Alexandru Culiuc

25 noiembrie 2006

Balanta comerciala, contul curent si remitentele: multa contabilitate si putina economie

Blocada comerciala a Rusiei s-a soldat cu reducerea exporturilor cu 8.2% in primele 9 luni ale anului curent fata de aceeasi perioada a anului 2005. Totodata, cresterea remitentelor a permis sporirea de mai departe a importurilor (cu 14.5% in aceeasi perioada). In consecinta deficitul balantei comerciala a Moldovei a atins niste proportii ingrozitoare. Pe cit de ingrozitoare? Pentru a raspunde la aceasta intrebare voi incepe cu ceva calcule contabile.

Estimam balanta comerciala a Moldovei pentru anul 2006

Conform datelor Biroului National de Statistica, in primele noua luni a anului curent exporturile au constituit 719 mil. USD, iar importurile — 1843 milioane USD. Astfel, avem un deficit al balantei comerciale de 1124 mil. USD. Sa incercam sa prognozam care va fi deficitul total pentru anul 2006. In 2005, deficitul balantei comerciale pentru primele noua luni a constituit 67.3% din deficitul anual total. Daca extrapolam aceasta dinamica asupra cifrelor anului curent, vom conclude ca deficitul balantei comerciale a Moldovei pentru anul 2006 se va ridica la circa 1670 mil. USD (1124 / 67.3 x 100), ceea ce reprezinta o crestere de peste 50% fata de anul 2005.

Coform aceluiasi Birou de Statistica, PIB-ul pentru prima jumatate a anului 2006 constituie 18756 milioane lei, sau aproximativ 1432 milioane USD (calculat la rata de schimb 13.1 MDL/USD — rata medie pentru prima jumatate a anului). Spre regret cifrele vizind PIB-ul apar cu intirziere de aproape un trimestru, de aceea datele pentru trimestrul 3 inca nu sunt disponibile. Daca extrapolam dinamica anului trecut (PIB-ul in semestrul 1 a constituit 44% din PIB-ul anual), vom ajunge la concluzia ca PIB-ul Moldovei in anul 2006 va constitui circa 3254 mil. USD.

Concludem ca deficitul balantei comerciale a Moldovei ca procent din PIB in anul 2006 va constitui circa 51.3% (1670/3254).

Sa verificam aceste estimari contra celor oferite de EIU (Economist Intelligence Unit, departamentul de cercetare al Economist Group, care publica saptaminalul The Economist). Conform EIU Country Data (acces parolat), PIB-ul Moldovei in 2006 se va ridica la 3.3 mlrd. USD, o cifra extrem de apropiata de cele 3.25 mlrd. calculate mai sus. EIU estimeaza ca deficitul balantei comerciale se va ridica la 1630 mil. USD, doar cu 40 mil. mai putin decit cifra calculata de mine mai sus (1670 mil.). In rezultat, deficitul balantei comerciale ca procent al PIB pentru anul 2006 va constitui 49.5% conform EIU, doar ceva mai putin decit 51.3% estimate de mine.

Moldova — locul 1... de la coada

Am verificat valoarea indicatorului DBC/PIB (deficitul balantei comerciale raportat la PIB) pentru restul tarilor lumii in bazele de date EIU Country Data (Economist Intelligence Unit), Word Development Indicators (WDI, publicate de Banca Mondiala) si International Financial Statistics (IFS, publicate de FMI) pentru anii 2004-2005. Felicitarile mele — Moldova are toate sansele sa obtina titlul onorific de "tara cu cel mai mare deficit al balantei comerciale (raportat la PIB) din lume in anul 2006".

Graficul din dreapta prezinta evolutia indicatorului DBC/PIB pentru 10 tari care vor avea, conform estimarilor EIU, cele mai negative balante comerciale in anul 2006 (de asemenea includ datele pentru 2004 si 2005). E remarcabil acel fapt ca Moldova s-a "ridicat" in acest clasament de la pozitia 9 in 2004 la pozitia 5 in 2005 si, conform previziunilor EIU, va ocupa pozitia 2 in 2006. Primul loc, cu 50.5% il va ocupa Sao Tome and Principe, o insula de 1000 km2 cu o populatie de 193 mii oameni. Observati ca 50.5% este de asemenea media dintre estimarea EIU (49.5%) si cea propusa de mine (51.3%). Cu alte cuvinte, Moldova probabil imparte primul loc in clasamentul mondial. Traditional insa, la calcularea clasamentelor economice de tara, statele cu o populatie sub 1 mln. sunt excluse, ceea ce plaseaza Moldova ferm pe pozitia 1.

Contul curent si remitentele

Oricare economist imi va reprosa ca balanta comerciala nu este indicatorul cel mai relevant in cazul Moldovei, caci ea nu include cel mai important export al Moldovei — forta de munca. Conform unei stiri recente de pe Moldova Azi "intrarile de valuta, prin sistemul bancar, de la moldovenii care muncesc peste hotare au ajuns, in noua luni ale anului curent, la nivelul de aproape 604 mil. USD". Ceea ce ar insemna ca suma remitentelor inregistrate oficial in 2006 va depasi 850 milionale (utilizind aceeasi metoda simpla de extrapolare). Din aceeasi stire aflam:

Estimari independente arata ca, pe langa intrarile oficiale, moldovenii care muncesc in strainatate ar mai fi trimis acasa in jur de 300 mil. USD, astfel incat suma totala a transferurilor ar putea ajunge la 900 mil. USD. Pentru trimestrul patru din acest an, expertii prognozeaza intrari totale de circa 300 mil. USD, iar suma totala anuala va fi de cel putin 1.2 mlrd. USD.

Evident, aceste "estimari independente" sunt in cel mai bun caz calculate conform unor metode simple de extrapolare de genul celor utilizate aici, insa la moment nu dispunem de statistici mai exacte (de altfel, Banca Nationala face o treaba foarte buna in ceea ce priveste contabilizarea remitentelor). Concludem ca remitentele acopera circa trei patrimi din deficitul balantei comerciale: 900 mil. USD remitente fata de 1124 mil. USD deficit comercial in noua luni.

Atit balanta comerciala, cit si remitentele fac parte din contul curent (CC) al balantei de plati. Respectiv, in cazul Moldovei raportul CC/PIB este indicatorul principal la care urmeaza sa atragem atentia cind evaluam dinamica pozitiei externe a Moldovei. In primele 6 luni ale anului deficitul CC s-a ridicat la 204 mil. USD. Utilizind aceeasi metoda de extrapolare, vom conclude ca in 2006 deficitul contului curent se va ridica la circa 500 mil. USD, sau circa 15% din PIB (EIU estimeaza 561 mil. USD si 17% din PIB) ceea ce va plasa Moldova pe pozitia 7/8 in clasamentul mondial. E remarcabil faptul ca in 2004 deficitul contului curent constituia doar 2.04% — un nivel comparabil cu multe alte tari din lume (spre exemplu deficitul contului curent al SUA constituie circa 6%).

Don't worry, be happy

La calcularea contului curent se iau in consideratie doar remitentele "oficiale" (virate prin sistemul bancar). Am observat deja faptul ca diferenta dintre remitentele inregistrate oficial (peste 800 mil. USD) si fluxul total (1.2 mlrd. USD) constituie circa 400 mil. USD. Aceste 400 milioane necontabilizate vor acoperi cea mai mare parte a deficitul contului curent oficial. Contul financiar al Moldovei este si el in surplus (130 mil. in primele 6 luni). Combinatia acestor factori rezulta intr-o balanta de plati excedentara. Ca confirmare acestui fapt, observam ca Banca Nationala cu succes continua sa mareasca volumul rezervelor valutare, care constituiau la finele lunii octombrie 675 mil. USD (fata de 600 mil. USD la inceputul anului).

Concluzia preliminara: deficitul enorm al balantei comerciale doar pare sa reprezinte un fenomen dezastruos. In realitate, remitentele compenseaza totalmente acest deficit, Moldova avind in rezultat o balanta de plati pozitiva.

Contabilitate vs. economie

Concluzia de mai sus este demna de un contabil, nu si de un economist (spre regret insa, aceste doua profesii sunt deseori confundate in Moldova). Balanta de plati ramine pozitiva, insa s-a schimbat dramatic structura veniturilor externe: exporturile au scazut, iar remitentele au crescut vertiginos. Moldova este unicul stat din Eurasia in care volumul remitentelor depaseste volumul exporturor (900 mil. USD fata de 719 mil. USD in primele noua luni)! Pe plan mondial ne fac concurenta doar Haiti si Regatul Tonga.

Este clar ca aceste schimbari structurale au repercursiuni majore asupra economiei. Interactiunile si interdependentele intre remitente, comert, competitivitate, investitii (in capital fizic si uman), performanta sectorului financiar si, in ultima instanta, cresterea economica sunt extrem de complexe. In schema de mai jos, extrasa din teza mea de masterat, am incercat sa integrez diversele efecte economice (pozitive si negative) ale migratiei si remitentelor asupra tarii-origine.

Efectele economice ale migratiei si remitentelor asupra tarii-origine.

Abrevieri: RER - Real Exchange Rate, CB - Central Bank, NTG - Non-traded goods.

Mi-au fost necesare 40 pagini pentru a prezenta o evaluare preliminara a acestor efecte asupra unui singur obiectiv: crestere economica a Moldovei. Pe linga crestere economica, exista si alte domenii care sunt afectate de migratie si remitente: saracia si distributia veniturilor, stabilitatea macroeconomica si balanta de plati, sectorului public, ocuparea fortei de munca, etc. Ar fi imposibil sa incerc sa compresez rezultatele evaluarii mele in acest eseu, asa ca mai voi opri aici. Sper insa sa revin la aceasta tema in viitor.

Infotag

[UPDATE: 7 decembrie 2006] Infotag a transformat acest eseu intr-o stire in care au schimonosit continutul, au omis referinta la sursa initiala si au introdus un numar inimaginabil de erori. Am publicat o analiza detaliata a acestui dezastru jurnalistic.

Publicat: 25 noiembrie 2006 5:52

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: , , , , ,

Comentarii (29)

1

Viorica Antonov
25 noiembrie 2006 8:05

Alexandru, salut. Cred ca te va interesa Raportul national de Dezvoltare Umana 2006. Calitatea cresterii economice si impactul ei asupra dezvoltarii umane.
Raport recent prezentat de Valeriu Prohnitchi. vezi la http://www.expert-grup.org/

2

Igor
25 noiembrie 2006 22:27

Da, buna analiza. Usoara dar buna. Pacat cu nu am tipm sa comentez la el mai mult. Apropo, unde pot gasi teza ta de master? Ar trebui sa fie publica, si pusa in lista de publicatii.

3

Natalia Catrinescu
26 noiembrie 2006 19:51

Sandule - parca s-ar cere aici o analiza a repercursiunilor si solutiilor, asa ca astept cu nerabdare continuarea temei! Eu nu sunt experta in balanta de plati, dar n-ar trebui oare sa luam in consideratie in aceasta discutie cresterea semnificativa a asistentei straine in urmatorii cativa ani (sute de milioane de la UE si Millenium Challange Corporation), si nivelul dureros de mic al investitiilor straine?

In ceea ce priveste estimarea volumului de remitente, Banca Nationala intr-adevar face o treaba destul de buna - metodologia de calcul cuprinde si estimarea remitentelor trimise prin cai neoficiale, prin analiza unor pieti in care remitentele se folosesc mai mult, cum ar fi piata de masini uzate sau de imobil. De cativa ani si household budget survey contine intrebari despre remitente. Atunci cand a aparut studiul CBS-Axa cu privire la migratie si remitente, s-a adeverit ca partea de remitente trimise prin cai neoficiale ar putea ajunge la mai mult de 50%, pe cand in calculele BNM, aceasta cota-parte este de 40%. Din cate stiu, anul acesta BNM lucreaza indeaproape cu CBS-Axa, care face un follow-up survey pe 2006, ca sa imbunatateasca practicile de estimare a volumului de remitente. The point is ca discrepanta dintre statistica BNM si realitate nu este intr-atat de mare, adica nu trebuie sa contam pe faptul ca remitentele trimise pe cai neoficiale nu sunt incluse in statisticile oficiale.

Intr-o alta ordine de idei, sunt absolut de acord cu tine in privinta faptului ca in Moldova deseori se confunda profesia (as spune chiar si gandirea) de economist si contabil. Ma frapeaza uneori ca oamenii nu gandesc in termeni de cost de oportunitate nici chiar intuitiv, si se limiteaza la o niste calcule contabile.

4

Alexandru Culiuc
26 noiembrie 2006 22:06

Natalia, great comment.

parca s-ar cere aici o analiza a repercursiunilor si solutiilor, asa ca astept cu nerabdare continuarea temei!

Ufff... Mai intii Igor pomenteste de teza, acum tu ceri continuarea analizei. :) Probabil voi scoate la lumina zilei teza mea de masterat — it will take me ages to translate it piece by piece into Romanian.

n-ar trebui oare sa luam in consideratie in aceasta discutie cresterea semnificativa a asistentei straine in urmatorii cativa ani (sute de milioane de la UE si Millenium Challange Corporation), si nivelul dureros de mic al investitiilor straine?

Da, nici vorba, era cazul sa discut si impactul ajutorului extern si al investitiilor. Eu implicit le-am luat in consideratie cind am mentionat ca contul financiar (capital account) este excedentar: asistenta externa si investitiile sunt reflectate anume acolo. E drept ca nu stiu care sunt ajutoarele asteptate din partea MCC si UE. Insa daca stau sa ma gindesc mai bine, apoi "sutele de milioane" mentionate de tine vor avea un impact in primul rind asupra sectorului public (caci ajutorul va trece prin guvern). Insa aceste sute de milioane probabil vor fi disbursate pe pacursul citorva ani, si as presupune (cam din pod, ce-i drept) ca volumul lor anual va fi relativ neinsemnat pentru balanta de plati, care este dominata de importuri, remitente, si exporturi, care in suma constituie >4 mlrd. USD (pentru 2006).

Realmente, decizia de a ma concentrez asupra balantei comerciale si contului current a fost una constienta. Cauza este simpla: operatiunile din contul curent au o pondere mult mai mare in balanta de plati (anume din cauza lipsei de investitii, etc.). Pentru a te convinge de acest fapt, e suficient sa sumezi credits cu valorile absolute a debits (care intra cu semnul minus in balanta de plati) de la contul curent (CC) si contul financiar (CF) — datele le gasesti aici. I spared you the effort: calculul meu pentru 2005 este urmatorul: CC_volum=5.6 mlrd. USD, iar CF_volum=1.1 mlrd. USD (si doar 0.94 mlrd. daca excludem operatiunile BNM). Nu exclud posibilitatea ca am subestimat CF_volum — obtin rezultate cu vreo 10% mai mari daca utilizez datele EIU. Cum n-ar fi, >80% din toate tranzactiile internationale trec prin contul curent. Anume de aceea toate atentia in cazul Moldovei este concentrata asupra contului curent – that’s where all the action is happening. Evident, in tarile cu sisteme financiare dezvoltate situatia este inversa: CC Credit + |CC Debit| << CF Credit + |CF Debit|.
Iata asa o explicatie lunga de ce am considerat acceptabila eliminarea fluxurilor de capital din analiza. Evident, era cazul sa includ aceasta explicatie in textul de baza, but I was too lazy at that time. :)

Banca Nationala intr-adevar face o treaba destul de buna - metodologia de calcul cuprinde si estimarea remitentelor trimise prin cai neoficiale, prin analiza unor pieti in care remitentele se folosesc mai mult, cum ar fi piata de masini uzate sau de imobil. De cativa ani si household budget survey contine intrebari despre remitente.

Acum inteleg ca BNM face o treaba chiar mai buna decit credeam. :) In privinta CBS-AXA — a venit un interview-er de-a lor chiar la noi acasa vara aceasta, si am raspuns personal la toate intrebarile. Cind raspunzi personal la asemenea chestionare, incepi sa-ti dai seama cit de inexacte sunt statisticile bazate pe household surveys. :) Spre exemplu, conform regulilor lor, am fost si eu inregistrat ca migrant temporar cu un venit anual $x0,000 (x>1) si remintente 0 — talk of an outlier!

5

Alexandru Culiuc
26 noiembrie 2006 22:14

Viorica, merci pentru link. Am parcurs raportul in intregime, iar unele capitole le-am citit cu atentie. Impresie generala: Expert-Grup face treaba buna. Planific sa-l studiez mai atent zilele acestea si posibil voi reveni cu un comentariu mai detaliat.

6

Igor
27 noiembrie 2006 5:10

eu am intrebat si am rugat ceva mai simplu. Unde gasesc teza ta de masterat in varianta originala, adica in ENG (sper ca in eng ai scris-o :)). Ai depus-o la biblioteca, nu?

7

Natalia
27 noiembrie 2006 16:17

The model is interesting, no doubt about that. I believe you are relying on quiet a few assumptions. Would be good to see the effect of "skill upgrade of the returning migrants", surely there must be some long-term benefits there!

8

Alexandru Culiuc
27 noiembrie 2006 19:36

Natalia wrote:

the model is interesting

I assume you are referring to the last figure in the essay. I wouldn't call this a model, but a framework for analyzing the consequences of migration and remittances. There is no formal economic model that incorporates all of these effects, although there are models that explain certain subsets. For example, for my master thesis I developed a model for analyzing the impact of two channels through which migration affects real wages and competitiveness: direct quantity effect — from decreased labor supply, and through the wealth effect of remittances.

I believe you are relying on quiet a few assumptions

I’m not sure what you mean. The way I see it, I am not making any assumptions of my own: I’m mapping all (most) theories presented in modern literature, each of which is based, of course, on certain assumptions. These assumptions are often contradicting each other. E.g. “skill upgrade of returning migrants” and “brain drain” obviously go into opposite directions. Whoever first advanced the brain drain hypothesis probably discounted the possibility of skill upgrade or considered that an insufficient number of migrants was returning for the skill upgrade to offset the brain drain. This is an assumption. The chart plots all (or almost all) existing forces, without making the ex-ante assumptions about which assumptions hold or are stronger (I know, too many assumptions in one sentence). Clearly, only a certain subset of these effects may be relevant in the case of a particular country. However, one should not discount any of them ex-ante – a good researcher will evaluate all these channels. But maybe I misunderstood you, and you are referring to some other kind of "assumptions".

Would be good to see the effect of "skill upgrade of the returning migrants", surely there must be some long-term benefits there!

The hard evidence on this subject is quite slim (most comes from Mexico). There is anecdotal evidence, but it is difficult to estimate how important this channel is.

Let's think of Moldova. On one hand we have construction workers, who may become better acquainted with modern construction technologies while working abroad. This should make the introduction of these technologies in Moldova more likely (and hence increase productivity in the construction sector). On the other hand, some migrants perform lower-qualified work than they used to at home. For example, my high school math teacher — a great teacher, BTW — worked for a year or two in Italy as housekeeper. Housekeeping seems to be quite a popular summer job for many Moldovan school teachers. Clearly, these people lose their qualification while not practicing their main job. This process is usually referred to as brain loss (by analogy with brain drain). What's the net effect? Does the positive effect of better construction workers offset the negative effect of poorer school teachers? I don’t know.

9

Natalia
28 noiembrie 2006 13:53

Apologies for focusing only on one section of your research. Yes, I did mean the assumptions of the underlying theories, as the links will work if certain assumptions hold. For instance, higher demand leads to higher inflation, assuming productivity remains unchanged.
As for the long-term effect of skill upgrade of returning migrants, think these go well beyond construction skills. Migration fosters entrepreneurship: people see how businesses are managed, they establish networks, learn about marketing and providing better quality service. Ireland is a good example, which had negative net migration for years. Central Europe is another example: there are more Poles in London than there are in Warsaw; the same applies to Lithuanians, Latvians, Czechs, etc. One can hardly argue that these countries are “brain drained”, given their economic growth…

10

Alexandru Culiuc
29 noiembrie 2006 1:03

For instance, higher demand leads to higher inflation, assuming productivity remains unchanged.

That's a very safe assumption to make. Remittances increase aggregate demand instantly, one for one, and by an astonishing amount ($1b/yr is >25% of aggregate spending). Output increases (be that due to productivity increases or increase in capital stock) are lagged, don’t happen large jumps this large. In addition, output increase is depressed by the real appreciation effect of remittances. Need evidence? Just look at Moldova — inflation is around 12% for the last three years (with virtually no nominal depreciation), although the National Bank is conducting a very conservative policy and has been sterilizing like crazy. There’s a good article in Logos Press on this subject.

Migration fosters entrepreneurship: people see how businesses are managed, they establish networks, learn about marketing and providing better quality service.

You are assuming that migrants work abroad in businesses that are well managed, that provide useful networks, that have good marketing, and provide high quality services. Now open CBS-AXA survey (sorry, you’ll have to find it yourself, can’t find it online) and check the jobs that Moldovan migrants obtain: low-paid construction workers (concentrated in Russia), housekeepers, gardeners (concentrated in Southern Europe), etc. Please let me know what superior management skills will these people acquire on this type of jobs. Of course, there in an important minority of Moldovans doing more useful things abroad, but the way I see it, (i) there are too few for them to single-handedly increase productivity and (ii) most of them are in no rush of going back home.

Ireland is a good example, which had negative net migration for years.

The right expression would be “for well over a century”. Clearly, those Irishmen who come from the States now to do business in Ireland are very different from the Irishmen who left the island a century ago. In 19th century, job advertisements in NY and Boston would regularly mention "No Irish Need Apply". Then Italians went through a similar experience around World War I (in their case, exclusion by general society strengthened the power of the Mafia), then Indians after WWII, etc. A Diaspora needs to become established (which takes at least a generation) before it is sufficiently wealthy and knowledgeable to go back and invest in their home countries. I would argue the Moldovan Diaspora is very far from that point.

Central Europe is another example: there are more Poles in London than there are in Warsaw; the same applies to Lithuanians, Latvians, Czechs, etc. One can hardly argue that these countries are “brain drained”, given their economic growth…

My guess is you are exaggerating a bit the migration outflow from these countries. Income differentials is what drives migration, and these differentials are relatively small in the case of CEE countries (all these countries have about 50% of EU average GDP/capita, whereas Moldova has

Comparing Moldova and Poland is wrong also for another reason. By definition, you will emigrate only if you can get a better pay abroad than at home (the opportunity cost). Think of a Pole and a Moldovan. The average Pole earns about $15-20k/year in Poland. The average Moldovan — $1.5-2k. The Moldovan will gladly accept a job in London if it pays around $17k (the average salary of a Moldovan in North-Western Europe is around $15 according to CBS-AXA — absolute minimum necessities + several thousands in savings). The Pole will not even think of accepting such a job. Let’s say you need at least $25k to make an average Pole move to London (London is obviously much more expensive than Warsaw, so you need to pay a premium). And you don’t have to take my word for it — it is a well established fact that the salaries of 1st generation immigrants salaries are highly correlated to the GDP/capita of their home country. This is just basic microeconomic theory.

And finally, how many Moldovans are there in London? Most are concentrated in Russia (>60%) — the average Russian firm is not that far ahead of a Moldovan firm in terms of management or marketing expertise. And even those who are in Europe are concetrnated on the mediterranean coast, which are far from the cutting edge.

Going back to our example. The Polish emigrant by definition ends up with a better-paid job than a Moldovan in London, with a job that is more likely to expose him/her to good management and marketing practices, etc. So the Pole has a much better chance than a Moldovan of learning and transferring these skills home. Therefore, the “skill upgrade” may play a more important role in the case of migrants from medium-income countries. The Moldovan will have to wait for his children to move up the social ladder (see the Ireland discussion above).

On the subject of brain drain. I don’t think that it’s that big of a problem for Moldova (compared to Africa, for example). Moldova is primarily losing unskilled labor: arms, not brains. Everyone touts that “our migrants are very educated — a third has university diplomas”. I think that’s an overstatement — the education many of these people have is of low quality or irrelevant to the labor market (be that domestic or foreign). Of course, there are still people like my math teacher (or you and me, for that matter), but these do not represent an important share of migration flows. I therefore tend to think that skill upgrade/downgrade are effects of relatively minor importance (compared to other effects of migration and remittances).

11

Igor
29 noiembrie 2006 12:28

foarte interesaanta discutie. cam axata pe fluxul de migratie a deprinderelor. Oricum, nu am cifre in fata, dar intuitiv nu vad nici un pro pentru MD ca isi pierde fortlele de munca. Si partea intelectuala care o pierde nu-i asa de mica ca sa fie ignorata. Nu are efect acum, cand vorbim de balanta curenta, dar isi va avea efectul peste cativa ani (10-20). Cu toate ca cum ai mentionat si tu, si cu balanta curenta nu-i totul in regula.

12

Natalia
29 noiembrie 2006 12:28

Very convincing arguments, thank you very much, I did appreciate your comments!

13

Lucia
1 decembrie 2006 14:25

Am urmarit cu interes discutia de aici. Se incearca definirea si estimarea proportiilor problemei economice a tarii, care este foarte serioasa pentru viitorul Moldovei. Eu insa vreau sa vad si un brainstorming de solutii la situatia creata. Cum credeti ca aceste probleme ar putea fi depasite? Dupa mine, lucrurile s-ar imbunatati daca reformele care au fost incepute in tara noastra ar fi luate in serios si ar exista dorinta de a atinge rezultate in fiecare sector, inclusiv economie, administratie publica, invatamint, agricultura, industrie, etc. Daca fiecare si-ar lua lucru in serios si ar face ordine nemijlocit in domeniul sau de activitate, cred ca s-ar face mai bine destul de repede.

14

Viorica Antonov
1 decembrie 2006 15:03

P/t Lucia:
//Lucia, scrie: Dupa mine, lucrurile s-ar imbunatati daca reformele care au fost incepute in tara noastra ar fi luate in serios//
Guvernul RM tocmai ia in serios politicile economice. La moment foarte bine imi dau seama de responsabilitatea Ministerelor de resort din tara la elaborarea si implementarea strategiilor economice si sociale. Eu vad altceva, ca cetatenii de rand nu iau in serios politicile si strategiile de aplanare a problemelor sociale. Si asta chiar ma ingrijoreaza, deoarece tine de pozitia si atitudinea fiecaruia dintre noi. Tine de nivelul si modalitatea de sesizare a politicilor guvernamentale. Lipseste cultura politica in societate. Iar ceea ce am citit din comentariile Luciei, mi/a creat impresia de lispa de informare si documentare cu privire la politicile si responsabilitatile guvernamnetale.

15

Viorica Antonov
1 decembrie 2006 15:10

Luci, ti/ar pirnde bine cred daca ai sa vezi:
Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei in RM la www.scers.md
si,
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) la http://www.ipp.md/biblioteca.php?l=ro&idc=40

Intr/un cias bun!

16

Val
1 decembrie 2006 17:01

Interesant discutie intr-adevar si topic-ul este posibil cel mai urgent la moment - ce facem noi cu pierderea fortei de munca si cum o sa putem sa-i intoarcem inapoi (ti-i minte Natalia cum a raspuns Lupu la intrebarea lui Viorel cand era la Bruxelles?).

Polonia si chiar Romania se trezesc acum la faptul ca au ramas practic fara low skilled labor si sunt nevoiti sa aduca ucraineni, chineji si moldoveni sa acopere acest deficit. Situatia curenta cu migratia mai are si un impact secundar cum ar fi asupra copiilor migrantilor care raman acasa practic orfani si care vor fi efectele asupra acestei generatii in viitor? nu vreau sa par pesimist insa mi se pare ca suntem in pragul unei catastrofe care este greu de a evita.

17

Lucia
1 decembrie 2006 21:48

Viorica,

In primul rind, se pare ca avem perceptii diferite despre seriozitatea guvernului in elaborarea dar mai ales implementarea reformelor sectoriale (nu ma refer numai la economie). Eu, de fapt, m-am referit, ca si tine, la atitudinea fiecarui din noi, dar mai ales a celor care au ajuns in posturi de condecere fie in sectorul public, fie privat sau neguvernamental. Stim ce propune guvernul, dar ce propuneri avem noi, cei care vom fi la putere miine?

Si mersi pentru referintele indicate... chiar aud de ele pentru prima data :))

18

Viorica Antonov
2 decembrie 2006 7:25

Propunerile generatiei noastre, Lucia, chiar reprezinta SCERS I si acum se munceste asupra SCERS II pentru 2007 - 2009. In elaborarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei II va lua parte si reprezentanti delegati ai societatii civile. Generatiile tinere 76-82 realmente iau parte in Guvern RM la elaborarea politicilor in tara. Este alta problema ca chestia nu este mediatizata, dar si asta vine cu timpul :). Bafta si imi pare bine, Lucia, ca informatia ti/a prins de bine.

19

Natalia Catrinescu
3 decembrie 2006 20:57

A quick comment on the discussion between Natalia and Alex on drivers of migration (and I am writing in English because the discussion was in English) - the new literature on the subject claims that it is not necessarily the income gap that generates migration pressure, but expected income gap, with different considerations on quality of life factoring into the decision to migrate (I can give you some references if you are interested).

One can see this happening in Moldova - the salaries of constructions workers, for example, have been growing steadily, and in PPP terms are probably higher than in Italy, and yet people still want to go to Italy. As long as we have poor institutions and skewed social perceptions, people will migrate, even if the income gap decreases (Lucia's point goes into this direction also).

If you are interested in the topic, stay tuned for an extensive World Bank report on migration and remittances in Eastern Europe and Former Soviet Union. The study was supposed to come out in November, and although I have not yet seen it on the site, I am sure it shoudl come out soon.

Also, check out Lant Pritchet'w new book - Let Their People Come http://lpritchett.org/LTPC_intro.pdf. It is a very interesting view on why we have such inbalances when it comes to migration. (Sandu, ai stiut ca a scris o carte pe baza studiului despre care vorbeam doi ani in urma?)

P.S. Val, dupa cate tine minte, Lupu n-a raspuns nicicum la intrebarea lui Viorel, adica persoanele oficiale nu-si bat prea tare capul cu atragerea fortei de munca inapoi acasa ...)


20

Roman
7 decembrie 2006 19:24

To Natalia & Alexandru,

Natalia mentioned the idea of finding a solution to the problem researched and described by Alexandru in its essay.

Let me remind you that every SOLUTION can be read in a correct DEFINITION of the PROBLEM. In my view Alexandru brought a brilliant definition (graphical explanation) of nowadays migration problem and its repercussion onto RM's economy.

Natalia, change the arrows backward as they are and negative effects in the boxes into positive in the Alexndru's graphical definition and you'll get the solution.

But the most hard and sad thing is that the problem is not only socio-economical one for Moldova. I think you understand what I could continue about, but this is another story...

In fact such a graphical description flies through a lot of brains here in Moldova and Alexandru is the only one who succeeded to catch it and put into a "golden cage" to be shown to people. Hope that it will appear soon too in Moldovan news papers.

Very well done, thank you!

21

Alexandru Culiuc
7 decembrie 2006 19:39

Infotag a transformat acest eseu intr-o stire datata cu 6 decembrie. Au facut-o fara acordul meu, au degradat continutul, n-au facut referinta la sursa initiala si au introdus un numar inimaginabil de erori. Puteti sa va convingeti si singuri: Moldova Azi a preluat "stirea" in toate trei versiuni lingvistice: romana, rusa si engleza. Voi publica un raspuns detaliat seara.

22

Roman
7 decembrie 2006 19:55

Yes, I know. I meant your schematic description.

Good luck!

23

Alexandru Culiuc
7 decembrie 2006 20:13

Roman, am publicat comentariul de mai sus nu ca raspuns la mesajul dumitale. Din cauza publicatiei din Infotag/Azi.md, situl, si in special aceasta pagina, este inundat cu vizitatori (cu toate ca in "stire" nu figureaza nici un link la materialul original, iar numele meu este schimonosit). Nu vreau ca la cititori sa apara impresia ca "stirea" a fost publicata cu acordul meu — decit "publicitate" agramata si schimonosita, mai bine nimic.

Apropo, merci mult pentru aprecierea schemei prezentate mai sus. Planific curind sa public teza in intregime, in care schema este analizata detaliat.

Roman a scris: change the arrows backward as they are and negative effects in the boxes into positive in the Alexndru's graphical definition and you'll get the solution.

Nu-i chiar asa. :) Pentru gasirea solutiei optimale am creat o alta schema (decision tree). Dar va trebui sa astepti pina public teza...

24

Roman
8 decembrie 2006 20:04

Eu vad analizele "cauza/efect" ca destul de utile pentru utilizarea lor practica chiar. Ele permit o abordare holistica ce ofera o viziune cat de cat completa asupra unui tablou complex si, cel mai important, identificarea problemelor cheie.

Cred ca astfel s-ar permite de gasit raspuns la intrebarea: Cum sa directionam remitentele spre sectorul productiv pentru a aduce fluxul de bani in albia Producerii ci nu a Consumului? Pentru mine ramane a fi retorica intrebarea aceasta, cel putin deocamdata. Ce zici? Te-am intrigat? Poate prinzi si aceasta "pupaza" pe parcursul tezei? Cred ca e tema cea mai demna de a fi studiata astazi. Care de altfel va fi realmente utila. Definitia si solutia ei poate fi prezentata cat de cat in totalitate, la fel, doar grafic.

25

Nicu Popescu
10 decembrie 2006 19:56


felicitari cu comentariul
vedeti un raport despre remitente. sau mai degraba despre viata dupa remitente. inevitabil moldova se va ciocn de aceeasi factori pe viitor si remitentele vor scadea.

http://www.esiweb.org/index.php?lang=en&id=156&document_ID=80

26

Val
15 decembrie 2006 17:42

Interesanta discutie despre cum se va schimba forta de munca dupa (si daca) se intoarce acasa. Iata un articol despre sondajul Gallup in Romania, care incepe sa sufere de la deficit de forta de munca.

http://vpopovici.blogspot.com/2006/12/migratia-lasa-romania-fara-forta-de.html

27

Anton
14 aprilie 2007 17:44

doamne fereste,se duce de ripa tara asta...toti se lauda ca vine Metro vine cela si cela,insa in realitate ei doar scurg bani din tara asta care si asa nimika nu produce...pacat...

28

Vitalie
2 octombrie 2009 8:44

Am citit cu mare interes eseul si in contextul actualitatilor situatia sa agravat. Nu dispun de cifre si oricum nu am capacitatea de analiza interpretare.
Daca e sa trecem la concluzii si masuri, care urmeaza sa fie intreprinse, atunci asi vrea sa mentionez aspectele care le cunosc.
Am sa ma refer la domeniul transporturilor. In ultimii doi ani, incepand activitatea in transporturi, am contractat doua credite bancare in euro pentru procurarea a doua camioane la o dobanda de 15% (nu mai pomenesc toate comisioanele adaugatoare). Le-am achitat. Pentru acest an preconizam sa mai iau doua masini, care le pot incarca permanent, dar nu ma mai aventurez la asa dobanzi.
Problema mare in Moldova sint banii foarte scumpi. Acest fapt taraganeaza nu doar dezvoltarea transportului.
Din cate cunosc sint fonduri de investitii care ofera credite la dobanzi de 7 - 9%. Nu avem practici de cooperare cu astfel de organizatii si asta este o piedica.
De pregatit un business-plan calitativ nu ar fi o problema, de a prezenta portofoliul clientilor si volumele existente de asemenea.
Banii care-i ofera Banca Mondiala si EBRD pentru creditarea business -ului mic si mijlociu prin intermediul bancilor comerciale locale ajung a fi in final tot atat de scumpe, sint unele mai ieftine dar accesul la ele este extrem de limitat.
Un alt proiect este constructia unei produseri farmaceutice cu respectarea standardelor GMP.
Intreprinderea produce de mai mult timp, este dotata bine si are echipa de specialisti. Are o gama buna de produse si vanzari in crestere pe piata a cateva republici ex-sovietice. Pentru constructia unui bloc nou de producere, care sa corespunda GMP, este nevoie de circa 2,5 mil. euro. Proiectul a fost deja pregatit si aprobat in toate instantele.
Ne poate cineva ajuta cu informatii despre "bani ieftini"?

This was the clear winner out of 4 different shoes/brands in size 9 for him. Two of his little buddies also have these shoes. Now I have to send the rest back,usa soccer shoes but love that Zappos makes it so easy!
Nike Men's MercurialX Victory VI TF Turf Soccer Shoes Black Orange http://www.soccer101shoes.com/Men's-Nike-MercurialX/Nike-Men's-MercurialX-Victory-VI-TF-Turf-Soccer-Shoes-Black-Orange.html

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre