3% mai putin decit cei 34,553 admisi in anul 2005. Guvernul a adoptat hotarirea (citez prima propozitie a documentului) "in scopul asigurarii economiei nationale cu cadre avind studii superioare si muncitori calificati, corelarii procesului de pregatire a specialistilor in functie de cererea pe piata muncii din tara [...]".

Reactii

Hotarirea a stirnit multe dezbateri si nemultumiri. In special este supusa criticii plafornarea numarului de studenti pentru universitatile private. Partidului Liberal ataca decizia in comunicatul din 5 iulie in felul urmator:

Constitutia asigura tuturor dreptul la invatatura, universitatilor asigura autonomie, iar parintilor - dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor. Drepturile mentionate sunt incalcate. [...] Aceste actiuni contrazic declaratiile pro-europene ale guvernarii in ceea ce priveste alinierea sistemului educational la standardele internationale. Modul in care se doreste pregatirea specialistilor "in dependenta de cererea existenta pe piata muncii" contravine angajamentului RM privind aderarea la procesul Bologna, deoarece directioneaza invatamantul superior spre strategii aplicate in sistemul de invatamant sovietic, torpiland cererea sociala.

Moldova Azi preia stirea Info-Prim Neo, in care sunt expuse argumentele PSL:

Formatiunea explica ca Guvernul este in drept sa reglementeze cotele pentru studiile finantate de la bugetul de stat, dar nu poate stabili cote fixe de inmatriculare pentru studiile prin contract. [...] "Institutiile de invatamant superior, atat cele de stat, cat si cele private, fiind acreditate in modul stabilit de legislatia in vigoare, sunt libere sa inmatriculeze studentii in dependenta de capacitatile de scolarizare, inclusiv de baza tehnico-materiala". Social-liberalii considera ca hotararea respectiva contravine dispozitiilor constitutionale privind autonomia universitara, dreptul la invatatura si protectia concurentei loiale. De asemenea, ei invoca incalcarea prevederilor tratatelor internationale la care RM este parte, si anume a Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale si a Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane.

Viorelia Moldovan-Batrinac, viceministru al Educatiei, Tineretului si Sportului, a raspuns acestor si altor critici in cadrul unei sesiuni de perfectionare. De la dumneaei aflam despre istoricul crearii acestei hotariri si despre pozitia oficiala a guvernului:

"Autor al hotararii este Ministerul Economiei, care a elaborat-o reiesind din necesarul pietii muncii. Eu cred ca Ministerul de resort urmeaza sa asigure un anumit echilibru, sa stimuleze candidatii la admitere sa opteze pentru anumite specialitati de care are nevoie piata muncii.

[...] Cand am efectuat repartizarea acelui plan [...] am tinut cont de urmatoarele criterii: in primul rand, care a fost cifra de scolarizare din anul trecut a fiecarei institutii private. Vreau sa va zic ca, cu exceptia UCCM, nici o institutie privata nu a primit o cifra de scolarizare mai mica decat cea din anul trecut, ba chiar mai mare.

Recunosc ca exista anumite decalaje de ordin structural pe specialitati, intrucat a fost redus planul la astfel de specialitati la care se inregistreaza un exces de forta de munca, cum ar fi specialitatile economice, juridice, limbi moderne, relatii internationale, ceea ce nu inseamna ca la anul viitor nu ar putea fi modificata aceasta atitudine. Desigur, cu o anumita doza de relativitate, daca facem referinta la un alt act normativ, privind reglementarea antreprenoriatului, cu toate ca institutiile de invatamant nu exercita o activitate comerciala, dar daca ne referim la dreptul de proprietate, la libertatea institutiei in acest sens exista o anumita rezerva, dar totusi statul este in drept sa intervina pentru a evita somajul, alte probleme care deductiv apar din aceasta libertate."

O pozitie pe cit se poate de echilibrata si bine gindita, care recunoaste deficientele hotaririi si propune argumente rezonabile in apararea ei. Dupa scurta mea intrevedere cu Doamna Moldovanu-Batrinac in aceasta vara nici nu m-as fi asteptat la altceva. Totusi, cu toata stima pe care o am pentru dumneaei, nu pot fi de-acord cu hotarirea pe care o apara in calitate de viceministru.

Analiza

In primul rind as vrea sa ma opresc la critica stirnita de Hotarirea 434. PL, PSL si altii isi axeaza critica pe faptul ca Hotarirea contravine legislatiei. Nu sunt jurist si nu stiu pe cit de mult conteaza opinia mea la acest capitol, insa nu cred ca hotarirea contravine dreptului la invatatura (art. 35 al constitutiei). In asa caz ar trebui sa consideram ca concursul de admitere reprezinta si el o incalcare a dreptului la invatamint pentru acei care n-au trecut concursul. Sunt de-acord cu PL si PSL ca prin aceasta hotarire Statul intervine in mod brutal in activitatea operationala a universitatilor, incalcind astfel autonomia academica a universitatilor, care le este garantata in acelasi articol al constitutiei. Insa daca hotarirea ar rezolva obiectivele pe care Guvernul le-a anuntat (promovarea specialitatilor prioritare si abordarea problema somajului in rindul tinerilor), apoi cred ca ar fi o interventie justificabila, daca nu si admisibila din punct de vedere juridic. Faptul ca Hotarirea indirect sporeste concursul de admitere este si el un fenomen pozitiv (cel putin la suprafata). In prezent practic oricare poate deveni student atit timp cit poate plati contractul, ceea ce, in opinia mea extrem de subiectiva, a dus la o degradare considerabila a calitatii studentilor pe parcursul ultimului deceniu. Spre regret insa, Hotarirea 434 nu atinge nici unul din obiectivele propuse, lucru pe care il demonstrez in cele ce urmeaza.

Sa incepem cu obiectuvul "corelarii procesului de pregatire a specialistilor in functie de cererea pe piata muncii din tara" anuntat in prima propozitie a hotaririi. Ar fi foarte interesant sa vedem statstica utilizata de Guvern in procesul determinarii listei specialitatilor "la care se inregistreaza un exces de forta de munca". Caci eu de asa date n-am dat pe situl Departamentului Statisticii. Probabil cel mai relevant si detaliat document statistic la acest capitol este studiul "Tinerii pe Piata Muncii", efectuat de Departamentul Statisticii in trimestrul II 2005 printre tinerii de 15-29 ani. In el apare urmatoarea clasificare a domeniilor de activitate economica:

  1. Agricultura, economia vinatului, silvicultura si pescuit
  2. Industrie
  3. Constructii
  4. Comert, hoteluri si restaurante
  5. Transporturi si comunicatii
  6. Administratie publica, invatamint, sanatate si asistenta sociala
  7. Alte activitati

Observati ca aceasta clasificare nu ne permite sa vedem date statistice aparte, spre exemplu, pentru absolventii facultatilor de drept. Aici nu figureaza nici "limbi straine", nici "relatii internationale" si nici "banci si burse de valori". Facem concluzia ca Depatamentul de Statistica nu colecteaza, iar Guvernul, respectiv, nu dispune de informatii suficient de detaliate care ar permite de determinat "excesul fotei de munca" pentru specialitati in parte. Universitatile din Moldova de asemenea nu intretin relatii formale cu absolventii sai, respectiv nu dispun nici ele datele necesare. Nici vorba, eu nu am informatii exacte despre toate sursele statistice de care dispune statul si este posibil ca Ministerul Economiei sau Ministerului Educatiei sa dispuna de datele. In asa caz sper ca vom avea ocazia si noi sa aruncam o privire asupra lor.

In genere, legatura intre studiile si somaj este una foarte subdreda. Numarul studentilor a crescut in anii 1995-2005 de la 53.8 mii la 126.13 mii, rata anuala de crestere consituind circa 10% (Moldova Economic Trends si Departamentul Statisticii). Rata somajului in aceiasi ani a scazut din 1999 (cind au absolvit cei care au intrat la facultate in 1994) de la 11.1% la 7.3%, adica pozitia "numarul excesiv de studenti duce la somaj" este greu de justificat. [UPDATE 28 septembrie 2006] Mai mult ca atit, numarul de someri cu studii superioare inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a scazut de la 5.2 mii la in 1999 la 2.9 mii in 2003. [1]

Informatiile mele private, fie ele cit de limitate, de asemenea contravin pozitiei Guvernului. Din spusele fostilor mei studenti de la REI care au absolvit in 2004, intreaga grupa si-a gasit serviciu mai bun decit mediu. Acelasi lucru il pot afirma si in cazul propriilor colegi de grupa, cu care am absolvit in 2001. In vara aceasta ne-am intilnit cu totii sa sarbatorim cinci ani de la absolvire. Din 20 persoane prezente, doar doua au dat nemultumite din nas la suma de 450 de lei pe care fiecare urma s-o plateasca pentru masa extrem de copioasa: Constanta Popescu-Mereacre (UCL MA Political Economy of Russia and Eastern Europe, Projects Officer si economist la Ambasada Britanica la Chisinau) si eu.

Si chiar daca in prezent s-ar inregistra un exces de forta de munca la specialitatile prestigioase (repet insa, nu inteleg de unde ar putea proveni asemenea statistica), intrebarile nu dispar. Cum oare autorii hotaririi de la Ministerul Economiei au fost in stare sa prognozeze cererea pe piata de munca a Moldovei peste trei-patru ani, cind vor absolvi cei care au fost admisi la universitati in anul acesta? In baza caror date si modele autorii hotaririi au decis ca peste trei ani economia Moldovei va avea nevoie anume de 222 tineri specialisti in REI si nu de 100, 500 sau 1000?

Mai la general, nu inteleg de ce Guvernul se considera in drept sa se implica atit de brutal in structura pietei de munca. Oare sa stie un functionar de la Ministerul Economiei sau Ministerul Educatiei, Turismului si Sportului ce-i mai bine pentru tinerii de 18 ani? Si chiar daca e sa presupunem ca un tinar de 18 ani nu este in stare sa primeasca decizii rationale privind cariera profesionala (adica sa participe la alegerea guvernarii pentru urmatorii citiva ani pot, da sa-si decida propria soarta nu-s in stare?), oare parintii vor permite propriului copil sa aplice la o facultate care produce someri? Daca absolventii liceilor se rup la drept, REI si relatii internationale, apoi ei la sigur au suficiente motive sa o faca: oare e posibil sa ne inchipuim ca cineva ar fi gata sa cheltuie patru ani de viata si peste $2,000 fara a se documenta vis-a-vis la posibilitatile de angajare dupa absolvirea facultatii? Pe scurt — hotarirea face abuz de instrumente administrative specifice economiei de comanda, si contravine mecanismelor de piata. Daca Ministerul Economiei va continua sa produca asemenea hotariri, apoi cred ca in curind va urma sa-i schimbam denumirea in Ministerul Planificarii de Stat.

Guvernul ofera si o alta argument in favoarea hotaririi: ea este menita "sa stimuleze candidatii la admitere sa opteze pentru anumite specialitati de care are nevoie piata muncii". Nici vorba, statul are dreptul sa posede propria viziune in domeniul structurii absolventilor. Insa promovarea acestei viziuni nu necesita plafonarea numarului total de studenti. E suficient sa fie taiete toate locurile bugetare la REI, juridica, relatii internationale si alte facultati "producatoare de someri", iar fondurile eliberate sa fie redirectioneze spre facultatile de inginerie, pedagogie, medicina si alte specialitati prioritare. Facultatea REI de la ASEM si facultatea de drept de la USM nu vor muri de foame — exista suficienti doritori sa invete acolo chiar daca toate locurile vor fi oferite doar in baza de contract.

Sunt sigur ca acum v-ati gindit "Autorul se contrazice! Mai sus scrie ca numarul mare de studenti la contract a dus la scaderea calitatii studentilor, iar acum propune lichidarea tuturor locurilor bugetare la facultatile de prestigiu. Pai in asa caz se vor duce la ripa cu totul!" Raspund: problema calitatii studentilor nu va fi rezolvata pe calea redistribuirii locurilor bugetare. Doamna Moldovanu-Batrinac sustine ca problema calitatii poate fi partial solutionata anume prin intermedium Hotaririi 434: "In alte tari, absolventii care nu au o medie, o reusita buna nici nu incearca macar sa mearga in institutiile de invatamant superior. La noi, din pacate, acest nivel de constientizare nu este inca atat de inalt si se folosesc diverse pargii pentru echilibrare, care efectiv nu incalca dreptul omului."

Cred ca in aceste rinduri Doamna viceministru indirect abordeaze problema reala a invatamintului superior din Moldova — calitatea scazuta a studentilor si a studiilor superioare in Moldova. Absolventii FSA/Eurasia Undergrad, Muskie si multi altii care au avut ocazia sa studieze in ambele sisteme de invatamint superior vor confirma acest fapt. Insa nu cred ca sursa problemei consta in nivelul jos de constientizare a absolventilor liceilor din Moldova fata de cei din occident. Daca un elev american mediocru cu un scor SAT de 1500 (din maximul de 2400 puncte) ar putea intra la Harvard, el ar face-o cu mare placere, chiar daca n-ar fi obtinut nici o bursa, si ar fi nevoit sa imprumute circa 240 mii dolari pentur a-si finanta patru ani de studii. Insa acest exemplu este absolut ipotetic: un asemenea elev nici o data nu va fi admis la Harvard, si anume de aceea si nu va depune aplicatia la Harvard sau la oricare alta universitate din Top 20. Nivelul constientizarii in acest caz nu joaca nici un rol.

Concludem ca adevarata problema cu care se confrunta invatamintul superior din Moldova — calitatea scazuta — nu poate fi solutionat printr-o simpla plafonare a numarului studentilor. Si care sunt solutiile? Exemplul de mai sus indica clar ca reforma sistemului de admitere ar fi o componenta esentiala de redresare a calitatii studiilor, insa exista si alte domenii importante. Cred ca acest eseu a devenit deja prea lung, asa ca voi amina expunerea gindurilor mele la acest capitol pentru o alta data.

Concluzii

Sa rezumam. Nici unul din argumentele anuntate de Guvern in favoarea Hotaririi 434 nu face fata criticii:

  • Statistica disponibila publicului nu este in stare sa demonstreaze existenta unui excedent de forta de munca la specialitatile prestigioase. Guvernul n-a produs noi date care ar confirma acest fapt, iar experienta proprie ne demonstreaza inversul — absolventii facultatilor "prestigioase" isi gasesc serviciu fara mari probleme.
  • Chiar daca acest excedent de forta de munca exista, guvernul nu are capacitatea de a determina conditiile pe piata de munca care vor fi in vigoare peste trei-patru ani.
  • Obiectuvul de a promova anumite specialitati prioritare poate fi atins fara a plafona numarul total de studenti — este suficient de taiat toate locurile bugetare la facultatile de presitigiu si de le redirectionat spre facultatile prioritare.
  • Plafonarea numarului de locuri nu este solutia potrivita pentru sporirea calitatii studentilor si a studiilor superioare.

A ramas doar o singura intrebare. Toate aceste critici sunt relativ evidente si imi vine greu sa cred ca ele puteau scapa autorilor Hotaririi. Si daca ei stiau din start ca hotarirea nu poate atinge obiectivele anuntate, apoi care au fost motivele reale care au dat nastere acestui document?

P.S. Rezultate preliminare

In august Logos Press a publicat analiza rezultatelor campaniei Admitere 2006. Rezultatele sunt pe cit se poate de previzibile. S-a constatat un exces de locuri la buget la specialitatile prioritare, in special pedagogie, iar cele mai inalte concursuri s-au inregisgtrat la facultatile de economie si juridica. Autorul explica aceste preferinte a studentilor si parintilor prin mentalitate "gresita" si lipsa de informatie privind starea pietii de munca. Iata aici eu nu sunt de-acord cu Tatiana Smesnaia... De unde atit paternalism?

[1] Evident, este important sa luam in consideratie efectul pozitiv al migratei. Daca doriti sa va aprofundati in partea statistica a intrebarii, recomand sa analizati raportul "Forta de Munca in RM — Ocupare si somaj" publicat de Departamentului Statisticii.

Publicat: 25 septembrie 2006 3:47

Categorii: Guvernare si politica | Invatamint

Taguri: , , , ,

Comentarii (41)

1

Viorica Antonov
27 septembrie 2006 19:43

Planul unic de inmatriculare este o strategie si desigur afecteaza drepturile cetatenilor RM de a avea acces egal la studii superioare. Practic, este absenta politica optiunilor egale. Insa daca sa analizam situaia pe piata muncii din RM, este una critica. Prea multe locuri vacante sunt pentru meseriasi iar cei cu studii superioare asteapta slujba cu lunile la oficiile fortei de munca. Din aceste considerente strategia trebuie sa fie indreptata spre deshiderea a mai multor locuri la studii superioare pe specialitati tehnice, agricole pentru a acoperi astfel deficitul. Insa, nicidecum nu trebuie de redus din alta parte, si ma refer la locurile pentru specialitatile de la drept, relatii internationale, economie, stiinte politice si administrative, etc. Daca sa incerc sa inteleg pe oficialitatile care au inaintat si au pledat pentru strategie, atunci trebuie sa intelg ca s/a cutezat de a stabili un echilibru dintre locurile pentru studii si cerintele pietii. Teoretic se prea poate sa fie asa, insa practica a demonstrat vara aceasta ca unii tineri cu merite inalte la BAC 2006 cu media de 9,3 si mai sus nu au fost admisi la studii superioare, iar la contract au fost imatriculati si cu medii mai jos de 7,00 la aceleasi specialitati. Atunci ma intreb eu oare unde este dreptate?...


Parerea mea este ca strategia in cauza nu a fost bine gandita si ea nu este aplicabila pentru RM. Trebuie sa se acorde atentie mare criteriilor de eligibilitate in procesul de inmatriculare, dupa modelul meritelor si capacitatilor analitice, alias un test de inteligenta.

Nu ar fi rau ca un test de inteligenta sa fie aplicabil si functionarilor publici din cand in cand.

2

Igor
27 septembrie 2006 21:22

Buna tema, bine analizata, insotita de statistici, si dupa numarul de comentarii lasate, clar ca nu-i triviala. Adica mai usor de vorbit despre vestiment decat despre admitere :)

Am avut si eu marea fericire sa fiu in diferite sisteme de invatamant: sovietic, post-sovietic, moldovenesc, si american. Clar ca cel mai prost a fost cel moldovenesc cu numarul exagerat de studenti pe contract. Faptul ca a aparut hotararea 434, nu-i din pod, si nu de dragul plafonarii. In toate argumentele care le-ai adus, punctele slabe ar fi:
1) pui la baza o singura facultate REI de la ASE. REI este un capitol separat, si nu vreau sa discut depsre asta.
2) statisticele anuntate imi lasa mari dubii. In genere, departamentul de statistica din MD nu-mi face mare incredere, daca sa fim seriosi. Daca imi aduceai statistici de genul: in 2004 au absolvit Dreptul 2000 de studentii, si si-au gasit serviciu pe specialitate ZZZ dintre ei, atunci mai discutam.

Cred ca problema este cu mult mai profunda, si nu poate fi rezolvata numai printr-o singura hotarare.

In genere in MD este o tendinta anormala, ca toata lumea tre sa aiba neaparat studii superioare, si "bune", si preferabil 2-3. Ne-am trezit cu mii de studenti la facultatile de prestigiu, si cu o calitate sub zero a absolventilor. Cauze sunt multe, si ar fi o alta tema de discutii. Am creat specialisti pe banda rulanta, cu gandul numai la coeficientul de salarizare, si uitand de calitatea studiilor care le oferim. Rectorii mor dupa numarul mare de studenti, si se oftiga de numarul ridicat de restantieri. Cand eram la USM (top school in MD), rectorul spunea: "Nu va taiati creanga pe care stati. Nu creati asa de multi restantieri, ca asta va afecta salariul". In SUA (la ceva un pic mai jos de Harvard :)), decanul spunea: "Noi am admis la universitate (pe toata universitatea!), copii cu media 4/4, ei sunt buni. ei platesc 30mii$/an. Dumneavoastra tre sa-i invatat si sa depuneti toata silinta si straduinta ca ei sa obtina max posibil cunostinte pe parcurusl studiilor." Sper ca se vede diferenta abordarii problemei.

Eu pana acum nu am inteles de ce la conducera universitatilor din MD nu limitau numarul de locuri a studentilor admisi la unele facultati. Asta trebuia sa vina de la UNIVERSITATI si nu de la MINISTER. Spre exemplu, exista facultatea de Drept. Avem X profesori, Y sali, Z capacitati, si prin urmare, noi putem asigura studii calitative la W studenti. OK, asta va fi numarul maximal. Din pacate totul sa facut altfel. Noi am adunat Q cereri, deci luam Q studenti, iar cu restul ne clarficam apoi. Da, corect, piata dicteaza preturile, asa spune cartea, dar nu in Moldova, din pacate. Cred ca nu trebuie de explicat ca numarul exagerat de studenti a dus la profanarea intregului sistem de invatamant superior. Cum era sa fii admis la facultatea de drept sau mate, sau filologie, sau economie in 1985 si cum este acum?

In concluzie, cred ca hotarerea 434 a fost un pas corect nu atat spre corectarea pietii de munca, precum spre ridicarea nivelului general al sitemul universitar. Desigur, are multe neajunsuri, si unul dintre ele ar fi procesul de admitere. O data ce s-a pus plafonare, atunci admiterea tre sa fie la max posibil transparenta, si corecta. ADdmiterea pe baza de nota medie de la BAC imi pare oribila, si cea mai corupta.

3

Alexandru Culiuc
27 septembrie 2006 23:18

Viorica, nu sunt de-acord cu multe din cele scrise de dumitale.

Viorica scrie: este absenta politica optiunilor egale.

Am scris la acest capitol. Nu cred ca Hotarirea 434 incalca principiul oportunitatilor egale. Daca esti bun, apoi vei fi admis oriunde. Problema in Moldova consta in faptul ca valoarea aplicantului este estimata in baza notei medii din atestat — sunt pe deplin de-acord cu Igor ca este probabil cel mai corupt si oribil sistem din toate posibilile, insa aceasta tema cere o tratare aparte.

Viorica scrie: Insa daca sa analizam situaia pe piata muncii din RM, este una critica. Prea multe locuri vacante sunt pentru meseriasi iar cei cu studii superioare asteapta slujba cu lunile la oficiile fortei de munca.

Viorica, in baza carei informatii afirmi ca "cei cu studii superioare asteapta slujba cu lunile la oficiile fortei de munca"? As vrea sa vad cifrele exact si sursa lor. In plus, nu ma intereseaza pur si simplu numarul de persoane cu studii superioare inregistrati drept someri (asta-i simplu — 2.9 mii in 2003 fata de 5.2 mii in 1999; aceasta crestere fiind determinata, in opinia mea, de exodul de forta de munca cu calificare mediu in strainatate). E important sa puteti demonstra ca proportia absolventilor specialitatilor de prestigiu printre someri este mai mare decit propoportia acestor specialitati din numarul total de absolventi. Repet ce-am mai scris in eseu — din cite stiu, nimeni nu colecteaza date intr-atit de detaliate. Si daca nu dispui de datele necesare, apoi afirmatia dumitale este goala si lipsita de valoare.

Viorica scrie: Din aceste considerente strategia trebuie sa fie indreptata spre deshiderea a mai multor locuri la studii superioare pe specialitati tehnice, agricole pentru a acoperi astfel deficitul. Insa, nicidecum nu trebuie de redus din alta parte, si ma refer la locurile pentru specialitatile de la drept, relatii internationale, economie, stiinte politice si administrative, etc.

Viorica, numarul de locrui este limitat de anumite constringeri – capacitatea salilor de studii, numarul de carti la biblioteca, numarul profesorilor. Marirea numarului de studenti necesita cresterea tuturor acestor factori de productie. Nici vorba, e bine sa avem mai multe sali de studii, biblioteci mai bogate si profesori mai multi (eu as prefera mai buni, dar asta-i alta intrebare). Problema: cu aceiasi $1mln. care ar fi necesari pentru extinderea capacitatilor universitatilor se pot face multe alte lucruri utile: imbunatatile drumurilor, sprijinirea companiilor de IT, imbunatatirea apeductelor in zonele rurale, etc. Alternative sunt foarte multe. Intrebare: in situatia in care afirmi ca in Moldova deja exista un excedent de studenti, oare mai este necesar de marit numarul de locuri de studii? Sau poate totusi merita de indreptat acest $1 mln. in alte domenii, unde nu se inregistreaza un excedent de oferta?

Viorica scrie: Teoretic se prea poate sa fie asa, insa practica a demonstrat vara aceasta ca unii tineri cu merite inalte la BAC 2006 cu media de 9,3 si mai sus nu au fost admisi la studii superioare, iar la contract au fost imatriculati si cu medii mai jos de 7,00 la aceleasi specialitati. Atunci ma intreb eu oare unde este dreptate?...

Raspunsul la intrbarea "unde-i dreptatea" in cazul dat este mai complicat. Conform regulamentului Admitere 2006:

Admiterea în bază de contract cu achitarea taxei de studii în instituţiile de învăţămînt superior de stat şi privat, se efectuează după aceleaşi criterii ca şi admiterea la locurile cu finanţare bugetară. (Capitol I, art. 5)

Daca e sa-i credem pe cei de la Logos Press, apoi asta inseaman ca concursul era unic pentru toti. Citez:
Logos Press: В этом году впервые был проведен и другой эксперимент: единый конкурс для бюджетников и контрактников. Чем вызвана такая унификация? В Министерстве просвещения и молодежи считают, что проведение отдельных конкурсов приводило к тому, что на платное обучение зачисляли претендентов с балом намного ниже, чем на бюджет. Что несправедливо. Ведь в вузах, даже за деньги, должны учиться самые достойные.

Dupa mine, articolul 5 poate fi interpretat si altfel (de genul "separate but equal"), insa hai sa-i credem pe cei de la Logos Press pe cuvint. Dar oricum ramine un moment important. Locurile la buget sunt din start separate in functie de provenienta potentialului student: oras/sat si bacaloreat/scoala medie. Citez Capitolul II, articolele 8 si 15.

Art 8: Cota-parte la admitere pentru locurile cu finanţare bugetară la învăţămîntul
  • de zi se stabileşte după cum urmează:
  • pentru deţinătorii atestatului de studii medii de cultură generală - 25 la sută din numărul total de locuri;
  • pentru deţinătorii diplomelor de bacalaureat - 65 la sută;
  • Pentru deţinătorii diplomelor de studii medii de specialitate care solicită specialităţi/ domenii din formare profesională conform profilului studiat în colegiu - 10 la sută.

Art 15: Cota pentru candidaţii care participă la concursul de admitere [...]se stabileşte după cum urmează:

  • Pentru deţinătorii atestatului de studii medii de cultură generală:
    • 90 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din localităţile rurale, centrele raionale şi orăşelele mici;
    • 10 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din municipiile Chişinău şi Bălţi.
  • Pentru deţinătorii diplomelor de bacalaureat:
    • 70 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din localităţile rurale, centrele raionale şi orăşelele mici;
    • 30 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din municipiile Chişinău şi Bălţi.

Adica combinatii sunt foarte multe. Spre exemplu, daca esti de la Chisinau si esti cu bacalaureat, concurezi doar pentru 19.5% din locurile bugetare (doar 65% din locuri sunt pentru cei cu bacalaureat, din acestea doar 30% sunt rezervate pentru Chiisnau si balti. 0.65x0.3=19.5%). Adica nu este exclus ca un studenti nu 9.3 (bacalaurea de la Chisinau care aplica la buget) sa nu treaca, pe cind o medie mult mai joasa sa fie suficienta la contract (deoarece pentru contract locurile nu sunt divizate). Corolar: pentru a-ti mari sansele de admitere la buget, urmeaza sa te transferi in ultimul an de studii de transferi la un liceu din zona rurala, concursul efectiv scade mai mult decit de doua ori (numarul de locuri ce revine bacalaureatilor de la sat este 0.65x0.9=45.5%).
In concluzie, e foarte complicat de spus cu siguranta daca situatia descrisa de tine (bac cu 9.3 u intra la buget, un student cu 7 intra la contract) este just sau nu (cel putin din punct de vedere a regulamentului in vigoare). Evident, putem pune sub semnul intrebarii insesi regulamentul, dar asta e o tema aparte.

Trebuie sa se acorde atentie mare criteriilor de eligibilitate in procesul de inmatriculare, dupa modelul meritelor si capacitatilor analitice, alias un test de inteligenta.

4

Alexandru Culiuc
28 septembrie 2006 0:35

Igor, cu tine-i vesel; as always, de altfel.

Igor a scris: Buna tema, bine analizata, insotita de statistici, si dupa numarul de comentarii lasate, clar ca nu-i triviala. Adica mai usor de vorbit despre vestiment decat despre admitere :)

Haha! Pina la publicarea comentariilor voastre (al Viricai si al tau) ma intrebam daca merita sa scriu acest eseu in genere... Sa speram ca subiectul totusi va trezi ceva interes si altor cititori ai sitului.

Igor a scris: statisticele anuntate imi lasa mari dubii. In genere, departamentul de statistica din MD nu-mi face mare incredere, daca sa fim seriosi. Daca imi aduceai statistici de genul: in 2004 au absolvit Dreptul 2000 de studentii, si si-au gasit serviciu pe specialitate ZZZ dintre ei, atunci mai discutam.

Si da si nu... Departamentul de Statistica in ultimii ani a devenit foarte transparent, iar datele produs de el sunt pe cit se poate de calitative, asa ca nu cred ca merita sa ai dubii fata de statisticile publicate. Insa Departamentul nu colecteaza date de genul „in 2004 au absolvit Dreptul 2000 de studentii, si si-au gasit serviciu pe specialitate ZZZ dintre ei”. Asta si este problema in cazul discutiei noastre – statul nu are date potrivite pentru a-si argumenta decizia. Apropos, universitatile ar fi cointeresate sa duca evidenta incadrarii in cimpul de munca a absolventilor, in Moldova insa nimeni nu o face in mod sistematic.

Igor a scris: Cred ca problema este cu mult mai profunda, si nu poate fi rezolvata numai printr-o singura hotarare.

De-acord la 99%. Eu as zice putin altfel: „si nu poate fi rezolvata prin aceasta hotarire”

Igor a scris: In genere in MD este o tendinta anormala, ca toata lumea tre sa aiba neaparat studii superioare, si "bune", si preferabil 2-3. Ne-am trezit cu mii de studenti la facultatile de prestigiu, si cu o calitate sub zero a absolventilor.

O! Iata acum incepem sa vorbim despre problema reala. Mi-o ei pe dinainte – eu planificam sa abordez aceasta intrebare ceva mai tirziu.

Am creat specialisti pe banda rulanta, cu gandul numai la coeficientul de salarizare, si uitand de calitatea studiilor care le oferim.

Daca-mi permiti, voi formaliza acest gind. Oricare institutie de invatamint are doua obiective de baza:

  • Obiectivul functional: sa produca specialisti calificati.
  • Obiectivul operational: sa-si mentina independenta financiara, pentru a permite atingerea obiectivului functional.
E clar ca atingerea simultana a celor doua obiective necesita o anumita ponderare a importantei lor relative.

Spre regret, cel de-al doilea obiectiv are o pondere excesiv de mare in cazul Moldovei, ceea ce se face in detrimental celui dintii. Mai mult ca atit, partea a doua a obiectivului operational (“pentru a permite atingerea obiectivului functional”) a fost uitata pe drumuri, ceea ce i-a dat o viata absolut independenta. Adica Universitatile din Moldova de facto nu mai sunt organizatii non-profit, precum scris in statutele lor.

NOTA BENE PENTRU ECONOMISTI.
Ne-economistii sunt rugati sa sara peste acest paragraf — efect somnifer puternic

Obiectivul operational este de fapt o constringere bugetara in cadrul unei probleme clasice de maximizare:
Max objective function (obiectivul functional) subject to budget constraint (obiectivul operational).
Variabilile de control sunt: nr. studenti, nr. profesori, salarii pentru fiecare profesor, etc. Problema e rezolvata prin metoda Lagrange (sau Hamilton, in cazul optimizarii dinamice).
In cazul in care universitatea de facto devine organizatie profit, problema se modifica in:
Max profit subject to: calitatea studiilor minimal acceptabila pentru a atrage studenti

[Ne-economistii pot continua lectura]

Igor a scris: Eu pana acum nu am inteles de ce la conducera universitatilor din MD nu limitau numarul de locuri a studentilor admisi la unele facultati. Asta trebuia sa vina de la UNIVERSITATI si nu de la MINISTER.

Nu putea asta sa vina de la universitati, deoarece ele nu erau constrinse de niste standarte de calitate sufficient de inalte [cititorii-economisti repede incadreaza aceasta constringere suplimentara, s-o numim „quality constraint”, in modelul propus mai sus, restul citesc mai departe]. Se presupune ca examenele de stat de la finele studiilor sunt menite sa serveasca drept sistem de asigurare a calitatii, insa cu totii stim ca examenele de stat sunt o simpla formalitate, nimic mai mult.

Igor a scris: Spre exemplu, exista facultatea de Drept. Avem X profesori, Y sali, Z capacitati, si prin urmare, noi putem asigura studii calitative la W studenti. OK, asta va fi numarul maximal. Noi am adunat Q cereri, deci luam Q studenti, iar cu restul ne clarficam apoi.

Optimizare lineara. Music to my ears! Si cel mai interesant e faptul ca practic ai ajuns la aceeasi doua formulari a problemei ca si mine. Igor, un mare economist a fost pierdut in momentul cind te-ai dus la matematica!

Da, corect, piata dicteaza preturile, asa spune cartea, dar nu in Moldova, din pacate. Cred ca nu trebuie de explicat ca numarul exagerat de studenti a dus la profanarea intregului sistem de invatamant superior. Cum era sa fii admis la facultatea de drept sau mate, sau filologie, sau economie in 1985 si cum este acum?

Cartea spune acelasi lucru si in cazul Moldovei. Pur si simplu Ministerul Economiei trebuie sa impuna niste standarte minime de calitate mai inalte [strengthen the quality constraint]. Limitarea din afara numarului de studenti inmatriculati nu va solutiona problema.

Igor a scris: In concluzie, cred ca hotarerea 434 a fost un pas corect nu atat spre corectarea pietii de munca, precum spre ridicarea nivelului general al sitemul universitar.
Boooooo!!! Asa frumoasa analiza si asa concluzie gresita! Repet: problema calitatii nu va fi solutionata prin aceasta hotarire. Aceasta hotarire, in loc de a solutiona o problema, distorsioneaza piata in multe alte feluri si ofera putere de monopol efectiv universitatilor existente asupra unor specialitati. Un exemplu ipotetic. Inchipuie-ti ca ai facut MBA-ul la Harvard, ai cistigat o groaza de bani pe Wall Street si decizi sa revii in Moldova pentru a fonda o universitate bazata pe principii corecte (limitarea nr. studentilor la W, si vei asigura o calitate inalta a studiilor). Sa zicem ca vrei sa oferi studii universitare la specialitatea XYZ, care este traditional deservit de universitatea de stat ABC-ului. Hai sa vedem impreuna ce repercursiuni va avea Hotarirea 434. In primul rind urmeaza sa obtii o cota de la Minister. Cotele in 2006 an au fost emise in baza numerelor de admitere in anii trecuti (adica ABC a avut in trecut mai multi studenti la facultatea XYZ decit alte universitati, respectiv a obtinut o cota parte mai mare de locuri la specialitatea XYZ in anul acesta). In baza caror criterii va fi decisa cota universitatii tale proaspat-fondate? O intrebare si mai importanta — cine va decide? Un functionar de la guvern, nu-i asa? Si acum spune-mi, cum il vei putea convinge ca cota urmeaza sa fie 50, si nu 10? Alege singur: (a) anexind la pachetul de documente diplome de la Harvard sau (b) anexind la pachetul de documente un plic cu bani. [Pentru economisti: Hotarirea 434 creeaza un factor artificial limitat – numarul de locuri, iar oricare factor finit genereaza rente, care vor fi extrase de functionari in forma de mite.] Apropo, nu trebuie sa uiti de faptul ca ABC-ul va face tot posibilul ca asta sa nu obtii nici o cota. Poti sa-ti complici situatia si mai mult: in afara de specialitatea XYZ (la care vei concura cu ABC), mai vrei sa oferi specialitatea TUV, oferita de universitate de stat DEF. Crezi ca ai ceva sanse impotriva lobby-ului a doi rectori?

Si chiar daca Ministerul iti rezerveaza o cota de 20 locuri. Vei reusi mult mai putin decit in cazul cind numarul n-ar fi limitat – mai mult ca precis ca in cazul unei piete nedistorsionate ai acapara acaparat intreaga piata de studenti de la XYZ (evident, te-ai limita la acei W studenti, insa este clar ca W>20). In consecinta ABC nu va pierde suficient de multi studenti pentru a fi stimulat sa-si imbunatateasca propria calitate a studiilor. Concluzie: Hotarirea 434 va duce la deteriorarea calitatii studiilor, deoarece ea limiteaza (sau chiar inlatura totalmente) competitia intre universitati care.

Igor, legile de piata functioneaza, pur si simplu tre’ sa le dai voie sa functioneze. Guvernul poate sa se implice doar la o etapa – marirea baremului minim de calitate.

5

Igor
28 septembrie 2006 1:20

Ok, am inteles totul.

Sander wrote:

Optimizare lineara. Music to my ears! Si cel mai interesant e faptul ca practic ai ajuns la aceeasi doua formulari a problemei ca si mine. Igor, un mare economist a fost pierdut in momentul cind te-ai dus la matematica!

ha-ha, merci, dar acum fac mai multe finante decat matematica, si pot sa-ti modelezi procesul de admitere cu mult mai sofisticat decat linear. Asa, cu procese stocastice, cu evaluari de parametri neliniari, unde Lagrange si alte metode propuse de tine nu mai tin, intr-un cuvant cum se face pe wallstreet ;) dar despre asta disuctam numai daca cineva chiar este cointeresant intr-un asa model, si va vrea sa-l aplice. La moment, macar linear sa faca.

Sander wrote:
Boooooo!!! Asa frumoasa analiza si asa concluzie gresita! Repet: problema calitatii nu va fi solutionata prin aceasta hotarire. Aceasta hotarire, in loc de a solutiona o problema ....

oricum nu mai convins. Situatia ta este este prea impotetica, si nici untr-un caz nu-i ce se intampla acum in MD. Eu am spus clar, ca 434 are sens acum, la momentul actual al moldovei si al starii Studiilor Universtare. Este absolut evident ca ea incalca legile de piata, si despre asta nici nu discutam. Eu vad hotararea ca un imbold pentru Domnii rectori, si Senatori universitari, de a se gandi la calitatea studiilor ce le ofera. Da, logic hotararea nu-i OK, dar din practica mea de lucru in MD, este foarte OK sa fie impusa acum. Perfect intre timp ar fi sa ridice si cerintele fata de procesul de studii, care va dura ceva, si apoi sa anuleze aceasta hotarare 434, si dea drumul pietii sa-si faca treaba.

6

Igor
28 septembrie 2006 1:24

Apropo, de ce nimeni nu spune ca trebuie de marit PLATA pentru studii. Asa ar cere piata, nu?
eu demult spun, ca $200-$500/an este putin. Si lumea nu se gandeste profund, ce va face dupa ce a termina. $2000 .... give me a break ... asa spune lumea (am auzit eu personal, de mai multe ori).

7

Alexandru Culiuc
28 septembrie 2006 1:27

Igor, esti rapid...

Perfect intre timp ar fi sa ridice si cerintele fata de procesul de studii, care va dura ceva, si apoi sa anuleze aceasta hotarare 434, si dea drumul pietii sa-si faca treaba.

Ar fi si asta o varianta (2nd best solution, cum se zice pe la noi), daca acele date statistice ar fi cunoscute (care-i excedentul ofertei de specialisti in REI, drept, etc.). In plus, nu uita ca numarul de studenti la buget s-a marit la multe facultati, inclusiv la pedagogie si medicina. Adica daca e sa continuam logica ta, apoi se primeste ca la aceste specialitati, pe care guvernul le considera prioritare, calitatea studentilor va scadea.

8

Alexandru Culiuc
28 septembrie 2006 1:33

$200-$500/an este putin. Si lumea nu se gandeste profund, ce va face dupa ce a termina. $2000

As fi totalmente de-acord cu tine. Doar ca cererea pentru studiile superioare este elastica (cel putin in Moldova), si in asa caz universitatile maximizeaza profitul tinind preturile joase, dar atragind multi studenti. Nu uita ca universitatile rezolva problema:
Max Profits=Max(Profits/student)*Students(Price) (effectively unconstrained)
si nu
Max Quality=Max(Quality/student)*Students(Price) s.t. budget & quality constraints.
unde: dStudents/dPrice

[Aud cititorii-neeconomisti cascind si sforaind]

9

Igor
28 septembrie 2006 1:42

Sandu wrote:

Ar fi si asta o varianta (2nd best solution, cum se zice pe la noi), daca acele date statistice ar fi cunoscute (care-i excedentul ofertei de specialisti in REI, drept, etc.).

despre numarul de locuri oferite eu nu pot spune nimic. Probabil ca aici ar trebui de analizat un pic mai atent problema, si de venit cu asa cifre ca 22, 112 etc, in mod matematic, si nu din pod sau inchizand un ochi. Cu asta sunt de acord. Ca va scade calitatea la specialitatile nepopulare (prioritare): hmmm, nu prea am inteles de ce. Oricum la pedagogie nu era exagerat numarul de studenti, si din cate am inteles nici nu sa-u facut cresteri de 3 sau 10 ori in numarul de studenti admisi, deci si calitatea va fi tot la acel nivel. Problema era de stopat fluxul mare de juristi, economisti, rei-sti, programatori, etc.

10

Alexandru Culiuc
28 septembrie 2006 2:04

Igor a scris: Ca va scade calitatea la specialitatile nepopulare (prioritare): hmmm, nu prea am inteles de ce. Oricum la pedagogie nu era exagerat numarul de studenti, si din cate am inteles nici nu sa-u facut cresteri de 3 sau 10 ori in numarul de studenti admisi, deci si calitatea va fi tot la acel nivel.

Noi vorbim despre locurle bugetare. Numarul lor la buget la pedagogie s-a marit considerabil, intr-atit ca au ramas multe locuri neocupate (la buget!) chiar dupa ce a fost organizata o tura repetata de admitere. Si nici la REI numarul nu s-a micsorat de 3 ori (posibil de doua). Adica schimbarea este comparabila, si in acest caz daca continui sa afirmi ca aceasta hotarire sporeste calitatea la REI, apoi trebuie sa accepti ca marirea studentilor la buget neaparat va duce la scaderea calitatea la pedagogie.

Igor a scris: Problema era de stopat fluxul mare de juristi, economisti, rei-sti, programatori, etc.

Iata in privinta programatorilor nu sunt de-acord. In Moldova acum exista un deficit enorm de programatori calificati. Multi sunt plecati, iar restul au fost angajati de CompuDava (programatorii Java liberi in oras nu exista). Intreaba-l pe PBalan sau pe OBurlaca, daca nu ma crezi pe cuvint.

Oricum, nu inteleg — care-i problema inerenta cu fluxul mare de REI-sti? Chiar asa de tare te deranjeaza? Oamenii isi reveleaza preferintele in baza unor anumite informatii. Nu uita, la REI, drept si MatAp se duc cei mai buni studenti (cel putin se duceau), cei pe timpurile comuniste mergeau la fizica. Chiar crezi ca ei toti sunt absolut miopi si ca tu cu statul detineti informatii la care altii nu au acces? Come on man! Repet — da-i voie pietei sa-si faca treaba. Evident, e necesar de ridicat nivelul minimal al calitatii (examene de stat adevarate, sistem de admitere corect — cu asta parca esti de-acord), atunci piata singura se va re-echilibra. Si nu putem afirma apriori daca in rezultatul acestei reechilibrari numarul de aplicanti la REI va scadea sau va creste.

P.S. Ufff... Trebuie sa implementez un mecanism de citare, ca m-am saturat sa tot culeg <blockquote><strong>Igor a scris:</strong> blah-blah </blockquote>

11

Nicu C.
28 septembrie 2006 2:35

Salut. Eu vad probleme mult mai de baza cu Hotarirea 434 (din cite o inteleg). (1) Statul nu ar trebui sa aiba nimic in comun cu invatamintul (mai ales superior) - piata (si "civic society") poate asigura usor studii de calitate(transferul trebuie insa facut in trepte). (2) Nu inteleg pe cum poate statul dicta universitatilor private citi elevi sa inmatriculeze.... banuesc ca statul trebuie sa stampileze diplomele... se rezolva daca universitatile ar gasi o metoda de acreditare alternativa. (3) Pasul urmator logic (de fapt, de loc logic) ar fi sa inchida hotarele si sa interzica elevilor sa faca studii peste hotare. Doamne fereste sa se faca cineva jurist peste hotare si sa intoarca in Moldova somer. Traim intr-o lume din ce in ce mai mult integrata - NU ARE DE UNDE MINISTERUL Tineretului, Sportului, ect sa STIE CITI ABSOLVENTI TREBUIE ECONOMIEI!!! Nu va ajuta nici un fel de matematica, cit de avansata (4) Hotarirea 434 miroase urit a economie centralizata - oare nu am invatat lectia 1917-1991? (5) Concluzia mea? Eliminarea statului din sistemul de invatamint superior. Scandalos? Posibil. Eficient? Fara doar si poate!

12

Alexandru Culiuc
28 septembrie 2006 3:15

Vad ca discutia se indeseste.

Nicu, merci pentru un comentariu scurt, clar si cuprinzator. Voi raspunde prin unul ceva mai cuprinzator, dar mult mai lung (de clar sau nu — you decide).

Am decis constient sa analizez hotarire din punct de vedere a obiectivelor anuntate de autorii ei. Tu ai abordat problema mai global — that's great, but somewhat besides the point I'm trying to make here. :) Ok, hai sa incerc sa-ti raspund pe puncte.

(1) Inteleg ca este un punct de platforma, pe care il detalizezi in cele ce urmeaza.

(2) De-acord, acreditarea alternativa pare sa fie o solutie atractiva. Metoda traditionala este sa apelezi la un acreditator strain; de regula american. Problema: statul moldav poate spune (si spune) ca el detine monopol legal asupra acreditarii institutiilor superioare de invatamint. Asa ca e mai simplu de spus, decit de realizat in practica... Apropo, in SUA acreditarea se face la nivel de stat de organizatii non-profit. Dintre cele mai mai exigenta este, evident, New England Association of Schools & Colleges, care acrediteaza universitatile private din regiunea de nord-est a Statelor Unite (incl. Harvard & MIT). Multe scoli in Europa trec acreditarea in SUA, spre exemplu CEU e acreditata in statul New York. Tot de-aici isi trag radacinile toate "American University in ..." din intreaba lume.

(3) Imi place cum ai integrat faptul ca Moldova este tot mai integrata in spatiul educational mondial (si odata ce Bologna va lua avint, ar trebui sa devina si mai integrata). Intr-adevar, aceasta integrare complica calculele Ministerului si mai mult, si le face absolut imposibile.

Statul dispune si de un alt pas logic: sa nu recunoasca diplomele statelor straine, si anume asta statul si incearca sa faca. Dupa cum povesteste Corina Comendant in interviul dat revistei Neorama, diploma ei de BA de la Harvard nu este recunoscuta de Minister. Ha-ha! Evident, dupa cum am scris in acel articol, nici unui angajator potential nu-i pasa de parerea MinEdu la acest capitol si nimeni n-o v-a intreba la interviul de angajare daca diploma ei e recunoscuta sau ba. Apropo, aderarea la procesul Bologna nu rezolva aceasta problema — vor fi recunoscute diplomele europene, dar cu cele americane cum ramine? Voi fi eu recunoscut de patrie drept Doctor in Stiinte cind voi absolvi Harvardul? Bun, nu cred ca merita sa ma preocup acum de intrebarea — vedem care va fi situatia prin 2010...

(4) Despre faptul ca hotarirea 434 miroase a economie centralizata am scris in articol. Citez propriile cuvintele: "Daca Ministerul Economiei va continua sa produca asemenea hotariri, apoi cred ca in curind va urma sa-i schimbam denumirea in Ministerul Planificarii de Stat." Asa ca aici n-ai adaugat nimic nou.

(5) Eliminarea statului din sistemul de invatamint superior... Hmmm... Tentant, dar nu sunt de-acord. Nu in Moldova, caci e prea mica pentru a permite co-existenta a doi acreditatori independent (daca exista doar unul, situatie nu se schimba radical, caci tot monopol ramine). Posibil separarea din Minister a functiei de acreditare unui organ aparte si oferirea acestui organ un nivel de libertate, precum il au (cel putin pe hirtie) ANRTI si ANRE. In asa caz lobby-ul rectorilor universitatilor de stat ar putea fi limitat intr-o oarecare masura. O varianta alternativa, insa absolut fantastica — outsourcing la acreditare romanilor (in caz daca la ei apare acreditare independenta). Dar asta-i si mai scandalos si totalmente ireal.

13

Viorica Antonov
28 septembrie 2006 6:53

Mia culpa ca nu am adus argumentele dupa care m/am condus in comentariul meu precedent.
Sa o luam de la inceput.

1. Conform Hotararii Guvernului Nr. 434, din 2 mai 2006, se stipuleaza noul regulament de organizare si desfasurare a admiterii in institutiile de invatamant superior din RM.
Vreau sa atrag atentia in aceasta Strategie la compartimentul II. Cote de Înmatriculare la Locurile cu Finantare Bugetara: punctul 8, 13 si 14.

Punctul 8. Cota-parte la admitere pentru locurile cu finanţare bugetară la învăţămîntul de zi se stabileşte după cum urmează:
a. pentru deţinătorii atestatului de studii medii de cultură generală - 25 la sută din numărul total de locuri;
b. pentru deţinătorii diplomelor de bacalaureat - 65 la sută;
c. pentru deţinătorii diplomelor de studii medii de specialitate care solicită specialităţi/ domenii din formare profesională conform profilului studiat în colegiu -10 la sută.
La acest punct, mie nu-mi este clar dupa care principii s-au condus in stabilirea acestor criterii. In primul rand, este o greseala mare sa se propuna aceste trei criterii de inmatriculare in asa fel la buget, cand politica de admitere reduce locurile bugetare si cele de contract in acelasi timp. Cu alte cuvinte, cei care au creat aceasta strategie s-au contrazis pe ei insisi. Si acest lucru a fost evident vara aceasta, cand la admitere au fost depuse doar diplome de bacalureat si practic preselectia la institutiile de invatamant superior a avut loc in baza diplomelor de bacalaureat. Acest moment denota cantitativ politica optiunilor egale. Caci de la bun inceput, este clar ca cei cu atestate de cultura generala nu pot concura pentru locuri bugetare cu cei de bacalaureat si in mai multe institutii s-a creat o dilema dintre a deschide grupe pentru studenti dupa scoala generala si pentru cei cu bacalaureat. Vara aceasta, de exemplu la USM, numarul grupelor de anul I a fost foarte redus si au fost create mai multe grupe de bacalaureat. Nu accentuez specialiatatile, e un moment aparte si dureros pentru tinerii abiturienti si pentru corpul academic (care s-a redus anul acesta evident). Abiturientii au fost pur si simplu dezamagiti cu noul regulament de inmatriculare. In cazul dat vina nu apartine institutiilor de invatamant superior ci abordarii incorecte a politicii paritare de inmatriculare in contextul acestei strategii. Concluzia ar fi ca trebuie modificat punctul 8.
Punctul 13. Cota pentru candidaţii din localităţile rurale, care participă la concursul de admitere la specialităţile din cadrul domeniului general de studiu ştiinţe ale educaţiei, se stabileşte în mărime de 70 la sută din numărul de locuri prevăzute în planul de înmatriculare cu finanţare bugetară.

Se denota din nou cantitativ politica optiunilor egale. De ce tocmai candidaţii din localităţile rurale trebuie sa aiba mai mare prioritate în domeniului general de studiu ştiinţe ale educaţiei cu 70 la suta, cand majoritatea dintre ei depun dosarele la drept, REI, RI, economie si locurile raman vacante? Nu ar fi mai bine 50 la 50? Concluzia: E un moment la care trebuie gindită o strategie aparte.

Punctul 14. Cota pentru candidaţii din localităţile rurale care participă la concursul de admitere cu finanţare bugetară la specialităţile din cadrul domeniilor generale de studii Arte, Medicină, Medicină veterinară, Ştiinţe agricole şi Militărie se stabileşte de către ministerele de resort, în funcţie de necesităţile de cadre cu studii superioare în domeniile respective.

Ma intreb eu oare cite Ministere vor oferi locuri vacante pentru actualii studenti la specialităţile enumerate in acest punct? Este o chestiune ireala, cand rata somajului si rata de angajare variaza de la o luna la alta. Nu putem prognoza cu cea mai mare probabilitate ce se va intampla pe piata muncii peste 3 ani (pentru noul sistem educational de studii superioare) si atunci rolul Minsiterelor este unul deficil de a oferi niste date practic ireale, astfel, nolens volens, dezamagind abiturientii.
Concluzia: Daca si se cere de respectat o concordanta dintre locuri vacante de munca si cereri de inmatriculare, acest lucru nu se poate face intr-o vara si solicita o strategie aparte de cercetare amanuntita in fiecare domeniu solicitat in acest punct pentru a putea stabili acele solicitari reale. Punctul trebuie sa fie regandit.

N.B. Si, pe de alta parte, mentionand punctele 13 si 14 din regulament, se creeaza impresia ca candidaţii din localităţile rurale sunt capabili doar pentru Arte, Medicină, Medicină veterinară, Ştiinţe Agricole şi Militărie şi ştiinţe ale educaţiei.

Concluzii generale: Regulamentul are prea multe concesii pentru unele straturi ale societăţii care tinde spre Integrare Europeană cu o politică de opţiuni egale si care a acceptat sistemul educaţional de la Bologna. Acest regulament al Guvernului denotă scopul esenţial al procesului de la Bologna şi anume crearea spaţiului unic European pentru studii superioare pentru a facilita mobilitatea studentilor si anagjarea lor in campul muncii, eliminand pentru aceasta orice obstacol.


2. Situaţia pe piaţa muncii:
Numărul şomerilor din R. Moldova constituie 1,5% din populaţia aptă de muncă. La ora actuală doar jumătate din populaţia aptă de muncă, 1,3 mln. de oameni, este angajată în câmpul muncii. Potrivit datelor Biroului International al Muncii, numarul somerilor in Moldova a constituit peste 117 mii persoane. La populatia economica activa a RM se refera 1 mil. 474 mii persoane.
Potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, la 1 aprilie 2004 numarul somerilor inregistrati oficial a constituit circa 29 mii persoane, fiecare al saselea a fost concediat in urma reducerii personalului scriptic.
Doar fiecare al 19-a somer inregistrat in Moldova primeste indemnizatie de somer, a carei valoare medie constituie 393 lei (33,3 dolari). Iar in 2005 procentul ajutorului de şomaj a fost redus de la 50-60% la 30-50% din salariu mediu tarifar pe economie din anul precedent.

(Mai multe detalii se pot gasi la Oficiul Subregional pentru Asia Centrala si Europa de Est al Oganizatia Internationala a Muncii (OIM): http://www.ilo.org/public/english/region/eurpro/budapest/
sau La Centrul de Statistica al OIM http://laborsta.ilo.org/)


14

Viorica Antonov
28 septembrie 2006 8:17

Alexandru Culiuc: E important sa puteti demonstra ca proportia absolventilor specialitatilor de prestigiu printre someri este mai mare decit propoportia acestor specialitati din numarul total de absolventi.

Comentez: Acest lucru este foarte deficil de demonstrat, insa eu am observatiile mele din practica. Ca de exemplu, absolventii specialitatilor de Politologie si Relatii Internatioanale cu fiecare an mai greu isi gasesc locuri de munca. Din 30 persoane, cum este grupa, doar 2/3 isi gasesc de munca pe specialitate. Unii fac a doua facultate, unii pleaca peste hotare la studii universitare platite de parinti sau postuniversitare (anual fac scrisori de recomandare la minim 3/6 studenti, altii stau acasa sau fac comert).
Posibil sa nu aiba valoare aceasta afirmatie pe care am prezentat/o spre audienta, insa cred ca orice parere trebuie inteleasa in primul rand si apoi pusa in dezbateri.
Punctul forte in toata treaba asta nu este, dupa pererea mea, paritatea dintre numarul absolventilor specialitatilor de prestigiu printre someri si numarul specialitatilor din numarul total de absolventi, ci mai degraba politica sanselor de a obtine un serviciu bun dupa criteriul de inteligenta.
Ideea mea este urmatoarea. Trebuie oferite sanse egale tuturor abiturientelor pentru a fi inmatriculati la acele specialitati pe care le doresc ei si nu pe care le conformeaza guvernul. Insa trebuie de stabilit serioase criterii de eligibilitate pentru fiecare specialitate aparte, ca fiecare abiturient sa poata obtina sanse dupa merite si nivel de inteligenta. Alias, daca nu este capabil pentru o facultate sa aiba aceleasi sanse egale in baza de concurs sa urmeze o scoala profesionala.
Si, vorbind acum abstract dar cu doza maxima de seriozitate, daca se intampla ca 100 de cereri au fost depuse la medicina si toti 100, sa zicem, au trecut bine testul de inteligenta, nu gandesc ca societatea ar fi impotriva sa/i cunoasca pe acesti 100 viitori medici. Noi adeseaori vorbim de calitatea invatamantului, insa mai rar am auzit sa se vorbeasca despre nivelul incipient de inteligenta al viitorilor studenti si de nivelul calitatatilor obtinute pe fundalul teoretic si practic in perioada de studii.
Ceea ce s/a produs vara aceasta a fost nu altceva decat un serios impact al guvernului asupra sistemului educational. Urmarile se vor vedea partial in primavara, cand unii vor incerca sa se lase de facultate, daca au fost inmatriculati la specialitatile nedorite, doar ca sa fie cu studii superioare. Acest moment l/am observat foarte bine vara aceasta. Dar sa nu facem mari prognoze.


N.B. Dupa noul Regulament inmatriclarea a fost foarte redusa la USM la aceste specialitati, incat a aparut problema de reducere a corpului profesoral. Si cine credeti ca au fost redusi? Tinerii specialisti. Cei care anul trecut sau doi ani in urma au absolvit aceeasi facultate de Relatii Internationale si au facut Masteratul la aceeasi facultate, activand ca lectori asistenti. Imi pun intrebarea oare aceasta strategie nu creeza alte probleme? Ba da si inca cum. Scopul esential al procesului de la Bologna e dus de rapa, cela de creare a unui spaţiu unic European pentru studii superioare pentru a facilita mobilitatea studentilor si ANAGJAREA LOR IN CAMPUL MUNCII, eliminand pentru aceasta orice obstacol. Cum se vede e o chestiune care ne indeparteaza cu multi ani de momentul Integrarii Europene.

15

serj
28 septembrie 2006 15:16

Cred ca suferiti de insomnie daca la asa ora aveti pofta de discutii.
Nu conteaza care sunt argumentele aduse pentru a justifica aparitia Hotaririi respective si cit de reusit au fost ele formulate. Principal este ca vectorul miscarii este corec.
Se observa ca sunteti absolventi de la REI si politologie. Posedati bine limba, mai aduceti si careva formule de la matematica dar in rest faceti cam acelas lucru ca si miile de absolventi de la REI, politologie Multa vorba si putin efect.
Sandu, citi fosti colegi de ai tai lucreaza in sectorul real al economiei? Sunt sigur ca majoritatea "lucreaza" prin proiecte.Ce vor face ei cind se goleste sacul granturilor.
Dar care este scopul acestor granturi(absolut in majoritatea cazurilor ) sper ca intuiti si singuri caci sunteti baeti destepti.

16

Alexandru Culiuc
28 septembrie 2006 15:38

Serj, pe puncte:

Nu, n-avem insomnie — si eu, si Igor invatam/lucram/locuim temporar in SUA.

Ai scris: "Se observa ca sunteti absolventi de la REI si politologie."
Studentii de la REI si politologie nu pot, in majoritatea lor covirsitoare, opera cu modele matematice (caci nici o data n-au fost invatati sa gindeasca sistemic si sa modeleze procese sociale in termeni matematici). Igor are PhD in matematica, si a predat mai multi ani la USM la matematica aplicata (si a organizat in paralel olimpiadele nationale la matematica). Eu imi fac PhD-ul in economie si politici publice la Harvard.

"Multa vorba si putin efect" &mdsh; ramine a fi vazut. Situl asta deja a avut un anumit impact la alte probleme abordate pe el.

Ai scris "Sandu, citi fosti colegi de ai tai lucreaza in sectorul real al economiei?"
Permite-mi sa-ti raspund cu o alta intrebare: Citi absolventi ai Harvard-ului crezi tu ca lucreaza in sectorul real al economiei SUA? Nu e neaparat sa lucram cu totii in sectorul real pentru a produce un impact pozitiv asupra tarii.

Ai scris: "Sunt sigur ca majoritatea 'lucreaza' prin proiecte."
Serj, oricare tara are o elita intelectuala. Intr-o tara normala, aceasta elita lucreaza in guvern si la universitati. In cazul in care dispunem de guvernarea si sistemul de invatamint superior actuale, tinerii inteligenti n-au decit sa invete in strainatate, sa acumuleze experienta de lucru prin proiecte, si sa se implice in dezbaterile publice in masura posibilitatilor.

P.S. Am toata stima pentru cei dintre noi care de pe-acum se angajeaza la guvern (Lucia Candu, spre exemplu) si in sistemul universitar (Cezara Nanu, printre multi altii) — timpul va arata care e calea optimala.

17

Igor
28 septembrie 2006 20:40

Am zis eu ca tema este buna :)

In final eu cred ca lucrurile stau clar: trebuie de schimbat radical toata sistema de absolvire "absolvire liceu->admitere facultate->absolvire facultate", si nu se poate de rezolvat toate problemele doar printr-o singura hotarare, cum ar fi #434. Categoric 434 este o solutie temporara a unor probleme, si nu poate fi tinuta mai mult de cativa ani. Intre timp, ministerul ar trebuie sa manipuleze cu alte pargii de a ridica nivelul/cerintele fata de studiile universitare. Cum spune Sandu, sa-i "impuna" pe Rectori sa-si schimba functia de maximizare.

Nicu C wrote: Traim intr-o lume din ce in ce mai mult integrata - NU ARE DE UNDE MINISTERUL Tineretului, Sportului, ect sa STIE CITI ABSOLVENTI TREBUIE ECONOMIEI!!! Nu va ajuta nici un fel de matematica, cit de avansata
Stii de ce pe Wall Street lumea face bani? principala cauza este ca lume de rand crede ca piata este haotica. Nimeni nu spune ca o sa vina cu cifre exacte: admiteti X persoane, ca peste 4 ani, va fi nevoie de X specialisti. Vorbiam cu totul despre altceva, cu mult mai complicat.

Sandu wrote: Iata in privinta programatorilor nu sunt de-acord. In Moldova acum exista un deficit enorm de programatori calificati. Multi sunt plecati, iar restul au fost angajati de CompuDava (programatorii Java liberi in oras nu exista). Intreaba-l pe PBalan sau pe OBurlaca, daca nu ma crezi pe cuvint.

Here we go :) vrei programatori CALIFICATI. pai ca sa faci programatori calitativi, iti trebuie forte, adica sali de calculatoate, acces la literatura, si cel mai important profesori buni. Numarul exagerat de studenti, numai deminuiaza toate aceste lucruri. Chiar si un prof bun, daca este incarcat pana la gat cu lectii, nu mai poate face fata la auditoriile de 120 de persoane. Sarcina didactica a unui Profesor la USM este de 3(trei) ori mai mare decat la o universitate din SUA. Cu programatorii din MD este o poveste separata. Stii tu prea bine ca exista coder/programmer/researcher si ca sa devii programmer bun nu-i suficient de loc sa stii 2-5 limbaje de programare, sa poti sa intinzi cablu de retea si sa configurezi Linux/unix, si sa stii cum sa "rupi" compul de peste perete. Din pacate buna parte de studenti crede ca astea sunt cerintele. Toate acestea le-am discutat si cu Burlaca, in vara. am ajuns la concluzia ca lumea stie limbaje, dar nu are creatie. Facultatea de mate inca o duce cat de cat OK ce tine de # de studenti, dupa multe schimbari si divizari de facultati etc.

18

Natalia Catrinescu
29 septembrie 2006 1:44

Tema este intr-adevar buna si sunt de acord cu multe dintre ce s-a spus deja.

Ceea ce ma deranjeaza pe mine cel mai mult sunt cotele la locurile finantate de buget despre care a scris Sandu mai sus. Eu inteleg necesitatea de a compensa prin anumiti stimuli inegalitatea care exista intre scoli medii/licee si localitati rurale/urbane, dar nu in conditiile cand nu exista careva standarde uniforme de a evalua cunostintele studentilor. De exemplu, am aflat recent ca in nordul Moldovei notele sunt cam in fiecare an mai sus de medie, si vin studenti cu nota medie 10.00 pe toti (!) anii de studii. Adica sunt studenti care iau 10 la fiecare obiect pe parcursul a trei-patru ani. Va inchipuiti vreo persoana sa aiba 10 la toate obiectele intr-un liceu din Chisinau?

Dupa parerea mea, statul nu ar trebui sa impuna numar de locuri bugetare/nebugetare in universitati. Studiile ar trebui sa coste suma X pentru toti studentii unei universitati, iar statul ar trebui sa acorde burse pentru anumiti studenti in baza unor anumite criterii. In mod ideal ar trebui sa existe doua categorii de burse - pentru succese academice si pentru paturi defavorizate (excellence scholarships and aid-based scholarships). Una ar crea stimuli pentru studii, alta ar reduce unele inechitati sociale. Apoi statul urmeaza sa plateasca suma asta universitatii si atat.

Intr-o alta ordine de idei, nu cred ca avem studenti multi - sa invete si toti daca doresc si-si pot permite. Daca la drept sunt prea multi studenti, atunci diploma nu va fi suficienta si vor putea gasi un lucru potrivit doar cei care pot demonstra si alte calitati (experienta de munca, cunostinta unor limbi straine, publicatii, etc), iar ceilalti vor fi politisti, vor pleca in strainatate, sau isi vor schimba domeniul. Eu am studiat dreptul, si toti studentii din grupa mea care au pus maina pe carte si au incercat sa faca si altceva decat sa leneveasca s-au aranjat in calitate de juristi.

Problema nu rezidua atat in sistemul de invatamant, cat in ineficienta pietei de munca. Nu exista careva reguli clare de angajare (de exemplu, pentru a deveni functionar public), si de aceea nu exista stimuli pentru studenti de a invata (nu gasesc acum modul potrivit de a ma exprima, dar iti aduci aminte, Sandule, despre "incentives" descrise de Easterly despre care am vorbit?), si nici pentru universitati de a furniza studii de calitate. Tre sa cautam "buba" in piata fortei de munca.

19

Alexandru Culiuc
29 septembrie 2006 2:14

Natalia, sunt gata sa semnez sub fiecare cuvint de-al tau.

Derularea concursului pentru locurile bugetare separat pentru urban-bac, urban-medii, rural-bac si rural-medii (cu un excedent de locuri vadit pentru absolventii scolilor rurale) introduce distorsiuni enorme in procesul de admitere, si duce la inmatricularea in anul 1 a unor studenti cu nivele de cunostinte si capacitati incomparabile — Viorica Antonov a scris si ea despre acest fapt. Nici vorba, regulamentul de admitere nu este motivat direct de Hotarirea 434, insa combinatia celor doua creeaza in suma o "piata" de admitere extrem de distorsionata.

De-acord in privinta la merit- si need-based scholarship, doar ca eu consider ca majoritatea merit-based scholarships urmeaza sa fie oferite de universitate, care trebuie sa fie motivata sa atraga studentii mai buni (de altfel, absolventii sunt fata adevarata a facultatii).

Sunt totalmente de-acord cu aceea ca nu pot fi prea multi juristi (REIsti, etc.). Daca oferta de specialisti in drept creste, iar cererea ramine constanta, apoi valoarea unui simplu absolvent de la juridica va scadea (si el va deveni politist, va pleca la lucru necalificat peste hotare, etc.). Iar cei care vor dori sa devina adevarati juristi, vor gasi metode prin care sa se evidentieze pe fonul celorlalti.

La capitolul ineficientii sistemului de munca si necesitatii crearea de "incentives" pentru sporirea calitatii invatamintului superior ai nimerit in bullseye. Dupa mine, motivarea urmeaza initial sa vine de la stat, in forma unui unui examen unic pentru candidatii la pozitiile de functionari publici, dupa exemplul Indiei si a Turciei.

20

Viorica Antonov
29 septembrie 2006 8:27

Sunt pentru ca universitatile sa ofere burse de merit pentru cei mai buni studenti ca sa/si faca studiile. Insa sa fim realisti. Care universitati de stat vor acoperi cheltuielile de studii pentru un numar oarecare de studenti pentru 3 ani? Apoi, bursa de studii poate fi o parte din cerinte. Mai trebuie bursa de intretinere si cazare pentru cei mai buni studenti. Avem foarte multe familii sarace in societate, ai caror descendenti poate cu merite deosebite nu/si pot permite o facultate. Gandesc ca la acest capitol vor aparea noi distorsiuni. La moment, universitatile de stat nu sunt intr/o situatie foarte buna la capitolul bugetar ca sa poata oferi mai multe tipuri de burse studentilor. Pina acum chestiunea este acoperita din bugetul de stat. Din bugetele universitatilor de stat (in primul rand contractele) sunt platite asa zisele procente la salariul profesorilor. Cheltuieli suplimentare pentru burse de studii pentru 3 ani nu gandesc ca se prevad inca pentru citiva ani inainte. Doar daca se poate face o reforma bugetara la aceste universitati, poate situatia se va schimba spre binele abiturientilor.
Si gandesc ca la moment dat universitatile private posibil sa ofere astfel de burse, facand astfel o buna concurenta celor de stat.

21

Mihai
29 septembrie 2006 9:30

Am urmarit cu mare placere toate comentariile si opiniile. In oarecare masura sunt de acord cu toate cele spuse. Fiecare are doza sa de adevar.
Formula ideala e ca la final sa avem un sistem de educatie dezvoltat, competitiv si care sa produca specialisti de clasa inalta pentru toate domeniile. Daca guvernul are aceasta intentie, spor la munca in dezvoltare si implementare. Insa nu trebuie sa taiem ca din topor. Haosul produs in timp de 16 ani nicidecum nu poate fi ameliorat in cativa ani. Este nevoie de cel putin alti 16 ani pentru a restabili lucrurile, si inca 5-10 ani pentru a obtine sistemul de educatie dorit.
Spuneam ca aceasta ar fi formula ideala!
Insa partea practica iarasi ne da de bucluc. Daca vom estima nivelul real al coruptiei in universitati vom vedea ca oricare initiativa nobila se opreste aici. Daca un profesor cu norma intreaga (+ cotele din contractele studentilor) primeste in jur de 100-150$ pe luna, este evident ca vrand-nevrand profesorii sunt in situatia periculoasa de a se lasa corupti. Au trecut vremurile cand lumea traia la nivel minim de existenta pentru idealuri si "viitor luminos".
Am predat un semestru la USM, facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, anul acesta, primavara, cand imi faceam masteratul. Am avut 25% din norma si un salariu de 150 LEI. Bursa de student la masterat era cu 30 de lei mai mare. De ce am acceptat sa predau? Pentru prestigiu si CV. Acelasi lucru il fac si restul profesorilor care predau prin cumul, adica au un job de baza, iar in timpul liber se distreaza predand la universitate.
In SUA a preda la college sau university este visul multora studenti. Ei stiu ca odata ajunsi profesori vor avea stima si recunoasterea societatii, nu doar moral, ci si material.
Demult am un gand ca Republica Moldova este un stat artificial in care oamenii de la putere se joaca de-a "tara-n bumbi". Azi facem asa, maine facem altfel, si poimaine om mai vedea noi ce vom face. O hotarare de genul 434 nu poate fi luata de guvern in anonimitate si prezentata ca de facto. Orice initiativa de a reforma invatamantul superios trebuie discutata in public, in cadrul unui forum al rectorilor, cu participarea activa a reprezentantilor tarilor membre ale procesului de la Bologna si ale altor organizatii de invatamant superior, in calitate de consultanti.
Daca tot se doreste o reforma benefica pentru invatamant si societate, nicidecum aceasta nu incepe cu hotararea 434.

22

Lucia
29 septembrie 2006 17:06

Salut,

Eu cred ca guvernul trebuie sa se focuseze pe elaborarea si aplicarea standarde nationale de calitate care sa fie impuse atit universitatilor de stat cit si cele private. Asta ar fi cel mai ieftin, eficient si democratic. Restul va decurge automat din cererea si oferta existenta pe piata. De exemplu, absolventii oricaror universitati sa primeasca diploma de licenta numai dupa sustinerea cu succes a examenelor nationale. Astfel, studentii slabi pregatiti nu vor primi diplome, vor realiza ca au irosit resurse si ani din viata si vor lua in serios studiile universitare. Va aparea motivarea care acum practic lipseste, iar universitatile slabe nu vor avea studenti si vor iesi singure de pe piata.

Ingredientul cel mai important, dar cel mai deficitar in Moldova pentru succesul unei astfel de polici este vointa politica.

23

Viorica Antonov
29 septembrie 2006 17:44

Pt : Lucia

Lucia sunt de acord cu tine. Ingredientul consta in vointa politica a guvernului si asi mai adauga ca guvernul ar trebui sa vina in intampinarea tineretului din Republica Moldova, crand pentru acesta conditii bune de studii fie la universitati, fie la scoli profesionale, care duc lipsa de multe elemente importante in procedul educational, moment mentionat foarte bine de Alexandru.

24

Tony
8 octombrie 2006 7:14

Salut tuturor,

am avut experienta nefasta sa studiez in USM (cu escale academice de lunga si scurta durata prin strainataturile indepartate si apropiate).

In cele ce urmeaza voi expune cateve ganduri care le am vis-a-vis de hotararea in cauza. Lasand la o parte judecatile de valoare asupra independentei invataminului fata de politica, voi vorbi simplu...


Cativa factori determina, pe langa altele (dar voi vorbi doar despre acestea) calitatea invatamintului superior:
1. doatarea materiala si tehnica a univarsitatii (USM e sarantoaca in privinta asta)
2. Profesorii (cadrele didactice bine pregatite)...
3. Studentii - care trebuie sa posede calitati intelectuale suficiente pentru a asimila un set complex de cunostinte si aptitudini, ceea ce inseamna ca, inainte de admiterea la studii, trebuie sa posede anumite aptitudini... Plus, ei trebuie sa fie INTERESATI sa invete la facultatea la care au intrat. Numai astfel este posibil ca ei sa creeze un mediu competitiv, care ii va provoca sa se perfectioneze continuu.

Acum, cum era la USM?

1. STUDENTII, sau cine invata la USM? In conditiile cand NU EXISTA CONCURS DE ADMITERE (daca platesti contractul, nu trebuia "sa te califici" pentru studiile universitare: USM te admitea asa cum erai: in marea majoritate a cazurilor- inapt pentru studii universitare - dar chiar daca nu erai asa, sistemul nu avea nici o solutie pentru a preveni influxul a asfel de specimeni in mediul universitar).

Sa absolvesti e si mai usor: odata la jumatate de an (sesia!!!) trebuie sa tocesti intre 20-50 de pagini/curs de caiet xeroxat (conspectul) pe care il obtineai de la colegii care frecventau universitatea. Pentru cursurile care sfrirsesc in colocvii nu trebuie sa inveti: evaluarea e "curenta": adica o data trebuie sa vii la universitate (cand se scrie lucrarea) si copiezi din multcunoscutul conspect xeroxat 2 pagini de text (lucrarea de control). La unele cursuri mai terbuie sa aduci un "referat": 5-7 pagini de text copiate din internet. Lectorul iti pune o nota cu asjutorul careia te "admite".

Si asa 8 semestre! Riscul de a nu fi admis sau notat este minimal (PROFESORII de la USM NU POT SA TE PICE). De ce? La unele facultati (inclusiv a mea) exista o regula nescrisa: 8 studenti exmatriculati = 1 profesor concediat.
Cine din profesori isi va asuma asemenea risc? In cel mai rau caz devii restantier (ceea ce inseamna ca vei primi p nota pozitiva, sau "admis"-ul cu 2-3 luni mai tarziu decat colegii tai, dar cu siguranta ca-l vei primi)....

Desigur, asa fac 90 de procente de studenti !!!!!
Din numarul total al studentilor, nu mai mult de 10% au venit sa faca studii.
De ce vin studentii sa invete la USM? De aceea ca mama cu tata (care deseori is peste hotare) au platit.. Plus inca cateva motive:

Baietii sa scape de armata asa cum era cazul majoritatii colegilor mei... (frecventezi catedra militara... dai 500 lei mita generalului la examenul "de stat" la catedra.... nici o problema). Fetele: well, multe au venit sa se marite, altele de aceea ca mama cu tata au platit.

Nu mai mult de 10% din studenti veneau la facultatea mea pentru a invata!!! E o facultate la moda: Stiinte politice (unde e usor sa intri - platesti contractul si nu dai examene), dar e inca mai usor sa absolvesti.

Acum: Competitita. Desigur, competitia la facultate te provoaca sa inveti mai bine, sa te pregatesti, sa citesti mai mult ca altii, etc. Unde e competitia la USM????? Cei 10% din studenti sint, deseori "diluati" in marea de imbecili (repartitia pe grupe) si nu au concurenta in grupele lor. Din asta reiese (din practica mea amara) ca nu prea este competitie in grupa! Asta inseamna ca nu ai nici un fel de stimulent de a te pregati bine, de a citi mai mult... etc De ce sa te pregatesti mai bine daca colegii is prosti (si orice ai spune/scrie te pune inaintea lor)...
Iar proful e atat de prost, incat nu te poate evalua... nu poate spune cu certitutdine daca te-ai pregatit bine sau nu,,...

De aici a doua mare durere a mea:
2. PROFESORII. Aici posibil sa fiu subiectiv (ca de!... am invatat la o singura facultate in Moldova - stiinte politice). Profesorii sint o gluma sarcastica la adresa invatamintului superior. Nu toti, evident... Dar cei care-s buni, poti sa-i numeri cu degetele de la o mina. Sint cateva tipuri de profi la noi:

a. "Profii buni", care sint veniti din discilpline unde MOldova are ceva traditii: de obicei istorie, drept si, rareori, filosofie + cativa insi care au facut doctorate/masterate in strainatate. Ei is buni, cursurile lor sint la "standardele internationale". De obicei acestia vorbesc limbi straine si pot sa citeasca literatura academica actuala.

b. "FOSILELE" - profii desueti si anacronici, atat prin cunostintele lor, atat si prin metodele pedagogice. Ei vin din diferite discipline si nu sint specialisti in stiinte politice. Relatiile internationale le predau din carti din (sic!) 1962 - cam vechi, nu? Profii astia sint incimentati in USM - ei is protejati de mecanismul de protectie corporativa (administratia de nivel inalt a USM, inclusiv majoritatea decanilor si sefilor de catedra is si ei "fosile"). Deci isi protejeaza colegii! Doi. Unii au "cunoscuti" foarte sus in stat!

c. Tinerii leninisti. NUmarul exorbitant de studenti implica un numar mult prea excesiv de profesori/lectori. De unde sa-i iei? Exact, din rindurile proaspetilor absolventi. Majoritatea din tinerii lectori de la facultatea mea absolvisera facultatea (asa proasta cum era) in ultimii 2-3 ani. FOarte putini din tinerii profesori is buni. Nu mai mult de 3-4 din ei (entuziasti). Restull is incompetenta intruchipata - o cohorta de aserviti administratiei "fosile".
Deci, din totalul de absolventi ai facultatii, absolventii buni isi gasesc imediat de lucru in business, sectorul "3", adica "gasesc de lucru", sau pleaca pe la masterate in strainataturi. Cei care nu fac fata cerintelor de angajare sau de admitere la masterate serioase (nu ca cel de la USM), ce fac? Devin lectori la stiinte politice!!!! Deci nu cei mai buni absolventi, dar "cei mai buni din ce a ramas".
In acest moment ar trebui sa cer scuze de la tinerii cu initiativa si-i rog sa nu sa se regaseasca in rindurile de mai sus!

DE CE EI IS LUATI LA LUCRU: deaceea ca facultatea are un numar mult prea mare de studenti care terbuie sa fie "scoliti" de cineva.
In astfel de conditii este aproape imposibil sa fii concediat de la pozitia de lector universitar (chiar cu toata incompetenta si fosilitatea). Asta inseamna ca, fiind un prof prost, nu trebuie sa te autoperfectionezi, sa citesti, sa culegi material didactic actual, sa vinezi si implementezi metode noi de predare...

Concluzia intermediara este: studentii prosti si profii slabi ii trag la fund si pe studentii buni, si intreg sistemul de invatamint! (Cer iertare pentru modul simplist in care abordez problema, dar vreau sa ma fac inteles)....

In rest, impactul asupra pietei fortei de munca e devastator: facultatea de stiinte politice elibera, in fiecare an aprox 500 de specialisti in toate (copiat, baut piva) numai nu in stiinte politice. Acesti demmni absolventi (minus cei care s-au angajat, sau au plecat la studii peste hotare) ajung sa faca lucru necalificat (hamal la METRO - angajatorul no.1 a absolventilor facultatii de stiinte politice a USM, la constructii in Dubai si EAU, vinzare cu amanuntul, taxisti - am intilnit si asa fosti colegi, etc).

Daca extindem situatia facultatii de stiinte politice asupra altor facultati la moda (REI, drept, Sociologie, asistenta sociala, istorie, litere, biologie, chimie, matematica), obtinem o imagine destul de sumbra.

Ca raspuns la comentariile de mai sus: a devenit greu sa gasesti nu numai programisti in Moldova, dar si lacatusi, ingineri, constructori, etc....

Putini dintre voi au vazut si alta parte a problemei: cotele la admitere au fost ridicate pentru specialitatile tehnice si micsorate pentru cele social-umane. PLUS, au fost amrite substantial cotele la admitere in PTU-uri, sau Scoli Profesinale.

Guvernul incearca sa acopere centralizat deficitele din anumite sectoare a pietei fortei de munca.

Specialitatile cele mai puternic lovite de reforma in cauza sint cele "la moda": drept, economie, stiinte politice, si tot ceea ce are cuvintul "interantional" in denumire.

Deci reforma ar trebui, ideal, sa rezolve aceste cateva probleme:
1. Un numar mai mic de studenti acompaniat de un concurs mai riguros de admitere (calitatea studentilor)

2. Cresterea calitatii profesorilor (asa cum is mai putini studenti, va fi nevoie de mai putin profi). Ideal, profii slabi, desueti si incapabili trebuie sa plece!

3. Forta de munca va fi dorectionata (nu stiu daca am redat bine cuvantul "targeted"): lacatusul va fi lacatus, da nu politilog cu pretentii de lacatus....

Acum tin sa explic de ce am spus ca efectele de mai sus ar fi, IDEAL, atinse.
De aceea ca: sistemul de admitere poate fi imbunatatit doar daca el va fi si mai putin corupt (o inasprire a cotelor de admitere nu rezulta in aceea ca cei mai buni abiturientui vor fi admisi). Altfel, unicul rezultat va fi ca va deveni mai greu studentilor buni sa ajunga inmatriculati in universitate. Anul asta a fost fantastic: studentii au fost inmatriculati in baza mediei la BAC si in baza performantei de la scoala/liceu la unele obiecte considerate centrale pentru facultatea aleasa (de exemplu, pentru fac. de fizica: matematica, fizica chimia).
Deci admiterea se face in baza rezultatelor SCOLARE. Atunci cum ramane cu disparitatile dintre calitatea predaraii in diferite scoli/licee???? un elev de la liceul P. Zadnipru de la Ciocana (un liceu foarte prost) cu nota 10 la fizica e mult mai slab ca unul de nota 7 de la Asachi, Eliade, etc.... dar la admitere la POliteh va reiesi altfel (adica exact invers....)

Ideal, profii prosti si "fosilele" trebuie concediati, dar in realitate is concediati cei mai putin docili sistemului....

De asta nu s-atinut cont....

25

Viorica Antonov
8 octombrie 2006 20:16

O intrebare pentru Tony: In ce an ai absolvit FRSIPA?
Cu multe din cele spuse de dumneata, sunt de acord. Dar la FRISPA dupa cate stii tin prelegeri unii din cei mai buni lectori din stiintele umnanitare din tara. Si de ce nu vorbesti de lenevia studentilor de a invata. Eu am tinut prelegeri in trei limbi si interesul stundetilor nu este atat de mare. Profesorii ba chiar sunt foarte buni, ambasadori, politicieni, persoane publice, profesori straini, sunt cadre bune. E drept ca tinerii profesori mai au multe de invatat, dar de ce studentii sunt pasivi la orele celor mai buni profesori? Caci daca ai invatat la FRISPA stii foarte bine cate persoane au fost exmatriculate din 1998 incoace, cite o suta si ceva anual. Doar in ultimii doi ani, politica s/a schimbat, si s-a facut studentilor prioritate, ca daca chiar bat campii, sa aiba sansa sa se restabileasca la anul.
De facto, daca analizezi asa de bine subiectul, ar trebui sa vezi si cealalta parte a problemei.
Si acest lucru, fii de acord, se intampla si la alte facultati.

26

Viorica Antonov
8 octombrie 2006 20:19

Mia culpa, trebuia sa zic zeci de persoane exmatriculate.

27

Tony
16 octombrie 2006 1:08

OK, deci zeci de persoane exmatriculate dintr-o facultate de putin peste 2000 de oameni, din care meritau sa fie exmatriculati SUTE, sau chiar MII.

cat despre profesorii "buni", nu ma mir sa aud,,,, un "profesor" isi apara brand-ul...

Totusi, invatatmintul este un serviciu, un serviciu public, iar studentii sint clientii acestui serviciu.

Deci, cand se face evaluarea acestui serviciu, trebuie sa se pronunte inainte clientul (studentul). Evident profesorii din MOldova niciodata nu vor recunoaste ca lucreaza prost.

Sincer, nu prea stiu studenti in Moldova care ar fi satisfacuti de calitatea predarii in Moldova.

Alt indicator: satisfactia patronilor proaspetilor absolventi. De ce, daca invatamintul e bun, primul lucru pe care-l aude un absolvent de la seful sau nou este: "uita de prostiile care l-ai invatat la facultate".

Asta nu se intimpla in alte tari (Romania, Ucraina, nemaivorbind de Occident).

Nu vreau sa "gruzesc" profii moldoveni, dar, DESCHIDETI OCHII, sunteti SLABI...!!!

28

Viorica Antonov
16 octombrie 2006 10:08

Draga Tony, nu inteleg de ce it mai pasa de Moldova, daca esti asa de occidentalizat si in plus rusoficat?

29

Tony
16 octombrie 2006 15:24

Imi pasa, de aceea ca, din cauza la asa oameni ca voi a trebuit sa plec....

Hotarirea asta, desi implementata greshit si cu multe scarturi, are totusi cateva consecinte pozitive.... asta a fost ideea mea.

30

Viorica Antonov
16 octombrie 2006 16:03

Tony, mie imi pare rau ca judeci pe mine fara sa ma cunosti, iar eu nu reprezint majoritatea. Cel putin ar fi bine sa te dotezi cu cine discuti si sa incerci sa intelegi pozitia interlocuitorului tau. Tot ce am inteles din comentariile tale, este faptul ca esti suparat pe acest sistem de invatamant, dar aceasta nu/ti da dreptul sa ofensezi chiar lectorii, pentru ca stim ambii ca nu ai dreptate cand vorbesti ca toti profesorii sunt la fel. Si noi, lectorii avem rezervari cu privire la comportamentul studentilor la ore, faptului ca multi hulesc si injura. Este lipsa de cultura. Eu sincer iti doresc sa te regasesti pe tine chiar daca esti departe de tara. Pentru ca am vazut si tineri care au facut studuii si la institutii prestigioase in strainatate, dar tot nemernici au ramas. Stii vorba, cel care vrea sa invete, invata oriunde. Si daca are posibilitate mai buna avanseaza si nu decade.
Mult succes tie, si un sfat bun in viata: nu toti oamenii din jur port vina in cazul tau, ci incearca sa o gasesti in tine. Bafta!!!

31

Alexandru Culiuc
17 octombrie 2006 1:25

Tony, situl asta nu este creat pentru atacuri personale. Esti bravo ca ai ajuns in Ungaria (CEU?), asta insa nu-ti permite sa invinuiesti sute de persoane in neprofesionalism.

Tony a scris: Hotarirea asta, desi implementata greshit si cu multe scarturi, are totusi cateva consecinte pozitive.... asta a fost ideea mea.

Dupa mine, aceasta idee s-a pierdut in invinuiri si emotii negative care abunda in primul tau comentariul (#24). Yoda ar spune by hatred your thoughts clouded are. Eu am citit doua pagini de ginduri razlete, in care argumentele valide (IMHO) au fost eclipsate de emotii negative derivate din experienta personala. Nu voi afirma ca cuvintele tale sunt lipsite de adevar sau ca propria mea experienta la ASEM n-a fost marcata de frustrari sau conflicte (majore!) cu administratia universitatii. Insa abordarea emotionala nici o data nu va duce la solutionarea problemei invatamintului superior — reactia de aparare a Vioricai este absolut naturala.

Cel mai absurd (si urit) in situatia data este s-o invinuiesti pe Viorica ca „din cauza la asa oameni ca voi a trebuit sa plec”. Apropo, Viorica nu este unica persoana in aceasta discutie cu experienta pedagogica in Moldova. Igor Cialenco a predat la USM imediat dupa absolvirea facultatii (in prezent este la USC). Am predat si eu la ASEM imediat dupa absolvire (in prezent la Harvard, unde si predau) — ne inscrii si pe noi in rindurile „tinarilor leninisti”? Suntem si noi vinoveti ca „a trebuit sa pleci”?

In baza la cele de mai sus, imi voi permite sa-ti ofer doua sfaturi: unul profesional si altul personal.

  • Elimina emotiile explozive din analiza — ele incurca cititorului sa patrunda in esenta argumentelor logice pe care le prezinti.
  • Pondereaza-ti cuvintele. Daca intentionezi sa produci ceva mai mult decit zarva, exprima-te mai fin si gindeste-te cui te adresez. Este una din caracteristicile care separa un matur cumpatat de un adolescent infumurat (by the way, am trecut si eu prin faza respectiva).

32

Tony
17 octombrie 2006 13:14

Nu am crezut ca ma veti intelege asa... Am mentionat de mai multe ori ca unii dinre tinerii cu initaitiva de la faculattea respectiva nu intra in categoria "leninistrilor"..... Nu am vrut sa o atac pe Viorica Antonov. Sincer, nu cred ca e printre profii buni, dar cel putin nu face parte din cohorta de timpiti si aserviti sistemului (dar sincer, nu prea pot sa spun, ca nu prea o stiu)!
Poate s-a schimbat ceva... ca de,,, nu am calcat pe la facultate de doi ani... (dar nu cred, ca gandurile mele le conflirma colegii mei care au absolvit recent...)
Ideea mea era alta: am vrut sa spun ca reforma ar avea efecte pozitive, ca ar introduce un element de selectie si competitie in procesul de recrutare a studentilor, si ca ar mai taia din cadrele incompetente... Sa speram.
Dar asa oameni ca voi, cu studii pe la Harvard si USC, sper sa va vad odata predand la noi... :D

33

Viorica Antonov
17 octombrie 2006 15:44

Tony, eu sincera sa fiu, incep sa cred ca nu ai inteles nimic din cele spuse tie anterior. Cel putin incearca sa te intrebi de ce ai tu o astfel de reactie fata de profesori. Si chiar asi vrea sa stiu ce este in masura ta un profesor bun?

34

El Libertador
17 octombrie 2006 16:48

salutari! Am absolvit si eu facultatea asta. va shtiu pe amindoua (Dra Antonov (de la facultate)shi Tonya (de la CEU). Credeti-ma, nu aveti motiv de cearta. Amindoua vorbiti de lucruri arhicunosute si general acceptate. Cred ca fiecare ar putea invata ceva din replicile celuilalt (cred ca si are ce)!

Cit depre studentsi: ei trebuie sa fie mai putsini. cantitatea si calitatea nu pot coexista (de aici de acord cu Tonya).

Doar ca imi displace modul in care a fost limitat numarul de studenti. De ce oare, PCRM nu limiteaza numarul posibililor clienti ai Fincombank? sau a Andy's Pizza? Doar cu univeristatile private s-a putut!?

Cu masurile luate contra univeristatilor private, aceste sugestii pot fi luate in serios:)

35

Viorica Antonov
17 octombrie 2006 18:03

Chiar asi vrea sa punem capat acestei discutii. Eu sincer va urez stimati studenti si fosti studenti pe care poate i/am si invatat, numai bafta si mari succese. Fiecare dintre noi isi urmeaza calea si aspira la ceva mai bun. Sincere voua succese la studii si in viata.

36

Katya
23 noiembrie 2006 10:08

nu stiu pe cat de just aceasta hotarare starneste concursul de admitere... ceea ce starneste cu adevarat aceasta hotarare e coruptia..in primul rand, de s-ar aplica aceasta hotarare, am mai putea discuta si altfel, dar asa cum in MD nu se aplica cum trebuie nici o hotarare si nici o lege, atunci nu mai inteleg de ce se vehiculeaza atat?

37

libiu
14 iulie 2007 8:00

Buna ziua,

eu sunt in Canada, aici Guvernul limiteaza nr de locuri la o multime de specialitati si e ok, nimeni nu plange(asta in pofida faptului ca Canada e considerata tara cu deficit de forta de munca in multe domenii).

38

Angela
30 septembrie 2007 11:40

Ce fac tinerii dupa ce au absolvit facultatea? Nu au loc de munca,loc de trai...pleaca peste hotare. Pentru ce activeaza atitea universitati in Republica Moldova?Nu erau destule citeva,dar cu perspectiva de a avea post de munca conform specialitatii din diploma dupa absolvire?Cine planifica toata situatia aceasta? Dar cine o contoleaza?Asi dori sa vad tineretul cu studii superioare,care are dorinta sa ridice nivelul economiei in Moldova,nu sa plece undeva sa munceasca din greu si sa uite de locul pentru care stramosii au varsat singe,numit PATRIE.

39

zed
23 decembrie 2007 6:47

O discutie foarte interesanta, pacat ca numai acum am ajuns s-o citesc. Am avut si eu experienta nefasta de a invata in md la o fac-te de economie, si ii dau dreptate lui Tony in toate, in afara de concluzie. Sunt de acord cu Alexandru, ca chiar si in acel caz, in care statul vrea sa se implice, plafonarea numarului de studenti este o cale cu totul gresita, exact din cauza motivelor pe care le-a mentionat dinsul. Pana la urma, agentii (abiturientii) se comporta rational si nu-si aleg specialitatea de pedagog, de exemplu, anume din cauza semnalelor pe care le trimite piata: salariile in sfera respectiva sunt atat de mizerabile, ca este mai avantajos sa te angajezi in alta sfera (hamal la Metro – Tony), sa pleci peste hotare, sau pur si simplu, sa stai acasa (in termeni economici, salariul de rezervare este mai inalt decat cel oferit), chiar si in conditiile in care ai absolvit facultatea de pedagogie. In asa fel, daca vrem pedagogi, unica solutie, oricat de banal suna, e sa le marim salariile.

In ceea ce priveste calitatea studiilor, cred ca aceasta problema poate fi privita ca una de “mechanism design”: autoritatea centrala trebuie sa creieze un mediu, in care obiectivele agentilor sa coincida cu obiectivele sociale (in contextul dat, calitatea studiilor). Cu alte cuvinte, trebuie sa punem administratiile universitare in situatia, cand calitatea studiilor in problema II, formulata de catre Alexandru, va fi o constrangere reala. De exemplu, daca mai adagaun “demand side” (adica, comportamentul “consumatorilor” de educatie) in problema respectiva, aceasta se poate face prin crearea unui examen unic de licenta pentru toate universtatile (ideea sugerata de Lucia): universitatile, cu o proportie mai mare a studentilor, care sunt in stare sa treaca acest examen, vor fi mai atractive pentru abiturienti. E posibil sa apara si universitati noi (poate prin transformarea universitatilor deja existente), care chiar si cu costuri mari (salariile mari pt corpul didactic, baza materiala mai buna), vor fi in stare sa garanteze calitatea inalta a instruirii, adica vor aparea institutii mici particulare de prestigiu. Normal, este numai o idee ad hoc si are multe deficiente, de exemplu, o anumita pierdere a independentei din partea universitatilor: in America, tara cu cel mai performant sistem de invatamant superior, fiecare singura universitate singura isi stabileste conditiile de absolvire (insa, as mentiona ca situatia lor este diferita, pe de o parte, pt ca acolo reputatia universitatilor este deja formata, si abiturientii potentiali se orienteaza dupa ea, si pe de alta parte, pt ca institutiile lor, fiind organizatii non-profit, de fapt, solutioneaza problema I, in termenii lui Alexandru).”

In final, as vrea sa mai adaug ca nu sunt de acord cu eliminarea cotelor pentru absolventii liceelor din sate, din cauza accesului inegal la educatie de calitate la nivel de liceu: spre deosebire de invatamantul superior, elevii nu prea alege la ce scoala sa invete, si aici statul trebuie sa intervina anume pentru a micsora acest “gap”.

Uff, scuze de acest post lung si plictisitor, dar tema e intr-adevar, foarte interesanta si am vrut sa sustin opiniile celor, care s-a exprimat...

40

valentin
8 februarie 2009 9:03

salut ma nu,mesc valentin inca sunt student la universitatea de sat din moldova anul 3 shi nimeni nu poate sa imi dea un raspuns concret daca e posibil va rog mul cine shtie raspunsu la sigur si are timp liber sa raspunda

sunt recunoscute diplomele emise de la institutiile de invatamint superior in europa sau statele uninite multumesc

41

Vitalie
2 octombrie 2009 10:03

Cunosc acea Hotarare de Guvern si am citit cu interes analiza facuta de Alexandru. Esti tare atat in capacitatea de a analiza cat si in cea de a exprima coerent gandurile. Aceste calitati sint rezultatul unei educatii corecte de acasa si a unor studii calitative, care au pornirea de la educatia corecta de acasa.
Astea nu le-am scris pentru tine, Alexandru, ci pentru unii comentatori.
Hotararea in cauza a Guvernului este intradevar sub orice critica, dar nu este cazul ca noi sa gasim in ea motivul tuturor nereusitelor noastre. Am avut guvernantii, care au fost votati atunci, cu capacitatea exceptionala de a scoate din orice idee buna un rezultat cat se poate de prost.
Acum sa trecem la noi: cati din studentii actuali invata serios, cu ravna si dorinta de a cunoaste? Ca apoi cu mari pretentii (in cazul in care parintii nu i-au putut angaja la vama, fisc ori politie) fata de stat sa zica ca nu are ce face in Moldova si sa plece sa mature strazile in Spania.
Pregatirea copilului pentru viata este un proces continuu si alegerea specialitatii este un exercitiu care necesita atitudine serioasa.
Sa speram ca guvernarea noua va anula multe decizii proaste a predecesorilor sai, si vor adopta altele mai bune, dar sa fim constienti si de faptul ca asta nu va solutiona toate problemele noastre la acest capitol.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre