Alexandru Culiuc

19 februarie 2007

Moldova vazuta de un laureat al premiului Nobel in economie

Joseph Stiglitz, detinatorul premiului Nobel in economie pentru anul 2001, este unul dintre cei mai vestiti critici ai globalizarii, cel putin in formula in care este promovata de FMI, OMC si Banca Mondiala. Recent el a publicat a treia carte la acest subiect — Making Globalization Work. La sfirsitul anului trecut cartea figura in New York Times Best-Seller list si pina acum se vinde foarte bine pe Amazon. La mai putin de sase luni dupa aparitia editiei engleze, cartea deja a fost tradusa in 17 limbi.

In noiembrie Stiglitz a venit la Harvard sa-si promoveze cartea. Odata venit in Cambridge, a vorbit in fata studentilor programului MPA/ID (pe care l-am absolvit in vara 2006). Eram tentat sa cumpar cartea sa obtin semnatura autorului, insa in ziua intilnirii cu studentii nu am gasit nici un singur exemplar al cartii nici la librariile din Harvard Square, asa ca in finala nu m-am ales nici cu semnatura, nici cu cartea. La intilnirea cu cititorii Stiglitz a pomenit Moldova in calitate de exemplu a unei tari absolut ratate, in care procesul de tranzitie s-a produs dupa "the worst case scenario".

Am inteles ca intr-o zi va trebui sa ridic cartea si sa vad ce scrie Stiglitz despre Moldova, insa nu am avut ocazia sa fac rost de ea. Doar acum am imprumutat un exemplar de la un fost profesor profesor. Cartea mi-a placut; e o continuare logica a Globalization and Its Discontent. Insa sa revenim la Moldova.

Conform indexului de la sfirsitul cartii, "Moldova" este pomenita de sase ori, in paginile 40, 211, 212, 218, 225, 227. In majoritatea cazurilor figureaza in treacat, de rind cu alte tari. Spre exemplu in p. 40 gasim "The mainly agrarian economies of Mongolia and Moldova showed even greater decline [than Russia]."

Insa Moldova iese pe prim plan in pagina 211, in paragraful de introducerea la capitolul 8, "The Burden of Debt" (povara datoriei). Il citez aici in intregime:

In August 2002, I visited Moldova, a small, largely agricultural, landlocked country with 4.5 million inhabitants squeezed between Romania and Ukraine. It had been one of the richest in the Soviet union republics, but since the beginning of its transition from communism in 1991 its GDP had plummeted some 70%. While the situation there had been dire since the collapse of the Soviet Union, when the ruble devalued in 1998 to one-fourth of its pre-crisis level, things became even worse. Moldova’s currency devalued too, and the cost of servicing its foreign debt soared—rising to 75 percent of the government’s budget. This left little money for social services and infrastructure. I saw roads in despair and broken-down villages. Even in the capital, Chisinau, the streets were filled with potholes, and, with no money to pay for the street lights, the city was completely dark at night. I was deeply saddened by what I saw, but I was horrified when, during our trip, the daughter of a colleague was hospitalized. She died when the hospital ran out of oxygen. While those in the West take a ready supply of oxygen for granted, in Moldova it was an unattainable luxury.

Nu degeaba am scris mai sus despre succesul carii — iata asa se creeaza imaginea Moldovei in occident.

Publicat: 19 februarie 2007 6:10

Categorii: Economie si Afaceri | Imaginea Moldovei | Vezi de-asemenea

Taguri: ,

Comentarii (30)

1

Viorica Antonov
19 februarie 2007 7:24

Sandu, problema e ca globalizarea economica a luat-o razna globalizarii politicilor şi a mentalitatilor. Americanii niciodata nu vor sti cum sa abordeze subiectul globalizarii in/si pentru spatiul post sovietic. Joseph Stiglitz este un economist de exceptie, insa cartile lui (dar crede/ma ca urmaresc cu atentie aparitiile noi in economics si politics, fiindca ma priveste direct), ca si de altfel al altor renumiti economisti din Occident se limiteaza doar la un "Public approach from development perspective", anyway, abzatul pe care l/ai adus ca exemplu tine mai mult de o constatare, inspirata din datele statistice si raporturile nationale. De altfel, cam cu asta se limiteaza toti cei care vin in RM si fac research fellowship. Ar fi tare daca autorul ar propune unele politici de imbunatatire a situatiei economice, unele formule concrete de crestere economica aplicabile pentru RM, din punctul sau profesional de vedere. Dar in final, ne alegem doar cu analize publice, pe care le putem face si noi. Nu e in interesul statului american, si asta ar fi bine sa tii minte mereu, sa gaseasca solutii adecvate de crestere economica care ar putea fi aplicate in specifiul post sovietic, deoarece de altfel americanii si/ar crea (chiar si in cazul RM) un concurent si un rival foarte vechi. De aceea, se vor cheltui iarasi bani nebuni pentru cercetari publice, de altfel, cum face Banca Mondiala, FMI, NATO si chiar SUA ca caz luat aparte, doar ca sa fie mentinut acest suspans strategic. Daca ai vazut vreo carte despre post soviet studies, ai fi observat ca Rusia este deseori mentionata ca Russian Empire. Pai, despre ce sa mai vorbim?
Ceea ce ai facut tu e un lucru foarte reusit, ai descris partial o carte, care ar servi un punct de reper pentru cineva in cercetare. Dar ca expert in politici sociale, unde chestiunea dezvoltarii este direct proportionala cresterii economice, eu asi avea rezerve referitor la carti cu public policies analyses.

P.S. Joseph Stiglitz este profesor la Columbia University din New York. Dansul descrie limitele pietei in era capitalismului global. El contrazice validitatea enunturilor generale si acceptabile referitoare la eficacitatea pietei si anumite abordari fundamentale despre mondializare. De exemplu, el contrazice argumentul ca datorita economiei de piata, va creste obligatoriu si buna-starea oamenilor. Un postulat general acceptat. Insa, in acelasi timp, nu propune nimic in schimbul acestuia.
Insa personal sunt de acord cu postulatele sale precum ca "eficacitatea economica trebuie sa fie echitabila" si ca "nu exista o singura forma de capitalism, un mod unic de a gera economia".


Teoria economica nu spune ca toti vor ciştiga din globalizare, ci doar ca ciştigurile nete vor fi pozitive si, de aceea, cei care cistiga pot sa le ofere compensatii celor care pierd. Insa ar fi oare asa in realitate?

2

Natalia
19 februarie 2007 15:25

Does anybody know what the situation is with the supply of oxygen at our hospitals? Is it that bad or Mr Stiglitz has made it up to make our Moldova look even poorer than it is?

3

Constantin
19 februarie 2007 15:41

Ma mira foarte mult insistenta de care dau dovada strainii care ne viziteaza tara in a vedea doar raul, si pe acela supradimensionat, si asta cu atit mai mult cu cit e vorba de persoane care 1) vad Moldova live, nu citind statistici gen "salariul mediu e $20" 2) de a caror inteligenta si lipsa de reavointa nu se indoieste nimeni
O fi in Moldova rau dar, cel putin dupa 3 ani petrecuti ca student in Bucuresti, vad ca diferentele dintre Chisinau si Bucuresti nu sint chiar asa de mari. Asta in conditiile in care Romania se considera a fi un bun exemplu de dezvoltare economica bla-bla.
Ma depaseste.

4

Peter Myers
19 februarie 2007 17:44

Natalia-

I've never heard of this problem at a Moldovan hospital, but I've only lived here for a year and a half. I also don't think that Stiglitz made it up. I think it's in rather poor taste that you suggest Stiglitz would exploit a girl's death just to make a country look bad. Do you honestly think that the situation didn't happen, and that he would lie about a girl dying just because he thought hurting Moldova's image would help sell books? I guarantee you that people don't buy books based on what the author's view is of Moldova.

5

Alexandru Culiuc
19 februarie 2007 19:05

Natalia, I was surprised that this tragic story happened in 2002 — by that time things normalizes somewhat. This story would better fit in 1995-96, I think.

However, I am sure Stiglitz has not made it up. "Making up stuff" is about the most dreadful thing an academic could possibly do, and I doubt Stiglitz would cross this line just to make one of his arguments look more impressive.

6

serj
19 februarie 2007 23:04

Sper ca nimeni nu o va invinui pe Viorica ca este adept al "teoriei conspitatiei". Dar in unele chestii se poate de mai schimbat accentele.

7

Viorica Antonov
19 februarie 2007 23:09

His visit to Moldova remains an historical point for officials. He said “it is evident that founding commercial alliances with the West is extremely important for the Republic of Moldova, but you have to admit that the main market for the Moldovan products remains that of Russian Federation. This, though, does not mean that it has to return to the past, because Russia is already part of the past". He recommended the government to count on local investments, to try to encourage autochthonous small and middle entrepreneurs, "because this was the main source of economic revival of the USA".
But the Moldova is not a USA in the most beautiful dreams. I would like to believe that.
His conclusion was: THERE ARE THREE IMPORTANT IMPEDIMENTS FOR MOLDOVA - CORRUPTION, BUREAUCRACY, AND LACK OF MONEY.
It was a feeling as we have no idea what kind of problems we have.

Anyway, these are some postulates makes me to think on different way that I used to do before.

"Market economies are characterized by a high degree of imperfections…
Older models assumed perfect information, but even small degrees of information imperfections can have large economic consequences…
Our models took into account asymmetries of information, which is another way of saying 'Some people know more than others`…
Globalization had certainly made some richer, but statistics show that the poorest countries have gotten poorer as well…”

8

Viorica Antonov
19 februarie 2007 23:20

Serj,
nu sunt adepta teoriei conspiratiei. :)) Eh, sunt departe de asta, dar m/a flatat chestia.
Accentele poate le voi schimba atunci cand am sa inteleg ca globalizarea economica se dezvolta in pas cu cea politica. Si cand am sa gasesc in lucrarile lui Joseph Stiglitz formula si propunerile de crestere economica pentru fostul spatiu sovietic, inclusiv pentru RM. La moment, sunt doar niste constatari si impesii incluse in capitole, care mi se par putin banale, dar e interesant sa stii parerea celui mai bun analist al globalizarii.

9

Megszentségteleníthetetlenségeskedéseitekért
20 februarie 2007 6:27

Si the Economist a clasat Moldova ca "the biggest loser country"... ca a ratat tot ce se poate, inclusiv integrarea in UE ca parte a Romaniei.

O alta problema sunt politicienii nostri... Unul din fostii directori de departamente a BMpndiale mi-a spus ca comunistii is o problema majora de imagine pentru tara...
A vizitat Moldova de multe ori si a discutat cu "taticul" nostru... Mi-a spus ca Voronin E comunist, vorbeste ca un comunist si actioneaza ca un comunist...

Nu avem institutii - nu avem dezvoltare!

10

Mihai Moscovici
20 februarie 2007 7:02

Acest caz dovedeste ceea ce afirma Nicu Popescu in comentariul sau: "Imaginea Moldovei este asa cum este nu din cauza ca nu avem siteuri, ambasadori si lobbyisti..., ci din cauza realitatilor din Moldova... sursa imaginii proaste a Moldovei – sunt realitatile..."

11

Sergiu
20 februarie 2007 12:41

Cateva stiri la tema, in special prima e tare trista.

http://www.infotag.md/inews/69216/

http://www.info-prim.md/?x=&y=6743

12

Natalia
20 februarie 2007 17:07

Sergiu, I’ve read both articles… I must be kidding myself thinking the situation in Moldova is not that bad…

13

Alexandru Culiuc
20 februarie 2007 17:31

Natalia, that's exactly how I felt upon reading those articles... Really sad.

14

Sergiu Turcanu
20 februarie 2007 19:31

da, asa ajunge cartea best-seller, descriere in stil american, hollywoodian mai bine zis.

Imaginea tarii o cream noi, si de noi depinde cum ne priveste lumea. Putina lume isi va aminti macar de acest pasaj despre Moldova.

15

Molda
20 februarie 2007 21:15

Hai mai lasa-ma cu chestii de gen Hollywoodian si asa mai departe. Omul a scris ce a scris si drept a scris.Eu inteleg ca ca orice Moldovan incercam sa amelioram situatia cu "lonzinci" filozifice etc dar relaitatea e tare dura.E chiar rau de tot si nu prea vad nimic bun in viitor pentru average person

16

Andrei
21 februarie 2007 3:35

Alex

Cred ca paragraful in cauza are tangente mult mai importante decit o simpla perspectiva de imagine. Daca nu ma gresesc, subiectul textului prezinta un "fait accompli" - tragedia Moldovei. Astfel, as fi preferat o discutie anume asupra cum am reusit s-ajungem „top of the pops” si cine ar fi sa ne-aprinda lumina in tunel.

Referitor la imagine, nu crezi ca imaginea negativa poate fi mai preferabila decit lipsa unei imagini? Considera cazul Borat v Kazakhstan.

Viorica

Nu-nteleg ce-ai scris. Ai insirat un „calambur” de idei de m-ai prapadit. Poate n-am capacitate suficienta ca sa-ti urmaresc gindul. Spre exemplu, de ce crezi ca Stiglitz ar trebui sa „propuna politici de imbunatatire a situatiei economice” pentru Moldova anume intr-o carte intitulata “Making Globalization Work”? Apoi, ce intelegi tu prin „analiza publica” si care anume e legatura acestei analize cu paragraful in cauza? De ce crezi ca SUA ar trebui sa ne „gaseasca solutii adecvate de crestere economica care ar putea fi aplicate in specificul post sovietic”? Luind in consideratie tempourile de crestere economica curente cind crezi ca Moldova ar putea deveni „un concurent si rival” al americii?

Ca sa nu intru in detaliile si problemele unei economii de piata (speram mult ca Alex sa prezinte ceva mai substantial la tema), postulatele prezentate sunt scoase din context, astfel prezinta o sursa insuficienta atit pentru a formula un concept cit si pentru a-l discuta.

Multa Bafta.

17

Alexandru Culiuc
21 februarie 2007 4:15

Andrei, in privinta la partea a doua a mesajului tau: you're my hero. :)

Nu am de gind sa-i explic Vioricai de ce n-are dreptate. Partial deoarece gindurile ei nu sunt cine stie ce coerente (sorry, Viorica) si-mi vine greu sa inteleg ce-a vrut sa spuna. Dar cauza principala este faptul ca un raspuns deplin (care ar lega dezvoltarea, globalizarea, lucrarile stiintifice ale lui Stilglitz si cartile lui populare) ar trebui sa includa explicarea a FOARTE multe concepte economice de baza:
* 1st fundamental theorem of welfare economics
* 2nd fundamental theorem of welfare economics
* Conditiile care asigura prezenta unui echilibru de piata competitiv
* Circumstante in care aceste conditii nu sunt satisfacute
* Contributia lui Stiglitz la acest ultim subiect (care-i MULT mai fina decit varianta care este multiplicata in presa de masa)
* Implicatiile lucrarilor lui Stiglitz si altora asupra politicilor publice (care sunt si ele mult mai fine decit pare la prima vedere).
* Bazele trade economics (cel putin modelul Heckscher-Ohlin si Stolper-Samuelson theorem)

Cu alte cuvinte, e vorba de un mini-curs de economie (la nivel de PhD asta se preda in vreo 3-4 lectii de development economics, la undergrads asta ar dura vreo jumatate de semestru). Evident, as putea reduce totul la un nivel accesibil, insa ar merge vorba de un eseu de vreo 10 pagini care in mare parte ar dubla... manualul Principles of Economics lui Mankiw! Asa ca mai bine Viorica sa gaseasca si sa citeasca respectivul manual, decit eu sa pierd timpul incercind sa explic bazele economiei mai bine decit Mankiw.

Viorica, nothing personal. Pur si simplu tre sa te documentezi SERIOS cind scrii despre economie pe blogul meu. Si, in finala, eseul initial n-avea de-afacere cu economie -- eu nu prea inteleg de ce era cazul sa ridici tema asta. Si, te rog (for your own sake), incearca sa-ti organizezi gindurile -- it's really hard to follow you.

18

Viorica Antonov
21 februarie 2007 6:55

P/t. Andrei si Sandu

Nu vreau sa ma implic mai mult in chestiuni de polemica, fiindca nu e cazul.
Inteleg ca trebuie sa explic ceea ce am scris. Eu am facut referinta la stilul de a scrie a lui Joseph Stiglitz. Cum el trateaza subiectul globalizarii. Ceea ce am expus, a fost o constatare. Sorry, poate neexplicita pentru unii. Desigur, ca mi/ar pare bine sa stiu ce/ar propune autorul pentru imbunatatirea situatiei economice a RM. Nu ma aranjeaza doar o constatare a celor vazute aici, in timpul vizitei sale. De aceea si am zis ca in final, ne alegem doar cu analize publice in astfel de lucrari.
Vizita lui in Moldova a lasat de dorit mai multe. Vorbise de chestiuni pe care cu totii le cunoastem. Multi s/au asteptat la ceva mai mult.
Ok, majoritatea care vin in RM pentru cercetare, vizita de studiu, fac doar constatari in baza datelor pe care le avem noi si isi mai adauga impresiile. Nu m/am asteptat ca Joseph Stiglitz ar putea face si el asa ceva.
Eu nu pretind, cine sunt eu ca sa pretind de atfel, ca in lucrarea sa, Joseph Stiglitz trebuie sa propuna solutii pentru RM. Dar, imi pun eu intrebarea, pentru ce a facut el vizita sa in RM? Pentru a cunoaste mai bine situatia economica din tara, ca sa faca unele constatari despre RM, asi zice chiar banale, in lucrarile sale? Doar aspectul practic al unei lucrari consta din recomandari si solutii concrete. In special in domeniul economiei. Sa speram ca va aparea o carte unde el va propune unele solutii pentru RM, Ucraina, sau Georgia. De altfel, ajung la concluzia ca suntem doar natiuni de cercetare in spatiul post sovietic si bune doar de ajutor umanitar si americanizare.
Think about.
p.S. Nu stiam ca trebuie sa ma initiez in economie, ca sa pot comenta pe acest site. Credeam ca orice parere conteaza.

19

Constantin
21 februarie 2007 11:23

Riscand sa par de prisos, voi indrazni sa scriu ca am avut ocazia sa cunosc direct cateva persoane care au fost in chiar centrul evenimentelor din Moldova care implica "personalitati de marca din strainatate" participante la evenimente gen training-uri (ToT: training of trainers), seminarii s.a.m.d. axate in general pe urmatoarele 3 arii: diferendul transnistrean, reforma invatamantului si "dezvoltare generala" (delegatia UE la Chisinau).
Toate persoanele (nu se cunosc intre ele) afirma acelasi lucru: respectivile mari persoane vin la Chisinau, prezinta niste materiale in cel mai bun caz scrise tot de niste moldoveni (in cazul diferendului transnistrean persoana in cauza imi spunea ingrozita ca marele expert pur si simplu a reformulat ideile aparute recent in sursele publice moldovenesti), participa la un banchet in cinstea vizitei, incaseaza onorariul (variind intre $300 pe zi - noname-uri internationale si $3000 / zi: "expertii recunoscuti") si pleaca la aeroport.
Ceea ce probabil sustine ideea Vioricai Antonov "fac doar constatari in baza datelor pe care le avem noi si isi mai adauga impresiile". Suntem o tara mica, nobody cares about us si persoanele in cauza mai adauga, fara efort, un checkbox la CV si niste bani de buzunar in cont.
Sorry ca nu dau detalii, "the names have been hidden to protect the guilty".

P.S. Va rog frumos sa puneti exprimarea toporistica pe seama specializarii mele intr-un alt domeniu decat economia.

20

Viorica Antonov
21 februarie 2007 12:02

P/t. Andrei,

Intrebarea 1. De ce crezi ca Stiglitz ar trebui sa „propuna politici de imbunatatire a situatiei economice” pentru Moldova anume intr-o carte intitulata “Making Globalization Work”?

Eu nu am afirmat ca anume in aceasta carte ar fi posibil. Cum am mentionat anterior, vreau sa gasesc in cartile lui propuneri concrete pentru spatiul ex-sovietic, inclusiv pentru RM. Desi, ma indoiesc sa fie asa vreodata.

Intrebarea 2. Ce intelegi tu prin „analiza publica” si care anume e legatura acestei analize cu paragraful in cauza?
Nu credeam, Andrei, ca va trebui sa purced la teoria politica pentru a explica ce inseamna analiza politicilor publice.
Anyway, vezi mai multe: David Easton, A Framework for Political Analysis, Prentice-Hall, New Jersey, 1965

Stiglitz in acest abzat, dar si in lucrare face o analiza pe care nu asi putea/o descrie decat ca un fel de abordare a politicilor publice. Desi, posibil, sa nu am dreptate.

Intrebarea 3. De ce crezi ca SUA ar trebui sa ne „gaseasca solutii adecvate de crestere economica care ar putea fi aplicate in specificul post sovietic”?

Andrei, daca ai fi mai atent la primul meu comentariu, aceasta intrebare nu ar fi aparut. Eu am zis ca Banca Mondiala, FMI, NATO si chiar SUA ca caz luat aparte cheltuiesc bani enormi pentru cercetari in spatiul ex/sovietic din perspectiva unui control rigid asupra situatiei din regiune.
Doar cat fac programele de cercetare ale Eurasiei.


Intrebarea 4. Luind in consideratie tempourile de crestere economica curente cind crezi ca Moldova ar putea deveni „un concurent si rival” al americii?
In zadar pui asa intrebarea. Eu am avut in vedere cu totul altceva. Cel putin incearca sa patrunzi in esenta raspunsului meu. Sunt de parerea ca nu e in interesul SUA sa propuna politici si solutii adecavte de crestere economica fie a RM, fie a Ucrainei sau Georgiei. Sunt state din ex-soviet empire si cat de democrate nu vor fi acestea in viitor, aceasta percepere americana se va mentine inca multa vreme. Chiar si in abzatul lui Stiglitz, plasat de Sandu, Moldova este descrisa ca stat ex/sovietic. Cu alte cuvinte, vai de capul RM. Dar, RM supravietuieste. Si Chisinau de azi e destul de bine luminat. Nu suntem asa de prapaditi, cum unii vor sa fim. Si imi pare nespus de rau ca majoritatea care isi fac studiile in SUA devin americanizati si privesc RM, tara lor de origine, nu cu ochii unui moldovean, ci cu ochii unui american. Din start, zic ca nu fac aluzii la Alexandru, pentru ca am o buna parere despre el. Si nici la Andrei. A fost o simpla constatare.


Eu sper ca nu am suparat pe nimeni cu acest comentariu.

P.S. Printre altele, in articolul sau “ Mr. Stiglitz is imperfectly infomed ” Thomas C. Dawson, director al Departamentului de Relatii Externe al FMI, spune ca profesorul Stiglitz a castigat premiul Nobel pentru studierea rezultatelor informatiei imperfecte.

Mai multe amanunte la :
http://www.imf.org/external/np/vc/2002/082702.htm

21

Viorica
21 februarie 2007 12:07

Constantin, pun samnatura sub orice cuvint din acest comentariu. Eu acest lucru il zic foarte rar.

22

Chiril Tîscic
21 februarie 2007 12:26

O sustin pe Viorica (mes. nr. 18) cand spune ca se simtea libera sa-si exprime ideile "pe blogul lui Alexandru Culiuc".
Eu la fel credeam ca puteam sa ma exprim pe acest blog liber, in baza culturii (inclusiv economice) pe care o posed.
Citind insa comentariul nr.17 al autorului acest blog, am inteles ca nu am aceasta libertate, caci : "Pur si simplu tre sa te documentezi SERIOS cind scrii despre economie pe blogul meu."
Fireste, e "blogul tau". Insa parerea mea sa a altuia e semnata cu numele respectiv si nu-ti apartine. Nu toti sunt "economisti in formare", dar toti, daca doresc, in masura posibilitatilor lor intelectuale, pot si au dreptul sa se exprime. Nu pretind la nimic, credeam ca recunosti aceasta libertate vizitatorilor acestui "al tau blog".
Inteleg ca nu o recunosti, si e dreptul tau indiscutabil. Pacat insa ca nu ai afisat din timp TOATE sau cele mai importante "reguli de pe blogul tau" aparte, intr-un regulament accesibil aparte de pe home page de exemplu.
Toate cele bune.
Si daca se permite pe acest blog, as vrea totusi sa intru din cand in cand pe aici ca sa ma imbogatesc cu articole si comentarii interesante.
Bafta!

23

Chiril Tîscic
21 februarie 2007 12:27

PS : am spus ca "e dreptul tau indiscutabil", pentru ca e "blogul tau", dupa cum spui.

24

Viorica
21 februarie 2007 14:15

P/t. Andrei,
Q1. De ce crezi ca Stiglitz ar trebui sa „propuna politici de imbunatatire a situatiei economice” pentru Moldova anume intr-o carte intitulata “Making Globalization Work”?

Eu nu am afirmat ca anume in aceasta carte ar fi posibil. Cum am mentionat anterior, vreau sa gasesc in cartile lui propuneri concrete pentru spatiul ex-sovietic, inclusiv pentru RM. Desi, ma indoiesc sa fie asa vreodata.

Q2. Ce intelegi tu prin „analiza publica” si care anume e legatura acestei analize cu paragraful in cauza?

Nu credeam, Andrei, ca va trebui sa purced la teoria politica pentru a explica ce inseamna analiza politicilor publice.

Anyway, vezi mai multe: David Easton, A Framework for Political Analysis, Prentice-Hall, New Jersey, 1965

Q3.De ce crezi ca SUA ar trebui sa ne „gaseasca solutii adecvate de crestere economica care ar putea fi aplicate in specificul post sovietic”?

Andrei, daca ai fi mai atent la primul meu comentariu, aceasta intrebare nu ar fi aparut. Eu am zis ca Banca Mondiala, FMI, NATO si chiar SUA ca caz luat aparte vor cheltui iarasi bani pentru cercetari in spatiul ex/sovietic din perspectiva unui control rigid asupra situatiei din regiune.
Doar cat fac programele de cercetare ale Eurasiei.


Q4. Luind in consideratie tempourile de crestere economica curente cind crezi ca Moldova ar putea deveni „un concurent si rival” al americii?
In zadar pui asa intrebarea. Eu am avut in vedere cu totul altceva. Cel putin incearca sa patrunzi in esenta raspunsului meu. Sunt de parerea ca nu e in interesul SUA sa propuna politici si solutii adecavte de crestere economica fie a RM, fie a Ucrainei sau Georgiei. Sunt state din ex-soviet empire si cat de democrate nu vor fi acestea in viitor, aceasta percepere americana se va mentine inca multa vreme. Chiar si in abzatul lui Stiglitz, plasat de Sandu, Moldova este descrisa ca stat ex/sovietic. Cu alte cuvinte, vai de capul RM. Dar, RM supravietuieste. Si Chisinau de azi e destul de bine luminat. Nu suntem asa de prapaditi, cum unii vor sa fim. Si imi pare nespus de rau ca majoritatea care isi fac studiile in SUA devin americanizati si privesc RM, tara lor de origine, nu cu ochii unui moldovean, ci cu ochii unui american.
Nu fac aluzii la Sandu, pentru ca am o parere buna despre el. Nici la Andrei. A fost o simpla constatare.

Eu sper ca nu am suparat pe nimeni cu acest comentariu.

P.S. Printre altele, in articolul sau “ Mr. Stiglitz is imperfectly infomed ” Thomas C. Dawson, director al Departamentului de Relatii Externe al FMI, spune ca profesorul Stiglitz a castigat premiul Nobel pentru studierea rezultatelor informatiei imperfecte.

Mai multe amanunte la : http://www.imf.org/external/np/vc/2002/082702.htm

25

Viorica Antonov
21 februarie 2007 14:30

P/t Sandu,
Sandu scrie: Asa ca mai bine Viorica sa gaseasca si sa citeasca respectivul manual, decit eu sa pierd timpul incercind sa explic bazele economiei mai bine decit Mankiw.
Sandu, cu tot respectul pe care il am fata de tine ca personalitate, eu am unele rezervari acum la modul tau de polemica pe acest blog. Poate nu sunt eu asa de bine initiata in teoria economiei, dar nu sunt nici atat de naiva ca sa nu inteleg ca te/a afectat comentariul meu. Eu imi cer scuze daca am cugetat la masura care te depaseste.
Sunt de acord cu ceea ce a zis Chiril (mesajele 21 si 22). E blogul tau si faci ce crezi de cuviinta. Trebuia de la inceput sa/mi spui ca doar initiatii in economie au dreptul sa se dea cu parerea pe subiecte economice pe acest blog.
Nu demult imi spuneai "amateurs built the ark, professionals built the Titanic". Eu sunt amator in economie, tu esti profesionist. Atunci care e problema?
Sper sa ne intelegem.
S

26

Andrei
21 februarie 2007 19:06

Merci mult pentru raspuns.

Viorica, din cele scrise-mi apari ca o persoana non-conformista si determinata. Faptul ca tii sa dezvalui un anumit subiect fara mila de timp, cuvinte si sens este, in anumite circumstante si profesiuni, un lucru demn de respect.

Referitor la cele scrise - intruchipezi dilema Moldovei.

Incepi cu „nu vreau sa ma implic mai mult in chestiuni de polemica” [18] si continui cu “inteleg ca trebuie sa explic” [18] – arunci o grenada polemizata in trei mesaje separate.

Spui ca nu-ti place „stilul de a scrie a lui [...] Stiglitz” [18], nu esti de acord cu felul in care “trateaza subiectul globalizarii”[18] si astepti „propune[ri] […] pentru imbunatatirea situatiei economice a RM”[18] or „propuneri concrete pentru spatiul ex-sovietic”[23] – nu crezi ca stilul unei lucrari e un lucru separat de continut, iar un eseu pe globalizare (adica GLOBALizare) nu poate (it’s an issue outside of its scope) sugera propuneri socio-economice de nivel national.

Iti protejezi dreptul la opinie “ceea ce am expus, a fost o constatare” [18] dar il lipsesti de acest drept pe Dl Stiglitz - „vizita lui [Stiglitz] in Moldova a lasat de dorit mai multe” – poate-a venit sa ne vada la ochi si-a constatat ceea ce-a vazut – adevar or nu/ne place or ba – e opinia Dlui.

Mesajele tale sugereaza direct or indirect ca cineva ne este dator sa ne ne propuna solutii fara drept la critica, iar cei care-au facut ceva carte in strainatate „devin americanizati” [23] – poate ar fi timpul sa dezvoltam un sens de autocritica?

La intrebarea mea „ce intelegi tu prin „analiza publica” si care anume e legatura acestei analize cu paragraful in cauza?” imi sugerezi sa citesc despre teoria politica si “political analysis”. Sincer sa fiu, poate nu pot eu intelege – cum ai ajuns tu de la “analiza publica” – un termen nedefinit si foarte vag la teorie politica si “political analysis”.

Apoi urmeaza „SUA [...] vor cheltui iarasi bani pentru cercetari in spatiul ex/sovietic din perspectiva unui control rigid asupra situatiei din regiune” si-mi scrii sa-ncerc sa patrund in esenta raspunsului tau - serios pentru mine scrii intr-o limba straina – cred c-ai fi buna sa scrii ghicitori - in fine sper cel putin unul din noi sa-nteleaga ce scrie.

Sincer, imi pare rau ca lucrarile lui Stiglitz te-au dezamagit.


Constantin

Ai dreptate, fenomenul pe care-l descrii nu e nou, dar schimbarea zace-n noi.

Chiril

Orisicare are dreptul sa-si faca opinia sa publica dar nu crezi ca-r fi mai interesant si productiv daca ne-am propune sa aflam ceva nou unul de la altul? Poate ar fi mai bine sa ne dam cu parerea atunci cind cunoastem cel putin tema subiectului, sa fim deschisi la sugestiile altora si benevolenti la ce e nou.

Imi cer scuze pentru spatiul si timpul furat.

27

Viorica Antonov
21 februarie 2007 19:16

Andrei,fiecare cu parerea sa. Poate tu cauti adevarul, eu incerc sa/l inteleg.
Anyway, nu credeam ca asa poate fi interpretat un mesaj de un domn.

28

Viorica Antonov
21 februarie 2007 19:45

RUGAMINTE PENTRU TOTI:
In primul rind, imi cer scuze de la gazda acestui site, ca am luat o astfel de initiativa, dar mi se pare necesara.
Am o mare rugaminte fata de toti ce se dau aici cu opinia sa respecte pererile fiecaruia. Daca apar intrebari, fiti amabili si respectuosi, puneti/le in forma politicoasa, si nu va dati cu fite. Asta nicidecum nu imbunatateste imaginea cuiva.
Suntem toti aici pentru a ne cunoaste mai bine, prin opinii, cugetari. Si daca sugeram ceva cuiva, sa o facem frumos.
Sunt de acord cu tine Andrei cand spui ca ar fi productiv daca ne-am propune sa aflam ceva nou unul de la altul.
Sper sa ne implicam in discutii fara suparare pe viitor. Pentru fiecare vede adevarul in felul sau si asta trebuie respectat.

29

Alexandru Culiuc
21 februarie 2007 19:47

Ufff... greu cu voi (si cu mine, evident). Daca e sa vorbim la subiectul acestor dezbateri, eu ma inclin spre pozitia lui Andrei. Insa acum alt ceva ma intereseaza mai mult.

Va rog mult sa nu transformam o discutie inteligenta intr-o "soap opera".

Viorica, iarta-ma ca ti-am indicat ce trebuie si nu treubie sa faci pe site. Nu e treaba mea in finala. Si, recunosc, am facut-o intr-o forma cam dura.

Apropo, am acum cartea lui Easton (anume editia din 1965) in fata mea (imi place sa lucrez in biblioteca). Am citit introducerea si am rasfoit-o. Nu prea inteleg care-i tangenta cu tema in discutie, caci policy analysis si political analysis sunt doua chestii diferite. Probabil am ratat ceva -- imi spui unde sa ma uit in carte ca sa-ti inteleg argumentul?

Chiril, nimeni nu te priveaza de dreptul sa-ti expui opinia. Insa sunt totalmente de-acord cu ultimul paragram in mesajul lui Andrei -- daca vrem nu doar o discutie antrenanta, dar si una "enriching" (and that's my goal), "ar fi mai bine sa ne dam cu parerea atunci cind cunoastem cel putin tema subiectului, sa fim deschisi la sugestiile altora si benevolenti la ce e nou." (I couldn't have said it better).

30

Alexandru Culiuc
21 februarie 2007 20:05

P.S. Mesajul precedent (28) l-am scris inainte de aparitia mesajului Vioricai (27). Sunt in mare parte de-acord cu el. "Respectati ceilalti participanti ai disctiei" este un bun prim punct in lista de reguli pentru comentariile pe culiuc.com :) Ma intreb insa cum ramine cu "Amicus Plato, sed magis amica veritas"... O dilema irezolvabila.

Aceasta discutie tinde asimptotic spre statutul de "soap opera", ultima duzina de comentarii avind tot mai putin si mai putin de-aface cu subiectul initial. Asa ca nu vad o solutie mai buna decit sa inchid aceasta discutie definitiv.