Alexandru Culiuc

21 martie 2007

Site, sit, sait

Odata cu lansarea versiunii noi a Culiuc.com planificam sa trec la o romana cit mai carturara. Sa utilizez diacriticile, sa scriu "fetele al caror manual", etc. Am hotarit sa standardizez scrierea unor cuvinte. Insa foarte repede m-am ciocnit cu un sir de probleme lingvistice frustrante. Astazi as vrea sa analizez doar una din ele — traducerea din engleza a cuvintului website.

Site / sit / sait

Cum se traduce corect in romana a cuvintul englez "website / web site"? Tot "website" ramine? Sau "web site"? "sit web"? "web sait"? Nu sunt lingvist, dar este clar ca limba romana este paralizata de acest termen. A fost introdus in circulatie de mai bine de un deceniu, insa pina astazi nu exista o scriere acceptata de toti (sau de lexicologi).

Voi lasa de o parte problema ordinii scrierii celor doua cuvinte ("web" si "site/sit/sait") si-mi voi concentra atentia asupra traducerilor alternative a cuvintului englez "site". Fiecare are avantaje importante:

  • Web site / site web — cea mai corecta versiune din punct de vedere etimologic. Anume in aceasta scriere a fost imprumutat in romana pe timpurile cind "web site" parea a fi un termen tehnic, si nu un cuvint uzual.
  • Sit web / web sit — creat in baza frantuzismului utilizat inca de Hasdeu. Pina la aparitia sensului de web site, cuvintul sit in romana era omologul complet cuvintului site in engleza si franceza, deci ar fi natural tot el sa preia si sensul nou al acestui cuvint.
  • Sait web / web sait — preluarea fonetica a versiunii engleze. Anume aceasta pronuntare este utilizata de regula in romana vorbita.

Care este varianta cea mai "corecta"? Sa incepem cu dictionarele. Dictionarele, cel putin cele accesibile online, nu spun nimic. DeX online, probabil cel mai complet dictionar explicativ online (agregheaza un sir de dictionare autoritare), sugereaza varianta "sit". Insa, spre deosebire de majoritea cuvintelor incluse in dictionar, sensul de "website" al cuvintului "sit" n-a fost preluata dintr-un dictionar traditional (de hirtie), ci propus in calitate de varianta neoficiala "recomandata". Dictionarul online de pe Litera.ro nu stie nici de una din variantele discutate (nici macar celelalte sensuri ale cuvintului "sit" nu exista).

Dictionarul englez-roman-englez traduce "site" ca "santier de constructie". De cuvintul englez website / web site dictionarul nu cunoaste.

Ce spun specialistii? Prof. George Pruteanu, ziarist, politician, aparator al limbii romane si gazda emisiuni TV "Doar o vorba sat-i mai spun" despre folosirea corecta a limbii romane, opteaza pentru forma "sait". Situl Academiei Romane nu spune nimic, cu toate ca editia 2005 a Dicitonarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (cu frumoasa abreviere DOOM) pare sa fi introdus un sir de termeni "computericesti" (voi fi recunoscator daca cineva va verifica care forma este sugerata de respectivul dictionar).

Sa lasam insa lumea academica de o parte. In finala, limba este creata de vorbitorii sai si in dictionare urmeaza sa fie inclusa forma cea mai utilizata de purtatorii limbii (in caz daca nu exista un argument lexicologic acceptat unanim in favoarea unei versiuni).

Raspunsul este univoc — forma web site / site web este preferat de 97.2% de siturile scrise in romana. Aceasta cifra, precum si toate celelalte cifre au fost obtinute prin Google, restrictionind rezultatele cautarii doar la paginile in romana.

Daca ne restrictionam atentia la siturile din Moldova (utilizind in Google parametrul site:md), obtinem o cifra si mai impresionanta — 99.95% prefera site. Putem inchide intrebarea? Nu chiar...

Site-ul / siteul / situl / saitul

Problemele apar la momentul cind incepem sa articulam si sa declinam substantivul site. Si aici suprematia formei site nu mai este atit de evidenta. Sa analizam varianta cea mai simpla — cuvintul site (si scrierile altnernative ale acestuia) la forma hotarita. Acum avem patru variante posibile:

  • site-ul
  • siteul
  • situl
  • saitul

Forma cu cratima este datorata faptului ca site era considerat un termen tehnic imprumutat dintr-o alta limba, care, cica, nu poate fi declinat "normal" (voi reveni la acest subiect mai jos). Altii insa prefera sa omita cratima. Originea variantelor situl si saitul cred ca nu necesita careva explicatii.

Sa vedem ce spune Google (in paranteze am indicat numarul total de pagini gasite):

Site-ul / siteul / situl / saitul

Observati ca varianta site-ul nu mai este dominanta! Si chiar daca o insumam cu varianta siteul suntem extrem de departe de acele 97% pe care le-a acumulat forma web site / site web. Cu alte cuvinte, aceeasi oameni care scriu "web site" la articulare/declinare deseori utilizeaza forma situl/sitului! Avem de-afacere cu o inconsecventa evidenta, originea careia o voi explica putin mai jos.

Urmatorul set de grafice arata diferentele in utilizarea celor patru forme intre Moldova si Romania, varianta "siteului" fiind practic absenta in cazul siturilor din Repubica Moldova. Cu alte cuvinte, moldovenii sunt ceva mai consecventi decit romanii la acest capitol.

Site-ul / siteul / situl / saitul. Romania vs. Moldova

E clar ca aceste inconsecvente urmeaza sa fie mult mai mici odata ce ne focusam la un subset de situri "serioase", cu politici editoriale bine definite. Am facut o selectie comparabila de situri din Romania si Moldova:

Romania Moldova
Guvernul Romaniei Guvernul Moldovei
Academia Romana Academia de Stiinte a Moldovei
Libertatea ONLINE Moldova Azi
Evenimentul Zilei Ziarul Timpul

Rezultatele obtinute confirma asteptarile — variatia este mult mai mica; forma site-ul domina:

Site-ul / siteul / situl / saitul. Situri autoritare din Romania si Moldova

Insa inconsistentele oricum ramin (adica acelasi site utilizeaza mai mult decit o singura forma), in special in cazul siturilor romanesti. Inconsistente de acest fel pot fi gasite si pe situri corporative, gen Microsoft Romania si Google in romana.

Analiza formei site / site-ul

In opinia mea, forma site-ul este cea mai nefireasca din toate. Site-ul, site-uri, site-ului, site-urilor sunt niste cuvinte care se privesc extrem de caraghioas in romana. Cauza? Site este un substantiv neutru (un site, doua site-uri). Insa in romana nu exista substantive neutre care sa se termine in e! Iar e urmat de articolul hotarit -ul contravine deprinderilor noastre. E absolut firesc ca lumea, uneori inconstient, omite vocala e la declinare/articulare.

Adeptii formei site-ul insista ca avem de-afacere cu un termen tehnic si, in consecinta, nu putem sa-l declinam "normal". Insa website demult nu mai este un termen tehnic, este un cuvint cit se poate de ordinar. Eu il utilizez mult mai des decît ziar. In plus, cratima n-are ce cauta in acest cuvint chiar daca-l tratam drept termen tehnic. Ati intilnit undeva scrierea "LASER-ul" (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) sau "radar-ul" (Radio Detection and Ranging)? Fie, acesti termeni au fost introdusi respectiv cinci si sase decenii in urma. Insa aceeasi situatie se observa in cazul unor cuvinte imprumutat practic concomitent cu site: Internet, server, modem. Lumea le articuleaza si le declinate fara nici un fel cratime si remuscari. Chiar si cuvintul blog, care a intrat in un doar 3-4 ani in urma se scrie in romana fara cratima (blogul). Graficul de mai jos prezinta rezultatele pentru mai multe cuvinte din domeniul IT si comunicarii online.

Neologisme IT

Observati ca din toate, doar in cazul cuvintului Web se scrie preponderent prin cratima la forma hotarita (Web-ul). E si asta o problema, in opinia mea, dar s-o lasam de-o parte pentru moment. Chiar si cuvintele care nu suna deloc natural in romana (gen provider si router), se scriu si ele de obicei fara cratima la forma hotarita.

Solutii posibile

In opinia mea forma site n-are ce cauta in romana; ea creeaza probleme inadmisibile la declinare si articulare si contravine tuturor traditiilor de imprumutare a cuvintelor straine in romana.

Vad doua solutii acceptabile:

Imprumutarea fonetica a cuvintului: sait. Da, ma deranjeaza si pe mine aceasta scriere, insa n-ar fi prima data cind schimonosim scrierea cuvintelor imprumutate. Spre exemplu, cuvintul englez sandwhich are trei traduceri acceptate in romana, insa nici una dintre ele nu coincide cu scrierea originala: sandviş, sanviş, sandvici (DEX 1998). Prunteanu ofera o lista intreaga de imprumutari adaptate in contextul argumentarii formei sait.

Nu m-as opune nici in cazul in care "cistiga" varianta sit — e o forma des utilizata si in romana vorbita. Atuul principal al sitului este faptul ca cuvintul deja exista in romana de mai bine de un secol si are un sens suficient de apropiat. In plus, romana traditional imprumuta neologismele din franceza, chiar daca acestea origineaza intr-o limba terta. Din acest punct de vedere sit este de asemenea optiunea fireasca — site in franceza se citeste [sit]. Aceasta varianta isi are adeptii sai in mass-media, spre exemplul titlul paginii de start www.protv.ro este "Bine ati venit pe situl ProTV".

In opinia mea de nespecialist, cred ca intre sait si sit urmeaza sa alegem acea forma care corespunde pronuntarii mai raspindite (spre regret, Google n-are cum sa ne ajute in acest caz). Romana este, in mare parte, o limba fonetica (cum se scrie, asa si se pronunta), si cred ca anume criteriul fonetic urmeaza sa decida scrierea recomandata.

Ce facem?

Nu trebuie sa fii lingvist ca sa-ti dai seama ca avem de-afacere cu incapacitatea totala a limbii sa adapteze un cuvint din patru litere timp de mai bine de un deceniu! Academia Romana si Academia de Stiinte a Moldovei dorm sau, in cel mai bun caz, nu-si fac cunoscute recomandarile publicului larg.

Daca nu pot sa ne scoata din impas specialisti, e cazul ca ea sa se implice cei care opereaza cel mai des cu termenul website in limba scrisa — bloggerii. Trecerea unanima a blogosferei romanofone la forma sait (sau sit?) ar putea crea un precedent important: blogosfera vorbitoare de romana ar defini regulile limbii pentru toti.

Vad doua cai prin care blogosfera ar putea sa se implice

Cineva din bloggerii mai populari din Romania sa organizeze un sondaj de proportii. Chestionarul ar include patru puncte:

  1. Care pronuntare o utilizati mai des in limba vorbita: [sait] sau [sit]?
  2. Care forma scrisa vi se pare mai corecta din punct de vedere a limbii romane: site/site-ul, site/siteul, sit/situl, sait/saitul?
  3. Nume, Prenume
  4. Adresa blogului

Inainte de a vota, participantul urmeaza sa bifeze optiune "Promit sa utilizez in comunicarea scrisa forma care va obtine majoritatea voturilor, indiferent de rezultatul sondajului". Evident, o asemenea actiune ar avea ceva efect doar in caz daca ar atrage o masa critica de bloggeri romanofoni — anume din aceste considerente si cred ca un asemenea sondaj urmeaza sa fie "sponsorizat" de bloggeri populari romani.

A doua optiune consta in scrierea unei cereri/petitii colectiva adresata Academiei Romane si Academiei de Stiinte a Moldovei sa puna ei punctul pe i.

E interesat cineva sa lanseze o asemenea actiune?

Post Scriptum

Ma stradui sa evit sa scriu la subiecte in care posed doar niste cunostinte superficiale — asta-i piinea jurnalistilor. Insa specialistii nu pot ajunge la o decizie unanima (sau, cel putin, n-o fac cunoscuta publicului), iar eu as vrea sa definesc pentru mine ce forma sa accept pentru propriul site (pina acum am utilizat preponderent versiunea combinata site/situl). Sper ca diletantismul meu va fi compensat de implicarea in discutie a specialistilor in lexicologie.

Materiale relevante

Comentarii (42)

1

Pavel Ciorici
21 martie 2007 22:42

Poveste e cam veche, dar totusi, multumim de aceasta analiza.. a fost interesant sa o citesc..

Eu de cand ma stiu folosesc site si site-ul si nu cred ca o sa ma schimb cindva la "sit".. nu prea ma atrage aceasta forma...

P.S. hai pe petitiononline.com :))))
P.S.S. incepe tu o astfel de actiune, noi te sustinem!

2

Mihai Moscovici
22 martie 2007 0:20

IMHO, putem folosi termenul de pagina web.

3

Alexandru Culiuc
22 martie 2007 0:55

Pavel, povestea e veche, dar nu si rezolvata. Si nimeni nu se apuca s-o rezolve. Da "server" si "modem" cum le folosesti? Si crezi ca ar trebui sa existe diferente in regula de scriere a acestor cuvinte?

Mihai, nu nu putem. Deoarece "pagina web" si "situl" desemneaza doua notiuni diferite. Cu acelasi succes ai putea afirma ca putem utiliza "pagina" in loc de "carte", "piesa muzicala" in loc de "album muzical" sau "litera" in loc de "cuvint". Situl este compus din pagini web si legaturile intre ele. Confundarea celor doi termeni este o eroare care ma deranjeaza mult mai mult decit scrierea site-ul. Ea este perpetuata cu drag si placere (in mare masura de jurnalisti agramati): in permanenta gasesti stiri si anunturi de genul "vizitati pagina web blah.md", "mai multe informatii pot fi gasite in pagina web blahblah.md", etc.

4

Igor
22 martie 2007 8:35

Da, povestea este veche. Am fost incadrat intr-un proiect cu prodidactica, multi ani in urma (7-8 ani?), unde preporderent erau filologi. O dicutie intreaga am avut despre site, site-ul, si toate variantele posibile.

Eu scriu: site, site-ul, si o sa scriu asa pana nu va fi acceptata o varianta oficiala.

Cu toate argumentele care le-ai adus, sper, si imi doresc, sa NU ajunga in uz forma sit, sau sait. Daca sait, atunci provaider, rauter.

Sit - ar avea parte de existenta, dar tare ciudat suna. Pot sa pun si pariu, ca 90% dintre cititori nu stiu despre asa forma de scriere a cuvantului site(web).

Cratima sau fara? Scriu cu, dar mai corect ar fi fara :)

Dar iarasi, eu sunt cel mai profan in cele ce tin de limba ;)

5

Doina
22 martie 2007 12:30

Sandu, sustinand intentia ta de autoperfectionare, sper sa nu te superi daca iti indic o greseala pe care am remarcat-o din start. "Fete, ALE caror carti". "A, al, ale, ai" se acorda tot timpul cu substantivul din fata.

6

Molda
22 martie 2007 14:38

Tare lung comentariu pentru asa cuvint scurt.Probabil ca tema e mai mult interesanta celor ce lucreaza in domeniu...si nu celor ce nu au legatura cu IT decit ca utilizator obisnuit. Cum a spus Igor eu fac parte probabil din cei 90% si nu am auzit de "sit" pina acum si suna oribil. La fel "sait" care suna prosteste.Eu scriu "site" si asa va fi mereu.

7

Adi Luchian
22 martie 2007 16:10

Eu sunt impotriva imprumutarii cuvintelor straine care pot fi traduse sau care au echivalent dupa sens. De ce nu "Pagina Web" in loc de "Site(Sit)". Folosesc cuvintul "web" din cauza ca in romana nu este un cuvint echivalent care sa redea sensul din domeniu tehnic, asa cum ar fi si alte cuvinte din acest domeniu: CPU, Hard disk etc.
Acum 2 luni m-am mutat in Bucuresti si observ ca romanii sunt foarte deschisi la asimilarea cuvintelor straine, in special engleze, care sunt la moda, cum ar fi: trendy, look-ul (lookul), image..etc.. CARAULL

8

Alexandru Culiuc
22 martie 2007 16:22

Doina, apreciez intentia ta de a-mi corecta romana -- sunt sigur ca am comis cel putin o duzina de greseli grave in textul de mai sus, si sunt recunoscator tuturor celor care gasesc o clipa sa mi le indice.

Insa in privinta, "fete, a caror carte", n-ai dreptate. Am comis o greseala, insa nu cea pe care ai corectat-o. Initial am scris "fete al caror manual" (anume asa se scrie corect), insa in utlima clipa am schimbat manual in carte, fara a schimba articolul posesiv din al in a (prostie, nici vorba). Dupa citirea comentariul tau insa am schimbat cartea inapoi in manual si totul a devenit corect: "fetele al caror manual" (observa, manualul e la singular).

Doina, utilizezi niste reguli eronate. Acordul se face in cruce: articolul posesiv a, al, ale, ai se acorda cu obiectu posedat (carte, manual) si nu cu "posesorul". Exemplul oferit de tine e corect din intimplare — "fete ale caror carti" (nu inteleg de ce ai schimbat carte in carti — eu am scris carte la singular), insa doar pe motiv ca ambele substantive — fete si carti — sunt de genul femenin si la plural.

9

Alexandru Culiuc
22 martie 2007 16:25

Adi, vezi comentariul #3: pagina web nu este sinonim al termenului site/sit/sait. CPU si hard disk au echivalente in romana.

10

Vladislav Namashco
22 martie 2007 16:36

Salut, o problema foarte delicata de fapt.

Daca ai sa incerci sa analizezi internetul romanesc ai sa poti usor observa ca continutul lui este un hibrid dintre romana si engleza*, si ca uneori e foarte complicat sa te orientez intre dealurile lor, care pina la urma se dovedesc a fi "deal"-uri**!
De aceea** nu poti miza pe "desteptaciunea" si tendinta maselor, care in majoritatea cazurilor se dovedeste a fi gresita.
Dar din pacate, nici nu prea putem sa ne lasam pe seama celor de la Academie, noul DOOM a demonstrat acest lucru. In loc poporul sa fie invatat sa scrie si sa vorbeasca corect, cei de la academie se dau dupa popor.

Sa revin la subiect, eu sunt iritat cind aud sau citesc una din urmatoarele forme "sit/sait", sau vreun alt neologism scris in forma care propune dl Pruteanu. Indeosebi luind in consideratie faptul ca multe din acele neologisme au un echivalent foarte bun in limba romana(homles=hoinar, dulandragiu; badigard=paznic****, etc.).

Solutii de imbunatatire a vocabularului limbii romane sint multe. Si in opinia mea, in primul rind ar fi bine sa apelam la arhaisme, printre care pot fi gasite multe cuvinte nastrusnice care pot fi de hac notiunilor care se doresc a fi imprumutate.
O alta metoda ar fi cea inventiva, adica de a alcatui cuvinte noi, care sa convina noilor notiuni aparute in strainatate. Evident, e o metoda mai complicata, dar nu este una irealizabila, rusii sint un exemplu foarte bun in acest domeniu.

Deci, prefer sa se scrie si se pronunte corect "site/website", sau sa fie gasit un echivalent in romana, dar nicicum "sit/sait", "homles, badigard, sanvis, etc." Eu consider acest fenomen idiotism si necunoastere.

---
*ceea ce la noi din fericire nu este, ma refer la romana-rusa;
**in l.eng. fam. afaceri;
***"de-aceea" - conform noului DOOM;
****Ce fel de gard?

11

Alexandru Culiuc
22 martie 2007 16:47

Vlad, cuvintul "sit" este un frantizism imprumutat cam de-un secol. Ai auzit cindva de "sit arheologic"? Daca vrei, poti sa-l numesti arhaism sau sa-l reinventezi, dar acest cuvint deja exista in romana si el este suficient de apropiat ca sens cu "site".

12

klaus
22 martie 2007 17:27

Felicitari pentru abordarea profunda a temei. Din pacate limba literara ramane a fi cea a cartilor si nu a internetului (cel putin la moment). Din aceasta cauza statistica de pe google nu este relevanta, or utilizatorii internetului nu sunt reprezentativi pentru toti purtatorii de limba romana si nici pentru elitele culturale care au o influenta mai mare asupra evolutiei acesteia, cel putin in virtutea varstei medii.

In calitatea mea de lingvist amator am intalnit trei strategii de comportament al unei limbi cu neologismele-imprumuturi lexicale.

Primul pe care il respect, dar nu-l consider viabil pentru viteza schimbarilor lingvistice ale momentului, este cel al limbii arabe care refuza imprumuturile si organizeaza centralizat crearea unor echivalente din radacini lexicale arabe: de ex. - telefon este "hatif" care vine de la verbul "hatafa" = a striga :) Problema este ca Academiile Arabe nu reusesc sa-si impuna variantele, la viteza cu care apar cuvinte in uz si in vorbirea curenta si chiar in ziare se strecoara din ce in ce mai multe neologisme care mai de care mai aiurea transcrise, in dependenta de traditia engleza sau franceza care s-a impus in fiecare tara.

Al doilea, pe care il prefer, este cel al sarbei(si al rusei), care preia neologismul, dar il scrie conform propriilor legi fonetice. De exemplu site este "sait", super-bowl e "super-boul" samd. Este cea mai comoda cale pe care noi am ratat-o, probabil, din cauza pasoptistilor frantuziti, cine stie.

Al treilea, cel al romanei sau francezei este pastrarea scrierii originale in prima etapa si apoi asimilarea cuvantului, daca e acceptat de limba, prin romanizarea scrierii in generatiile urmatoare. De exemplu metro (metro-ului, metro-uri) a devenit metrou. football a devenit fotbal, iar fault (citit fol) a devenit fault (citit fault). Tin minte ca la Campionatul Mondial din 94 comentatorii mai batrani spuneau inca fol. De la care "fault" si verbul a faulta, deja foarte romanesc in loc de a comite "fol".
In ce priveste website-urile sunt sigur ca in 20-30 de ani varianta sait va fi dominanta. La moment insa corect este website (website-uri), care ca majoritatea covarsitoare a imprumuturilor lexicale aflate in prima faza este neutru (si asta se verifica chiar si pe exemple aiuea ca "prikol" - "prikoale" sau "prikoluri" nicidecum "doi prikoli", "naezd" - "naezduri" sau "naezde" nicidecum "doi naezji", "za.bon" - "za.bonuri" si nu "doi za.boni", "job" "job-uri" si nu "doi jobi" etc). Daca e-ul cela de la urma e atat de important, el va fi pe parcurs acoperit de un "U" ca in souffle --> sufleu, entre ---> antreu, rate ---> rateu etc. Nu e cazul lui site --> sait.

Inca o capica cu privire la utilizatori - convingerea mea este ca utilizatorii se supun reglilor interioare limbii si oricat de mult nu am forta-o sa ne asculte - chiar daca unesti toti bloggerii si ziaristii si convingi si academia, si guvernul risti oricum sa esuezi, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/German_spelling_reform_of_1996
O schimbare fortata in limba are succes doar daca e conforma (simtita intuitiv) cu legile de dezvoltare ale ei.

Asa ca scrie cum iti vine mai bine, dar nu incerca sa-i convingi pe ceilalti ca ai unica dreptate.

13

Vladislav Namashco
22 martie 2007 17:31

Am citit cu atentie articolul tau;)

Bine, acest cuvint a fost imprumutat din franceza in acelasi mod cum in prezent sint imprumutate si folosite cele engleze, si care probabil peste un secol vor fi folosite ca niste cuvinte obisnuite.

Intrebarea consta in alt ceva, avem noi nevoie de a adapta aceste notiuni sau trebuie sa extindem intelesul celor pe care le avem?

Ceea ce tine de "sit" din cite eu inteleg, aceasta notiune se refera mai mult la un peisaj, tablou natural etc. Dar site, se refera la un spatiu oarecare, care este precizat de un substantiv, cum ar fi in cazul nostru web. Si ca verb are sensul de a amplasa. Deci, nu prea vad legatura dintre cele doua notiuni.

14

Ion AMARFII
22 martie 2007 17:55

Deocamdată n-am văzut să fie standardizată noţiunea în cauză. Fiecare o foloseşte după cum îl duce capul: am văzut şi pagină, şi sit, şi site, şi site-ul şi chiar sait. Autorităţile noastre în persoana Ministerului DezInformării Naţionale l-au numit destul de ambiguu: PAGINI IN REŢEAUA INETRNET (Cerinţele-standard faţă de PAGINILE oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet http://www.mdi.gov.md/news_dit_ro/20228/ ), lucru care întră în contradicţie cu definiţia de SISTEM atât de relevant domeniului IT. Tot de acolo vedem o noţiune deja legiferată: Hotărârea Guvernului nr. 668 din 19 iunie 2006 „Privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet”.
Părerea mea: poate ar fi cazul de inventat o noţiune care ar exprima sensul subiectului discuţiei în cauză? O soluţie ar noţiunea înaintată de unii informaticieni autohtoni, care-mi pare destul de relevantă: LOCAŢIE WEB. Astfel prin noţiunea în cauză includem pagina ca entitate simplă şi portalul ca entitate complexă, încadrându-ne perfect în definiţia sistemului informatic.

15

Vladislav Namashco
22 martie 2007 18:09

Ion, am studiat mai demult acest document si vreau sa spun ca titlul si notiunea de pagini in reteaua internet coincide perfect cu destinatia acestuia:
1. Crearea şi suportul componentelor informaţională şi tehnologică a paginilor-web...
2. Organizarea şi managementul structurii informaţionale a paginii-web...
3. Asigurarea protecţiei informaţiei pe paginile-web...

Deci, presupun ca faci o confuzie intre notiunele sisem si pagina...

16

Alex
22 martie 2007 22:01

De multe ori ma ciocnesc cu problema aceasta, si in majoritatea cazurilor o rezolv prin aceea ca reformulez propozitia in asa fel incit evit utilizarea unui anumit cuvint.

Eu sunt din categoria oamenilor care scrie site, site'ului; folosesc un apostrof in loc de minus (ca sa nu confund o linie cu un operator aritmetic sau cu 'linie', vezi mai jos).

Linia mi se asociaza cu situatiile in care trebuie sa pun in evidenta o legatura dintre doua entitati, ex: moldo-turc, anti-incendiu... Din acest punct de vedere, nu exista o legatura similara intre "site" si "ului"; deci varianta "site-ului" poate alcatui o idee falsa in constiinta persoanei care citeste propozitia. Am in vedere, "if it walks like a duck, quacks like a duck, then it is a duck". Creierul meu se asteapta sa gaseasca o asociatie intre cele doua entitati separate prin acel semn, dar realitatea e alta, si pina la urma trebuie sa aplic regula "exceptie, aceasta linie o tratez altfel".

De aceea ramine apostroful. Poate ca am ales apostroful pentru ca el exprima posesia; ex: "the author's opinion" & "continutul site'ului". (?)


De ce nu 'sait'? Pentru ca aceasta e tipic unui om care nu cunoaste limba din care vine neologismul; ex: promouşn, ai lav iu vări maci, tăt a tăt, omlet diu fromaj... In acelasi context adaugam capitala Islandei, sau capitala Sloveniei. Ce credeti despre un om care pronunta "Ljubljana"? Ma tem sa ma gindesc la asta ;-)


De ce nu "siteului"? Pentru ca in aceasta situatie un om care cunoaste mai multe limbi va tinde sa aplice regulile limbii din care vine cuvintul. Pot aparea si probleme la identificarea acelei limbi. Spre exemplu, pronuntati urmatoarele cuvinte:


  • Chateau - franceza - "şato"

  • Euro - germana - "oiro"

  • Europe - engleza - "iurop"

Si apoi pronuntati "siteului". Daca in acel moment nu va apare un 'ecran albastru' in fata ochilor, atunci nu stiu....


Despre alte cuvinte; ca referinta, vedeti comentariul lui klaus, si cintecul grupei Taxi - "Americanofonia" (sau ceva de acest gen). Trenduri, joburi, castinguri - etc; aceste cuvinte ar trebui sa la plasam intr-o alta categorie, deoarece exista un echivalent in romana: tendinta, serviciu, selectie. Aceasta categorie o putem numi "neologisme nejustificate".

Site - e un neologism justificat (dupa parerea mea).


La cele trei variante propuse de klaus adaug si varianta zero, care se aplica in Franta: ordinateur, poste electronique, etc. Daca depui efort, poti gasi un echivalent in romana si pentru 'site'...

Despre utilizarea rezultatelor google pentru a determina 'adevarul'. Consider ca metoda asta are dreptul la viata, deoarece ea reflecta situatia reala. Este si o gluma din '45, iese Lenin pe scena, dar lumea striga "Lennon!". Pina la urma Lenin a cintat "Yesterday", pentru ca asta dorea publicul. E aceeasi situatie pe piata IT. Ca exemplu, sa luam sistemele de operare. Poate ca "Windows sucks", dar un producator de software se va orienta pe aceasta platforma pentru ca are un numar mult mai mare de utilizatori. Deci, nu intotdeauna solutia corecta este si cea mai buna pentru a fi aplicata in viata de toate zilele.

17

Alex
22 martie 2007 22:06

Pacat ca nu exista 'edit comment'; am uitat sa pun citeva virgule, citeva negatii nu stau la locul lor..

18

Dumitru
25 martie 2007 16:06

"Ma stradui sa evit sa scriu la subiecte in care posed doar niste cunostinte superficiale — asta-i piinea jurnalistilor." (A.Culiuc)

Heh, Alexandre, de fapt mi s-a parut destul de uluitor ca dai profesiei de jurnalist o asa definitie. Dupa fraza asta toata creatia ta aici devine asemenea unor portrete ale lui Picasso - nesimetrica, trezind nedumerire si ingrijorare. Poate exagerez putin, dar doar prin exagerare se scot in evidenta tendinte care inca nu sunt bine conturate.

Nu pretind la piinea psigologilor, dar mi s-a creat impresia ca fraza asta a scos in vileag ceva mai putin frumos, ce ascunzi sub masca inteligentei si bunei educatii. (Tot in contextul dat se include si raspunsul tau exagerat de taios Doinei.)

Cind creezi ceva, armonia si frumusetea nu se atinge doar prin perfectiunea elementelor ce formeaza totul intreg, ci prin apratia totului intreg drept o creatie frumoasa si armonioasa. Este admisibil ca o creatie sa contina elemente imperfecte, care impreuna cu alte parti componente sa creeze un rezultat final perfect (despre preocuparea ta cu greseli in text).

Rindurile de mai sus nu sunt critica, ci reprezinta exprimarea unui dezacord.

Uite ce scrie un jurnalist despre profesia sa (http://www.gazeta.ru/column/novoprudsky/1506661.shtml)

19

Alexandru Culiuc
26 martie 2007 0:28

Dumitru, am ramas stupefiat de comentariul tau, din care am inteles doar premiza – ai interpretat luarea peste picior la adresa jurnalistilor drept o manifestare a egoului meu umflat.

Luarea peste picior nu te-ar fi mirat daca erai sa urmaresti culiuc.com de mai demult timp -- este referinta la unele evenimente discutate anterior. De-acord, scoasa din context, replica mea poate trezi nedumeriri, asa ca am facut referinta respectiva in text. Thanks for pointing it out.

In privinta jurnalistilor. Jurnalisti buni exista: unii se pricep in temele abordate nu mai rau decit cei mai buni specialisti. In Moldova ei se intilnesc mai rar (subiectul a fost discutat deja pe blog), insa totusi exista. Spre exemplu, am toata stima fata de profesionalismul lui Dmitrii Calac de la Logos Press in cazul temelor economice. Exista si altii. Citesc cu interes analizele tale geopolitice, scrise preponderent prin prisma securitatii nationale. Insa tu doar nu esti jurnalist de profesie: tu esti specialist in domeniul securitatii si afacerilor internationale (cu experienta si studii in domeniu) care scrie pentru presa. That's somewhat different.

Totusi nu-mi retrag replica: am o parere ambigua despre jurnalistii de profesie (care au invatat si facut doar jurnalistica toata viata) care scriu la subiecte speciale. Evident, scrierea pentru publicul larg cere multe simplificari, ceea ce implica un sir de restrictii asupra "preciziei" si detalizarii articolelor. Unii o fac cu brio (v. mai sus). Insa deseori citesti in presa aberatii totale, care nici de cum nu pot fi argumentate prin necesitatea de a face materialul mai accesibil. Anume la acest fel de articole si jurnalisti si a fost adresata replica.

P.S. Merci pentru articolul de pe Gazeta.ru -- l-am citit cu interes. Insa nu vad cum contravine replicii mele.

P.P.S. E interesant ca dupa citirea unui eseu de 4 pagini te-ai axat pe o singura replica, scrisa in Post Scriptum, care nu tine de subiectul discutat. It's your right, but I don't get it.

20

Viorica Antonov
26 martie 2007 9:32

Interesanta disuctie.
jurnalismul si studiul analitic sunt total chestiuni diferite. (Despe asta vorbeste si Sandu). Primul are stilul publicistic si al doilea stiintific.
Dumitru, ceea ce scrii tu in presa nicidecum nu este jurnalistica, ci studiu analitic pe o anumita problema. Si scrii pe intelese si profesional. Desi, scuze de rigoare, dar nu poti fi atasat nici de jurnalisti pentru ca nu faci publicistica, nici de domeniul stiintific, pentru ca in analizele tale sunt absente unele momente ca ipotezele si referintele stiintifice. Dar, imi cer scuze, pentru aceasta replica, poate eu gresesc si pana la urma este chestiunea ta. Am abordat colegial si asta nu denota calitatea studiului analitic.
Dar, ceea ce trezeste atentia in aceasta discutie este ca tu, Dumitru, nu esti jurnalist si scrii pentru presa, iar adevaratii jurnalisti (ma refer la cei care au studii in jurnalistica) se ocupa cu altceva decat jurnalismul. Eu, ca cetatean al RM, vreau sa fiu intitiata matinal zilnic despre cele intamplate in tara la cel mai inalt nivel profesionist jurnalistic. Si asta inseamna, stiri prestate fara nici o obscuritate, in care sa fie esenta si continut la subiect, stiri cu adevarat necesare publicului ca de ex. situatia zilnica pe piata financiara si bursele de valori, care este rata inflatiei si care este PIB/ul, despre continutul documentelor semnate la nivel politic international, despre greselile guvernantilor, cu alte cuvinte subiecte ce in mod direct ne privesc pe noi si de evolutia carora depinde bunastarea noastra etc. Sunt un sir de momente care practic lipsesc zilnic din colajul de stiri. Asta vorbeste de un nivel foarte jos de pregatire jurnalistica, sau de faptul ca postura de reporteri si jurnalisti este ocupata de persoane cu alte specialitati decat jurnalistica si stiintele comunicarii, sau ca avem cenzura invizibila, dar simtita dea binelea.
Jurmalismul este ancheta de toate zilele a unui reporter, pe care el este obligat sa o redea publicului. Regula asta am invatat-o intr-o scoala de jurnalism. Din nefericire aceasta ancheta sau evidenta a celor intamplate pe zi este perceputa in RM ca o redare superficiala doar a evenimentului intamplat, fara o analiza a cauzalitatii lui si fara o continuitate a achetei la acest subiect.
Cred ca avem la ce sa reflectam.
Dumitru, nici eu nu am inteles reactia ta. Poate ai avut temei de astfel de gandire.
Ceea ce face Sandu pe pagina personala eu asi numi eseistica, si una de foarte buna calitate. Se mai strecoara si analiza economica si pe bune e de calitate, desi sunt momente care inca trebuie cizilate (Sandu, obervatie pur profesionala). Si remarca lui precum ca o abordare a subiectului tine de jurnalisti si de profesionisti in domeniu, este la locul sau.
Cred ca nu merita sa discutam pe aceasta tema, deoarece fiecare are dreptate in felul sau.
Atata timp cat jurnalistii buni vor face afaceri ca sa supravietuiasca, iar necarturarii stiinta, economie si politica, vom simti neinduplecat aceste goluri.


21

Dumitru
26 martie 2007 11:39

Sandu, de fapt nu ma refeream la mine, vorbind de jurnalisti, caci da, sunt de acord, eu nu sunt jurnalist get-beget ca atare, atit considerind stilul meu de a scrie cit si studiile, cum ai observat corect.
Am atras atentia DOAR la momentul dat "in un eseu de 4 pagini", pentru ca restul mi-a placut, si am fost de acord cu mersul logicii si prezentarea datelor de suport in expunerea problemei cu "site-ul".
Am dat trimitere la articolul de pe Gazeta.ru nu ca sa te contrazic, dar ca sa prezint o idee alternativa, care ar fi spus: "jurnalismul din spaciul post-sovietic (Rusia si Moldova sa spunem) trece prin aceeasi crize ca si intreaga societate". Si am mai vrut sa spun (bineinteles intelegind ca replica ta a fost serioasa) "nu sunt de acord cu definitia data de tine".
La capitolul cu "mastile" posibil ca I overreacted a bit, dar mi-i firea deschisa, si cunoscindu-te personal, stiam ca chiar daca gresesc, vei intelege corect. De fapt nu vorbeam de ego umflat, discutam asta la o ocazie. Si revinati din "stupefiere":) - intelege comentariul meu mai sus ca o intrebare care ar suna: "Sandu, oare nu se ascunde... ?".

Viorica, merci de interventie, si de expunerea parerilor privind modul cum scriu. Cred ca ai dreptate in multe locuri, mai experimentez si eu.

22

Doomie
26 martie 2007 23:54

Insa in romana nu exista substantive neutre care sa se termine in e

Eu as zice ca, de exemplu, substantivul nume (sau prenume) e neutru si se termina in e :) But that's a minor point, really.

In ceea ce priveste subiectul principal al acestei discutii, tind se fiu de acord cu klaus. Din cite tin minte din lecturile mele de gramatica romana, imprumuturile care nu sunt inca consacrate se scriu ca si in limba originala, dar indata ce intra in limbajul popular si nu mai sunt considerate drept neologisme, se ortografiaza dupa aceleasi reguli ca si restul cuvintelor din romana.

In cazul limbii romane, 'autoritatea suprema' in materie de ortografiere a cuvintelor este Academia Romana si dictionarul sau (DOOM). Asa ca, Sandule, daca vrei sa scrii un cuvint corect, scrie-l asa cum e in DOOM. Daca nu e acolo, ai gasit un loophole si-l poti scrie asa cum iti trece prin minte, mai mult sau mai putin :)

E oarecum de la sine inteles ca Academia nu poate edita un dictionar in fiecare luna, care ar contine toate neologismele curente. Dar cu siguranta ca ar putea mentine un site (eu prefer varianta data) de genul www.oed.com sau www.granddictionnaire.com, care sa fie up-to-date si bine facut. Ramine de vazut cu ce picior va calca aceasta Academie in secolul tehnologiilor informationale...

My CAD2c,
Doomie

PS: Este si natural sa ne uitam la limba engleza, in cazul careia, ca sa-l parafrazez pe Sandu, decidem cum se scrie un cuvint printr-un fel de sondaj popular. Insa filologii romani au decis sa urmeze exemplul academiei franceze in acest caz :)

PPS: Recomand http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/NForascu-DGLR/index.htm celor care n-au ce face serile :)

23

Viorica Antonov
27 martie 2007 15:46

Doomie, bravo!!!

24

Viorica Antonov
27 martie 2007 15:46

Doomie, bravo pentru atentie!!!

25

Silviu
27 martie 2007 17:42

Sandu, decat sa scrii "fete al caror manual", mai bine ia varianta "manualul fetelor" - mult mai simplu si corect.

26

klaus
29 martie 2007 16:37

Fetele al caror manual era rosu urmau sa se dezbrace.

Manualul fetelor care urmau sa se dezbrace era rosu.

Eu zic ca fetele sunt mai importante ca manualul.

27

vasgar
2 aprilie 2007 1:47

optez pentru site.
am citit amuzat pasajul despre Prof. George Pruteanu, un om cu stiinta de carte, dar care, se pare, nu-i prea foloseste. a ajuns in partidul extremist al lui Vadim Tudor, iar pledoariile sale pentru puritatea limbii romane sunt - de multe ori - jenante si comice...

28

Petru
3 aprilie 2007 3:24

Ca de obicei la noi la romani, totul se face din mers, fara prea multa bataie de cap. La fel se vede stau lucrurile si in ale lingvisticii. Pe cand Academia Franceza are grija de a curati limba franceza de tot felul de gunoaie (imprumuturi justificate sau nu) la noi se accepta orce cuvant cat de deochiat n-ar fi - e de ajuns sa vina de la o tzara mai avansata tehnologic. Pana mai ieri sursa imprumuturilor era rusa, azi desigur ca orice imprumut de origine ruseasca este privit cu buna dreptate ca ceva negativ, pe cand imprumuturile din engleza sunt aclamate... oare de ce sa fie asa? Sa fie oare o manifestare a provincialismului caruia i-am cazut prada? Faptul ca un cuvant oarecare este imprumutat recent sau ca e imprumutat din engleza, nu este o justificare pentru a schimba regulile gramaticii limbii romane. Bunaoara cuvantul "televizor" a fost imprumutat prin filiera ruseasca, insa nu nimeni nu incearca sa afirme ca varianta corecta de pronuntare (sau chiar scriere) ar fi "televIzar". Alt exemplu: cuvantul tramvai, din cate se stie nu este scris "tram way", asa cum ar trebui sa fie scris daca am urma logica ce predomina in comentariile de mai sus.

De ce atunci asa zisele "imprumuturi recente" trebuie sa fie scrise exact ca in limba donor? Nu ma refer aici la numele proprii, ci la imprumuturile de genul: "download" "business" "snowboard" "wireless" "cd-writer" etc. Apropo, cum conjugam verbele "to download", "to snowboard"? "eu downloadez"? "eu snowboardez? cum le pronuntam?
Or conform regulilor limbii romana, literele se pronunta asa cum se scriu. Conform regulilor gramaticii limbii romane "web site" se pronunta [ueb-si-te] iar cuvantul "business" trebuie pronuntat [bu-si-nes]. desigur ca la auzul unor astfel de pronuntari majoritatea cunoscatorilor de engleza vor izbucni in ras, or aceste cuvinte se pronunta in engleza ca [websait] si [biznes].

Nu toti vorbitorii de limba romana sunt neaparat si vorbitori de engleza. Faptul ca cineva nu vorbeste engleza, nu il face neaparat "idiot" asa cum s-a grabit sa ne informeze domnul Namashco. Sunt oameni, domnule Namashco, care cunosc si alte limbi mult mai exotice decat engleza si care v-ar putea numi pe dumneavoastra "idiot" in situatia in care s-ar afla ca nu vorbiti Swahili, sau Japoneza. Trebuie sa admitem ca cei care nu cunosc engleza sunt in majoritate.

Ce facem dar? Continuam sa o facem pe desteptii, luandu-l peste picior pe Pruteanu (care la urma urmelor totusi este un specialist in domeniu, in pofida preferintelor sale politice)? Ii numim pe toti idioti pentru ca nu stiu cum sa citeasca "corect" cuvantul business? Ne amuzam pe seama lor atunci cand citesc vre-un cuvant strain asa cum este scris?

Trebuie sa ne dam seama ca daca pastram si mai departe prostul obicei de a prelua neschimbata transcrierea cuvintelor straine, va trebui in curand sa aruncam la cosh gramatica limbii romane si sa o adoptam pe cea a limbii engleze.

Cam asta e. Nu sunt nici eu lingvist de profesie, dar din discutiile cu experti in domeniu (nu doar romani), precum si din exemplul altor state care incearca sa se opuna invaziei necontrolate a neologismelor, cred ca ar fi totusi oportuna acordarea unei atentii mai mari la felul in care "inbogatim" azi limba romana.

Nu afirm ca e neaparata nevoie de a crea o institute specializata care ar avea grija de curatenia limbii (cu toate ca n-ar fi rau), si nici ca trebuie sa schimonosim toate cuvintele scriindu-le asa cum se aud, insa daca avem ceva respect pentru propria identitate si mai vrem ca in 50 de ani sa mai existe limba romana asa cum am primit-o de la strabuni, ar fi bine sa incercam a ne debarasa de sindromul acesta provincial de imitare inconstienta a tot ce misca prin metropolele lumii...

29

Anatolie Gavriliuc
11 iunie 2007 22:29

Eu optez pentru "sit, situl, situri". De ce? Deoarece e cuvantul romanesc (fie si imprumutat din franceza la timpu lui, insa deja inradacinat in romana) care inseamna exact ce "site" inseamna in engleza. Ei si ce daca nu e un cuvant pe larg cunoscut sau folosit? Pentru arheologi si cei ce au tangenta cu arheologia e chiar un cuvant foarte des utilizat. Face oare sa inventam (sau importam) cuvinte noi de dragul baietasilor cu vocabular redus care au invadat internetul?

Din alt punct de vedere, faptul ca cuvantul "sit" nu e un cuvant de larga circulatie il face si mai potrivit in cazul dat sa absorbe o dimensiune suplimentara. Eu n-as vrea "Windows" sa fie numit "Geamuri" deoarece "window" in engleza are flexibilitate semantica diferita de "geam" in romana. Iar cuvantul "sit" (pentru cei ce l-au folosit pana la aparitia internetului) are exact semnificatia si flexibilitatea termenului din engleza.

O alta extrema e cuvantul "computator". Asa cuvant n-a existat in romana. E termenul corect care ar fi insemnat "computer", cum "ordinateur" e in franceza sau "ЭВМ" e in rusa. Problema e ca romanii nu tin la curatenia si identitatea limbii sale intr-atat ca sa introduca cuvinte autentice noi. Si nu s-a prins. Termenul "sit", insa, nu e proaspat inventat.

Cred ca-i si o chestie de demnitate nationala sa pastram un termen care deja il avem (daca nu avem destul respect de sine ca sa cream si termeni noi).

30

vv
13 iunie 2007 17:13

Anatolie,

daca sa vorbim de "site" ca atare si separat de context, il numim "sit", nu e problema.

problema apare anume in context, ca e vorba de "web site". si daca mergem consistenti in logica initiala, ajungem exact la geamurile care nu le agreezi: "sit in paienjenis" ("in"? "de"? sau poate "cu"???), sau ceva de felu asta.

deci, daca admitem "web" in loc de creatia insectelor octipede, de ce sa nu admitem si "site" alaturi?

after all, "web site" initial era doar o alegorie in engleza. si cu poetismele stii cum e... cam greu traductibile.

de "ЭВМ". exista abreviatura "MEC" (masina electronica de calcul), termen care a fost destul de bine inradacinat in romana, desi e mot-a-mot din rusa. ulterior s-a transformat in SC (sistem de calcul) si in asa forma il cunoastem de cel putin din '90 incoace.

31

vv
13 iunie 2007 17:14

Anatolie,

daca sa vorbim de "site" ca atare si separat de context, il numim "sit", nu e problema.

problema apare anume in context, ca e vorba de "web site". si daca mergem consistenti in logica initiala, ajungem exact la geamurile care nu le agreezi: "sit in paienjenis" ("in"? "de"? sau poate "cu"???), sau ceva de felu asta.

deci, daca admitem "web" in loc de creatia insectelor octipede, de ce sa nu admitem si "site" alaturi?

after all, "web site" initial era doar o alegorie in engleza. si cu poetismele stii cum e... cam greu traductibile.

de "ЭВМ". exista abreviatura "MEC" (masina electronica de calcul), termen care a fost destul de bine inradacinat in romana, desi e mot-a-mot din rusa. ulterior s-a transformat in SC (sistem de calcul) si in asa forma il cunoastem de cel putin din '90 incoace.

32

vv
13 iunie 2007 17:20

ha!

chestia de SC am auzit-o in Iasi. si ca "MEC" e arhaism, tot mantra lor era.

insa aistia mai vestici, care nu cauta sa fie mai sfinti ca papa de la roma (o trasatura foarte pronuntata la ieseni, apropo), de loc nu se sfiesc de MEC, extinzandu-l chiar - MECIPT. vedeti pe google. surprise! ;)

33

vv
13 iunie 2007 17:33

o!

da shi o fi daca ii intrecem pe ieseni?

"e-sit". asa. ka la noi, la nime.

:)))

34

Anatolie Gavriliuc
13 iunie 2007 21:56

vv-
n-ai fost atent la faptul de ce cred ca "Windows" n-ar merge ca "Geamuri". Similar, nu cred ca "web" are acelasi domeniu semantic (poetic, daca vrei) ca "paienjenis". Nu zic sa traducem absolut toate termenele, insa nici extrema de 100% imprumut tot cred ca nu e buna. Daca deja avem cuvantul semantic similar, de ce sa nu-l folosim?

Mai este un aspect, Doomie a gasit substantivul "nume" care se termina in "e", insa declinarea romaneasca a englezescului "site" e o comedie! Problema nu e in terminatia "e", ci in terminatia "silent e". Reformulez afirmarea Vioricai de mai sus: "in romana nu exista substantive neutre care sa se termine in 'silent e'". E un aspect minor, desigur :)

Cad de acord cu Vladislav Namashco de mai sus - de ce sa reinventam cuvintele care deja le avem? Nu cad de acord cu dansul ca "sit" in romana inseamna numai peisaj sau priveliste, mai inseamna si santier de constructie si un loc anumit, un asezamant si e folosit astfel mai des in arheologie (si "arheologie" nu e echivalent cu "arhaic").

Ca sa nu intind vorba lunga, din analiza lui Alexandru (autorul acestui blog), forma cea mai utilizata a pluralului e "situri" si asta cred ca indica ca singularul ar fi normal sa se transforme in naturalul "sit" (un asezamant, un loc geografic in spatiul virtual).

In favoarea "sit":
- E un cuvant deja existent in romana;
- Are exact acelasi sens ca "site" in engleza;
- Are acelasi spatiu semantic;
- Se declina firesc in romana;
- In forma plural e deja folosit majoritar;
- In forma singular hotarat e folosit majoritar in Romania;
- E foarte asemanator cu "site", deci se adopta usor;
- Mentine puritatea limbii;
- Contribuie firesc la identitatea nationala;

In de-favoarea "sit":
- E relativ necusnoscut publicului cu vocabular redus care si-a amestecat limba cu cuvinte imprumutate (unde trebuie si unde nu);
- Necesita un efort constient de pastrare a identitatii nationale.

In favoarea "site":
- Curent e folosit destul de larg (majoritar in unele domenii/locuri);
- E calea celei mai mici rezistente la publicul profan;
- contribuie la crearea unei limbi "internationale";

In de-favoarea "site":
- Cuvant imprumutat in competitie cu cuvant deja existent;
- Nu se declina acceptabil;
- Contribuie la diminuarea limbii autentice;
- Contribuie la diminuarea identitatii nationale;

In favoarea "sait":
- E calea celei mai mici rezistente la publicul profan;
- E forma cea mai probabila (conform Klaus);
- Se declina acceptabil;
- Mentine o oarecare "identitate" naitonala si a limbii;

In de-favoarea "sait":
- Cuvant adoptat in competitie cu cuvant deja existent;
- Contribuie la diminuarea limbii autentice;
- Contribuie la diminuarea identitatii nationale;


In concluzie:

Forma "sit, situl, sitului, situri, siturile, siturilor" e cea preferata de mine. Derivat: "web-sit, web-situl", etc.

35

Anatolie Gavriliuc
14 iunie 2007 0:15

Referitor la democratie si votul popular - nu uitati ca pe 4 aprilie 2005 in RM au fost votati comunistii. Din alt punct de vedere - "fiecare popor isi merita imparatul" (cine a zis?)

36

Anatolie Gavriliuc
16 iunie 2007 8:40

O carte interesanta, cred la tema - http://www.cultoftheamateur.com/

37

Andreea Danian
30 ianuarie 2008 19:50

Buna seara... eu, din curiozitate am cautat sa vad in ce clasament este pagina mea web "sait.tk".(Scuze de reclama) Mi-a placut acest subiect, pe care l-am gasit prin cautarea cuvantului "sait" :)

O seara placuta!

38

Radu
21 aprilie 2008 13:33

Este interesanta polemica ta, dar Prof. Pruteanu s-ar rasuci in mormant daca ar vedea cum ai scris tu numele emsiunii sale: "Doar o vorba sat-i mai spun". Din cate stiu eu, se scrie corect sa-ti.

39

klaus
7 mai 2008 12:19

Nu s-ar rasuci... :)

Asa se numea emisiunea :D

40

Coman Alexandru-Sergiu
13 septembrie 2009 21:48

cum se scrie numele meu in limba engleza?

41

Luficer Ultionis
14 septembrie 2009 1:13

Pentru #40
Iaka sha: Couman Alexander-Sergew :)))
sau:
CowMan AlexAnder-SerJew (which makes u a cowboy and Another Jew at the same time ;)
So here you go... Just remember to put the accent right if you're asked by a german :)
hi5!

42

Gabriel R.
22 iulie 2012 19:40

Superbă analiza! Poți spune dacă azi, cinci ani mai târziu, lucrurile ar fi mai clare?

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre