Alexandru Culiuc

28 aprilie 2007

Development economics, MPA/ID şi altele

Ultimul timp am primit mai multe mesaje private, conţinutul cărora poate fi redus la întrebarea "Cu ce te ocupi şi ce înveţi?". Răspunsul e totodată simplu şi complicat. Simplu, deoarece se reduce la două cuvinte — "development economics". Complicat, deoarece foarte puţini au o închipuire adecuată de development economics. Aş putea încerca să scriu un eseu introductiv la acest subiect, dar ştiu că există alţii care ar l-ar scrie mult mai bine ca mine — în primul rând profesorii mei.

Spre regret, nici unul din articolele de sinteză pe care le-am citit până astăzi nu erau potrivite pentru un auditoriu inteligent, dar neiniţiat în domeniu. Adineauri însă am găsit acel articol "de aur": suficient de lung pentru a prezenta problemele de bază ale disciplinei, suficient de scurt pentru a fi citit în jumătate de oră, suficient de sofisticat, pentru a trezi interes intelectual şi suficient de accesibil pentru a fi util.

Lectură plăcută:

Abhijit Banerjee. "Inside the Machine: Toward a new development economics." Boston Review, March/April 2007.

Articolul face o trecere în revistă a problemelor macro (ce cunoaştem despre factorii care determină creşterea economică?), după care se axează pe unul din domeniile preferate a disciplinei — impactul economic, calitatea şi reforma învăţământul şcolar. Cred că principalul aport al articolului este integrarea logică şi prezentarea accesibilă a unui şir de articole şi cărţi de bază, care întră în lista de lectură a cursurilor de development economics de la Harvard M.I.T. Pentru mine, acest articol reprezintă un sumar parţial al cursului Economic Development: Theory, Policy, and Evidence, pe care l-am făcut în primul semestru al programului MPA/ID cu profesorii Dani Rodrik (care recent şi-a lansat propriul blog) şi Mark Rosenzweig.

Development economics şi MPA/ID

Public articolul parţial pentru a spori interesul moldovenilor faţă programul Master in Public Administration in International Development de la Harvard. Development economics constituie fundamentul teoretic al programului. La momentul când completam aplicaţia admitere aveam o închipuire extrem de vagă despre ce mă aşteaptă în următorii doi ani (nu ştiam că mai corect era să spun "în următorii 5-6 ani"...). Am revăzut recent eseul de motivare (statement of purpose) pe care l-am scris în decembrie 2003. Mi-a mers nespus de mult că am intuit unele momente care rezonează cu filozofia programului. Articolul de mai sus va permite potenţialilor candidaţi să pună accentele de sens corecte fără a invoca norocul.Lectura blogului lui Dani Rodrik de asemenea ar putea fi utilă în acest sens — el este directorul programului.

Anul acesta au fost doi aplicanţi la MPA/ID din Moldova; un progres vădit faţă de anii anteriori — până acum eram unicul moldovean care a aplicat la program. Spre regret, nici unul din aceşti candidaţi n-a fost acceptat, aşa că probabil mă aşteaptă al treilea an în calitate de unic reprezentant al Moldovei la Kennedy School. Cum n-ar fi, "doi" este o cifră mult prea mică... Îndrăzniţi! Posibil, acest articol will help you on the margin.

Abhijit Banerjee, M.I.T. şi Harvard

Două cuvinte despre autorul articolului şi contextul în care îl cunosc. Abhijit Banerjee este unul dintre cei mai vestiţi development economists ("economişti ai dezvoltării"?) din lume, profesor la Departamentul de Economie de la M.I.T., şi unul din co-fondatorii M.I.T. Poverty Action Lab (unde i-a fost şef direct Vanessei Valentino, autoarea studiului publicat recent pe acest site). Împreună cu câţiva colegi de la M.I.T. şi Harvard (printre care Duflo şi Kremer, care sunt pomeniţi în articol), mi-a predat un curs special în semestrul de toamnă. Apropo, departamentele de economie de la cele două universităţi pot fi uneori confundate. La fiecare obiect am colegi de la M.I.T., iar la anul planific să iau şi eu cel puţin un curs la M.I.T. (predat de Daron Acemoglu, menţionat şi el în articol). Acest schimb de studenţi şi profesori nu prezintă probleme logistice, odată ce universităţile sunt separate de doar două staţii de metrou.

Dacă v-a plăcut articolul lui Banerjee, posibil veţi fi interesaţi de alte articole publicate în acelaşi număr al Boston Review sub genericul "What Helps Poor Countries Grow?". Sunt şi ele scrise de economişti cu renume.

P.S. Monica Macovei

Ieri am fost la o întâlnire cu Monica Macovei, ex-ministrul justiţiei în România. A vorbit despre luptă cu corupţia politică în ajunul accesiunii la UE şi despre reacţia establishmentului după 1 ianuarie 2007. Macovei e erou: un funcţionar public neînfricat, care a scăpat România de o ruşine de nivel mondial — fără dânsa România nu era să adereze la Uniunea Europeană anul ăsta. Însă, după cum deseori se întâmplă, victoria a fost pirică şi de scurtă durată. Extrem de interesant şi... trist. Un gând de care nici de cum nu mă pot debarasa — dacă situaţia este atât de proastă în România, apoi ce să mai vorbit de Moldova...

Am făcut ceva notiţe. Posibil voi mai reveni la acest subiect.

Publicat: 28 aprilie 2007 18:54

Categorii: Economie si Afaceri | Invatamint

Taguri: , , , , ,

Comentarii (22)

1

Cristina A.
28 aprilie 2007 22:06

Monica Macovei e super. Pacat ca a fost si este atit de criticata cred eu in zadar. Alexandru, ar fi super sa publici ceva detalii referitor la acel meeting "neformal". Chiar te rog.
Numaidecit am sa citesc eseurile, chiar sint interesata, desi development economics e mult prea departe de interesele mele la moment, desi cred ca se aplica in viata noastra cotidiana.
Iar cit despre Romania si Moldova. Cit de naivi am fost cindva cind credeam ca MD are sanse (am in vedere ca are, dar credeam ca le va avea mai degraba)...pina nu demult cind am dat pe Net de un raport ceva care plasa Moldova si Belarus cam la acelasi nivel in sansele de a adera...cindva...fiind intrecuta si de Macedonia(Balcanii)inclusiv Albania si Ucraina.
Romania nu a ajuns in multe privinte prea departe de Moldova...insa e cu mmmmuuulllltttt mai avansata!!!
Asa ca daca cinstit nu stiu ce va fi cu Moldova asta a noastra...
Sandu,ai promis ca vei comenta "Chisinau-turnul de fildes" Astept...Mersi si succes

2

Dinu
29 aprilie 2007 3:38

De ce ar fi Romania "mmmmuuulllltttt mai avansata" ? Care sint criteriile ? Pib-ul, salariile, stresul, drumurile, fericirea personala, ecologia, procentul la credite ipotecare ? Dupa cum scria Sandu mai inainte e greu de zis unde e mai bine, in Moldova sau SUA, fiecarea isi creaza propriile criterii de comparare. Moldova e asa cum este cu minusurile si plusurile sale, iar cui nui convine poate sa-si aleaga (aproape) liber alt mod de viata in occident. De ce sa transformam si Moldova intr-un stat "occidental" si "dezvoltat"? Unde mai gasim refugiu atunci de toata avalansa aceasta de consumerism si progres economico-tehnologic? Citeam zilele acestea cum in Bucuresti a murit o fata de 29 ani de atita stres si munca. Lucra la o companie de audit multinationala si avea un salariu de 2000 EUR. Ura investitiilor straine si binefacatorilor nostri din occident!

3

Alexandru Culiuc
29 aprilie 2007 4:18

Dinu, comentariul Dvs. m-a revoltat până-n adâncurile sufletului, însă prefer să-l las fără răspuns şi rog restul să se abţină (inclusiv Cristina) -- nu vreau această discuţie să se transforme în flame. Dinu, dacă doreşte, poate să încerce să-şi explice poziţia, dar la asta punem punct.

Mă adresez tuturor. Recitiţi atent eseul şi observaţi că subiectul de bază nu ţine de Moldova, România sau compararea celor două ţări. În consecinţă anunţ că discuţiile la acest subiect sunt închise -- o asemenea discuţie nu promite nimic decât flame şi offtopic. Oricare comentariu la acest subiect va fi şters fără explicaţii. Tot aşa voi proceda şi cu potenţiale reproşuri privind comportamentul meu "dictatorial" -- Culiuc.com e casa mea şi eu dictez aici regulile. Cui nu-i place are opţiunea să "voteze cu picioarele". Restul sunt invitaţi să comenteze articolul lui Banerjee, development economics & economists şi, de ce nu, aplicarea la programul MPA/ID.

4

Dinu
29 aprilie 2007 5:08

Sa nu fiu inteles gresit, nu am nimic impotriva Romaniei ca tara, din contra ma doare si pe mine sufletul pentru tot ce se intimpla la ei in ultimul timp. Consider ca aderarea Romaniei la UE s-a facut cu prea multe cedari. Fiind o tara mare si bogata se putea insista mai mult pe protejarea intereselor cetatenilor sai. Dar asta e, au si ei guvernantii lor corupti.

Ce nu-mi place e ca permanent Moldova este etichetata (de catre cetatenii ei in primul rind!) ca o tara saraca, sub-dezvoltata, fara viitor si perspective. Si in urma unui astfel de atac psihic intradevar vom avea constiinta ca sintem nimeni, si vom dori sa aderam probabil si la Nigeria, ca are PIB-ul mai mare. Aceeasi greseala sa facut dupa parerea mea in Romania in ultimii ani, nu ca as fi contra aderarii la UE, dar se putea intra cu fruntea sus.

Sper ca mesajul meu sa nu fie interpretat ca flame.

5

Chiril T.
2 mai 2007 0:49

...Acest program "Master in Public Administration in International Development", imi pare ca tu ai vorbit o data pe blog despre conditiile de admitere la acest masterat... dar nu tin minte in ce loc anume(?)...
In general, e vorba de un Masterat pur economic? Sau este interdisciplinar: economie/relatii internationale/ administratie publica ???
As vrea sa inteleg mai exact.
Multumesc anticipat.

6

Anatol Poiata
2 mai 2007 17:03

Despre altele...

Sandu, o sa intreb pe sleau (cum zic moldovenii) - ce folos de lapte gros daca e 'n burduf de caine ? Ce folos ca stai tu si alti moldoveni la Harvard ? Ce avem noi, cei din tara ? Doar ca ne mindrim cum ne mandrim cu Doga, Druta care stau la Moscova, sau de un campion mondial la haltere. Ok, ce aplicare practica pentru Moldova ar fi toata mancarea asta pe peste MPA/ID ? Cati "eroi" ne trebuie sa schimbam situatia ?

Nu o cunosc pe D-na Macovei si nu am urmarit cu sufletul la gura dupa procesul de aderare a Romaniei la UE (cred ca la 80% din romani le era in fes de aderare si nici nu-si dadeau seama ce inseamna asta), dar sunt cam mirat de reactia ta, Sandu. Am impresia ca esti prea credul si te bizui doar pe ce ti-a spus D-na Macovei. Si nu cred ca aderarea la UE a fost posibila doar datarita "eroismului" D-nei Macovei

7

mircea
3 mai 2007 0:34

La tema development economics si a articolului. Sunt chestii fara dubiu utile, dar o mica remarca - autorul Abhijit Banerjee pare sa fie insasi deziluzionat ca nu e in stare sa gaseasca acel "buton" magic, care o data apasat, da startul unei dezvoltari durabile.

In timpul lecturii am avut asa o impresie ca merge in cercuri. Se demonstreaza ca educatia nu incide decisiv in ecuatia dezvoltarii, si totusi autorul se intoarce si analizeaza iar problema, aduna noi date ca sa ajunga la aceiasi concluzie. Evident, in lumea de astazi nu exista retete gata puse pe tava. Nici la nivel de intreprinderi nu exista "butonul" magic, daramite la nivel de tari.

Oricum Alex articolul e asa cum l-ai descris simplu dar in acelasi timp si plin de sens.

8

nicu
3 mai 2007 1:39

Anatol,

1) de Monica Macovei - ceva mai multa cultura generala - si poate ai fi auzit. de exemplu European Voice, ziarul the publicat de the Economist la Bruxelles, a plasat-o pe macovei in topul celor 50 de europeni ai anului si a caracterizat-o:

"Monica Macovei, Romania’s justice minister - for driving through tough laws tackling corruption and reforming the judiciary, improving her country’s readiness to join the EU " http://www.ev50.com/noflash/gala.asp?id=6

si orice google search pe numele ei iti va da suficiente rezultate in media internationala, Comisia Europeana care o califica la fel ca si Sandu.

2) dar ce folos ca Sandu sta la Harvard, sau ce folos pentru Moldova din faptul ca 2-3 milioane de oameni stau in Moldova, sau ce folos e ca Voronin e presedinte, sau papuc ministru de interne? intrebarea e absurda. Sandu, eu sau tu nu existam pentru folos. o persoana in primul rand exista pentru sine si apropiatii sai. Cum decide sa se realizeze o persoana sau alta - o priveste. si nu e obligata sa-si raporteze fiecare rasuflare cu "ce folos aduce" unei notiuni abstracte numita tara, care din perspectiva istorica nu este decat un fenomen efemer.

dar ce folos a adus Eliade, Cioran, Ionescu Romaniei? sau Soros Ungariei?

9

Alexandru Culiuc
3 mai 2007 15:20

Chiril, da, am mai scris despre MPA/ID, aici, spre exemplu.

Evident, cea mai simplă metodă de a afla ceva informaţii suplimentare despre MPA/ID este să vizitezi situl programului...

Anatol, ai pus întrebarea pe şleau despre utilitatea mea şi a altor moldoveni aflaţi peste hotare pentru ţară. Nicu ţi-a răspuns la fel -- pe şleau. Poate cam dur, dar sunt gata să semnez fiecare cuvânt scris de el la acest subiect.

Iar despre Macovei... Doar eşti matematician -- expresia "fără dânsa România nu era să adereze la Uniunea Europeană anul ăsta" redă o condiţie necesară. Iar tu ai interpretat cuvintele mele de parcă aş fi afirmat că dânsa e o condiţie "suficientă". Şi nu cred că sunt excesiv de credul în aprecierile mele -- m-am documentat. În plus la, nu-ţi închipui ce elogii am auzit la adresa ei de la harvardiştii români (da, evident, n-au făcut nici ei pentru ţară, dar crede-mă că ei nu sunt cei mai proşti sau cei mai apolitici români pe care i-am întâlnit).

Mircea, cred că aş interpreta articolul diferit... Nu e vorba de faptul că nu există butoane. Pur şi simplu butoanele eficiente sunt mult mai mici (acţionează la o scară mai mică) şi sunt diferite de la caz la caz.

Şi nu cred că Banerjee ajunge la concluzia că educaţia nu are impact asupra creşterii. Critica lui Easterly este foarte populară, însă ea nu ia în consideraţie un şir de explicaţii alternative menţionate de Banerjee (spre exemplu, n-are importanţă nivelul absolut al educaţiei, ci cel relativ faţă de ţările de frunte). Iar partea a doua a articolului încearcă să explice de ce numărul de ani de şcolarizare (variabila care de regulă e întrodusă în cross-country growth regressions) ar putea fi "misleading" -- ce importă numărul de ani de şcolarizare dacă copiii nu învaţă nimic? (învăţătorii lipsesc de la lecţii, etc.) Respectiv urmează să punem accent pe calitatea fiecărui an.

Apropo, Millenium Development Goals întroduc şi ele un pericol la acest capitol, căci toate obiectivele educaţionale sunt de natură cantitativă (numărului de ani de şcolarizare, % de copii şcolarizaţi). Asta înseamnă că, în goana după cantitate, ţările riscă să uite complet de calitatea studiilor.

10

Anatol Poiata
3 mai 2007 16:37

Am mai spus-o, si o voi repeta, ce folos pentru noi, cei din Moldova ca stati in SUA ? Ca sa ziceti, da sunt dintr-o "borta", dar sunt intr-atat de destept ca am sters-o de acolo.
Este foarte bine sa stai la un loc cald si sa te faci ca nu stii ce se petrece in tara ta, sa nu depui un efort pentru a schimba ceva. E bine sa stai in spatele ideiei "Fiecare popor isi merita conducerea care o are".

Si sa nu-mi spuneti ca Soros nu a adus folos Ungariei

Ca matematician pot sa va spun ca poti crea modele ideale, absolut rupte de realitate. Am impresia ca cam asta si incearca sa faca multi economisti moderni. Dati-ne un model pentru Moldova de iesire din criza !!! Toate modelele si proiectele se vor bate cap in cap cu realitatea din Moldova

Nicu, cred ca si Dvs. nu v-ar strica ceva cultura generala, cel putin ca sa nu uitati despre "rolul personalitatii in istorie". Parca singura Macovei a fost conta unui sitem corupt? Nu cred ca este un erou un ministru necorupt si care-si face doar datoria, sau asta deja e o nenormalitate :)

Sorry ca destul de dur, dar a inceput campania electorala si democratii iarasi isi sapa groapa :(

11

Alexandru Culiuc
3 mai 2007 17:30

Anatol, nu înţeleg cu desăvârşire despre ce vorbeşti... Ce am eu cu democraţii din Moldova? De unde ai luat afirmaţia "sunt dintr-o borta, dar sunt intr-atât de deştept ca am şters-o de acolo"? Cine în această discuţie sapă groapă şi cui anume? Ce aştepţi de la mine şi de la alţii ca mine? Să las baltă studiile şi să vin să salvez Moldova? Tu, personal, ai fi procedat aşa? Şi dacă ai decis să revii la Soros (pe care Nicu l-a pomenit în cadrul unei întrebări retorice)... El a adus folos Ungariei după ce şi-a adus folos sie. E normal.

Ultima întrebare. Crezi că asemenea comentarii negative la adresa moldovenilor de peste hotare măresc câtuşi de puţin dorinţa lor să revină în ţară? Fii consecvent -- sau ne vreai în ţară cu tot cu cunoştinţele obţinute în occident (inclusiv modele economice în cazul meu), sau nu ne vreai deloc.

Din cuvintele tale rezultă că nici nu prea am cum ajuta ţara, căci contribuţia mea ar fi neapărat bazată pe modele economice pe care tu le-arunci la lada de gunoi fără urmă de regret. Apoi de ce mă mai vrei în ţară? Apropo, câte modele economice ai văzut în viaţa ta pentru a le discredita cu atâta uşurinţă? Nu zic ba, modelele economice sunt nişte reprezentări abstracte a realităţii, însă ele te echipează cu deprinderi analitice şi viziune integrată asupra economiei care, în opinia mea, ar prinde bine politicienilor şi guvernării de la Chişinău (fapt demonstrat de pachetul de liberalizări propus de Voronin, despre care sper să scriu în curând).

Şi ultima. Continui să afirm că un ministru al justiţiei incoruptibil care-şi face datoria într-un stat integral corupt este erou.

12

Anatol Poiata
3 mai 2007 18:33

Sandu, cati moldoveni din 1992 incoace s-au intors in Moldova dupa studiile facute in Occident ? Te rog, fara exemplul lui Marian Lupu

Tu esti gata sa te intorci in Moldova si sa o ajuti ?

Te poti perfectiona la nesfarsit, toata viata doar sa inveti. Cand vine momentul sa zici, ok, de aici incolo incep sa aplici in viata ce am invatat ? Sa fii necorupt la un salariu de ministru de 8,000 lei !

Deci, o intrebare generala, adresata nu doar tie - Cand vor incepe sa se intoarca moldovenii de la Harvard si din alte parti in Moldova ? De ce conditii au ei nevoie ?

13

Alexandru Culiuc
3 mai 2007 19:19

Anatol, dacă e să ne amintim care sunt salariile unui absolvent de la Harvard în SUA (între 60 şi 200 mii dolari) e suprinzător că s-au întors aşa de mulţi. Natalia Catrinescu, Harvard MPP 2005, este funcţionar sus-pus în Ministerul Economiei. Corina Comendant, Harvard BA 2005 (sau 2004?) este la un proiect de la Banca Mondială. Doi din 10-15 persoane -- un rezultat deloc rău... Şi, în finala, Harvard nu-i unica universitate bună din SUA. Lucia Candu, MPA 2006 New School (mult mai apropape de Harvard decât de ASEM/USM), deţine o poziţie similară cu cea a Nataliei la Ministerul Administraţiei Locale.

La moment nu sunt dispus să discut propriile planuri de cariere într-un for public şi nu cred că merită să insişti. Dar pare-mi-să am discutat la acest subiect în privat vara trecută -- nu înţeleg ce te-a făcut să reiterezi întrebarea...

Întrebarea "când vor incepe să se intoarca moldovenii [...] în Moldova?" nu are un răspuns simplu. Din nou, am impresia că am discutat-o când am fost la Chişinău. Posibil cândva îmi voi expune gândurile pe marginea acestei probleme pe site. Până atunci însă aş prefera ca discuţia să revină la subiectul eseului.

14

Igor
4 mai 2007 2:30

wow ce discutie pe aici. Sandu, sorry nu am citit articolul, si poate (dar putin probabil) o sa-l citesc. Asa ca un pic de offtopic:

Anatol, nu ai dreptate referitor la "ce am eu, care stau in tara, de la asta". Normal ca acus te intreb: Dle Anatol, dar ce are Moldova de la Dvoastre. Stiu ca o sa spui ca are multe, si ai dreptate, dar crede-ma ca si Sandu poate aduce la fel de multe argumente. Dar, cel putin ca tine acest blog, in romana, partial despre Moldova, deja este extrem de mult !!! Da, nu se poate transfera in $$$ si vs dar totusi ....

Sandu, referitor cati se intorc in MD dupa ce stau in State .... :) sa fim seriosi, Anatol are dreptate. Tu stii ce este si cum se face statistica. Your sample is very biased, and what is STD? Pun pariu, ca buna partea s-au intors deoarece au avut J1, deci nu au avut alta alegere.

Perefectionarea nu are nimic comun cu utilitatea fata de tara mama, IMHO. Sunt intr-atat de diferite si putin corelate ca nici nu merita puse alaturi.

Despre Modele Economice: Anatol, cu modelele (inclusiv economice) lucrurile stau altfel, si nu totul se reduce la "cum iesim din rahat". Sandu partial a raspuns la intrebare. Intrebarea ta este cam "cum sa castig in casino, la ruleta". Vrei sa spui ca iti trebuie model pentru asta? NU!!! modelul este simplu. Probabilitate uniforma peste 37(europa) ori 38(state) de numere. Gata !!!! ca exista metode este deja alta intrebare, si alta problema. Acum depinde la ce modele te referi: macroeconomie, micro, finante etc. Crede-ma ca in buna parte modelele moderne au un suport matematic foarte sofisticat, si in multe, multe cazuri lucreaza foarte bine. Acum sunt bune ele pentru MD sau nu, este intrebarea a doua.

sorry for the off topic

15

Viorica Antonov
4 mai 2007 13:14

Sandu mersi pentru articolul recomandat. Am citit artiocolul Inside the Machine: Toward a new development economics" si vreau sa zic ca imi trezeste el curiozitate nu atat din perspectiva de cunoastere in development economics, ci mai degraba dintr/o perspectiva multilaterala de gandire asupra dezvoltarii economice a unui stat.
Chiar mi/a prins bine articolul asta acum fiind implicata intr/un proiect danezo-suedez in domeniul educatiei, si anume pe problemele de drop-outs in education system in RM. Anume acest moment a fost, cred eu, cel mai important de retinut pentur mine.
Nu sunt economist si pe unele chestii le/am intuit citind articolul, de altele m/am documentat. In fond, parerea mea este ca dezvoltarea economica a unei tari (fie bogata, inalt industrializata sau saraca) depinde in primul rand de nivelul de pregatire scolar si academic al populatiei. Si poate asi adauga de la mine acum, insa aici problema nu este atat in abondonarea educatiei printre tineri, care reprezinta generatiile de maine de la carma si pereferiile statutului, ci in modul de sesizare a rolului educatiei in viata unui om, in societate si in dezvoltarea economica a unei tari. Si evident ca daca rolul acesta nu este sesizat de individ, iar acest individ poate fi student, profesor, medic, parlamentar, presedinte, pai atunci nu poate fi aplicat nici un model de dezvoltare economica in aceasta societate, pentru ca nu va exista un output. Ca sa existe acest output trebuie sa stii cum sa/l atingi, sa/l realizezi, iar pentru asta trebuie o pregatire buna academica.
Sa ne inchipuim ca copilul abandondeaza scoala, se transforma intr/un copil al strazii. Ce poate face statutul pentru el? Absolut nimic, deoarece statul (guvernul, instanta responsabila etc.) nu cunoaste solutia pentru societatea sa in cazul dat. In cazul lui pot si vor fi aplicate metode stresante sa nu zic diabolice, ca inchidere in case de copii (conditiile carora nu trebuie a fi descrise, le cunoastem si asa), sau daca acest copil ar mai fura, stim sau cel putin ne inchiuim cum va sfarsi. Societatea degradeaza. Nu poti construi un model economic pe ruinele unei societati. SI sunt de acord cand se afirma ca economia incepe din banca scolara. Exact. Pentru ca de acolo incepe cultura si perceperea rolului individului in societate. Fiecare individ este o investitie. Dar nu ne duce capul inca sa percepem acest lucru si sa/l apreciem la justa sa valoare. Exista multe modele de dezvoltare economica, dar toate acestea au fost gandite din perspectiva istoriei si dezvoltarii unei natiuni cu toate neajunsurile si plusurile ei.
Ca sa avem si noi un model de dezvoltare economica trebuie sa analizam propriile greseli economice, sa gandim din perspectiva propriei istorii si eventualei dezvoltari. Iar multitudinea de modele de crestere sau dezvoltare economica a unui stat va exista, cate state atatea modele. Noi nu putem aplica modelul SUA pentru ca nu suntem SUA.
Un model al RM si nu pentru RM nu exista. Dar trebuie sa existe. Si aici, sper foarte mult, ca va fi gandit, stimate domnule Anatol, de generatiile care isi fac studiile in economie la cele mai bune universitati din lume. Nu e cazul sa vorbim ce contributie poate aduce tarii fiecare student din Moldova care isi face studiile peste hotare. Ganditi/va putin, oare ce rol ar aduce Sandu sau colegii lui din RM de la alte universitati din strainatate, daca ar fi ramas in tara si ar fi facut doar ASEM si apoi ar fi avut un job in RM? Eu cred ca fiecare dintre noi isi are destinul sau. Si cred in acelasi timp in bunul simt al studentilor RM din strainatate. Personal am invatat 5 promotii in RM. Pe unii dintre studenti i/am ajutat sa/si aleaga Masterul in strainatate. S/au intors majoritatea si au obtinut si serviciu bun acasa. Unii au ramas in strainatate pentru job. Dar spuneti/mi Domnule Anatol, ce/ati fi facut dv, sa fi obtinut o bursa in strainatate si apoi un job acolo? Inca nimanui experienta nu a incurcat. Asta e ca fiecare isi croieste soarta lui.

____
Monica Macovei, persoana care va ramane o fila aparte din istoria aderarii Romaniei la UE. Pentru Romania e o rusine inlaturarea din activitate a Doamnei Macovei. A fost un foarte bun instrument de aderare, si cand nu a mai fost util, a fost aruncat la o parte. Chiar ea recent spunea: “Eram prea activa si devenisem un pericol care trebuia inlaturat”.
Articolul despre ea poate fi citit integral la: http://www.romanialibera.ro/a93378/monica-macovei-ma-gandesc-sa-plec-din-tara.html

16

Anatol Poiata
4 mai 2007 16:07

Viorica, sunt deacord ca o educatie buna face multe, si in majoritatea cazurilor bazele sunt puse nu la scoala ci acasa.

"Sa ne inchipuim ca copilul abandondeaza scoala, se transforma intr/un copil al strazii. Ce poate face statutul pentru el?"

Dar de ce a ajuns el sa abandoneze scoala ? Pentru ca parintii nu pot sa-l intretina, nu au de lucru in tara si au plecat peste hotare. Cine e vinovat ? Educatia care au primit-o ? Sistemul economic

"Ganditi/va putin, oare ce rol ar aduce Sandu sau colegii lui din RM de la alte universitati din strainatate, daca ar fi ramas in tara si ar fi facut doar ASEM si apoi ar fi avut un job in RM?"

Nu avem nici un ministru care sa fi facut studii la o universitate buna din strainate. Poate doar ministrul culturii a invatat la Lomonosov, dar oricum vorbeste foarte prost in rusa.

Si nu cred ca in viitorul apropiat vom avea oameni in Guvern cu studii de la Harvard, intorsi binevol in tara. Cum zice Sandu "salariile unui absolvent de la Harvard în SUA (între 60 şi 200 mii dolari)" contra 8 mii de dolari pe an in Moldova la post de ministru. Si unde mai pui ca viata in Moldova e mai scumpa ca in SUA

"Si cred in acelasi timp in bunul simt al studentilor RM din strainatate"

"Is mai aproape dintii decat parintii". Nu eu am spus-o


"S/au intors majoritatea si au obtinut si serviciu bun acasa"

Majoritatea ? Aveti statistici ? Ce inseamna serviciu bun ? La ce salariu ? Puteau sa-si gaseasca serviciu in strainatate ? Poate credeti ca e foarte usor de gasit serviciu in UE cu pasaport moldovenesc.


"Dar spuneti/mi Domnule Anatol, ce/ati fi facut dv, sa fi obtinut o bursa in strainatate si apoi un job acolo?"

Pe tumpul meu nici nu puteam visa la o bursa in strainate, cu toate ca am fost primul la facultate :)
Dar va asigur ca specialisti in domeniu de talia mea in RM pot fi socotiti pe degetele unei mani.
Poate si eu as fi ramas acolo, daca as fi avut posibilitatea. Cat de greu nu i-ar fi unui moldovean sa se acomodeze in strainatate, e cu mult mai greu, practic imposibil, sa se adapteze la intoarcere.

Economia este o stinta tare smechera (IMHO). Nu poti face experiente la nesfarsit, ca in fizica sau chimie, ca sa introduci rectificari la fiecare incercare. Nu poate fi facuta doar pe hartie, ca matematica, ai nevoie de realitati. Nu este literatura sau arta, unde pentru 80% e foaie verde ce gandesti. Asa ca toti cei care studiaza economia, (cu exceptia celor care fac mai multa matematica decat economie, adica implicati in stiinta pura), stiinte politice, jurnalistica, doar astea ar putea contribui la modificatrea societatii. Intrebarea ramane aceias, vor ei sa se intoarca ? Nu se tem de greutati ? Sunt si printre ei eroi ca Dna Macovei ?

17

Anatol Poiata
4 mai 2007 16:16

Ca continuare a ideei de martiri al luptei anticoruptioniste.

Lupta cu coruptia, in majoritate cazurilor, este o reglare de conturi intre diferite grupari economice, in special in tarile in perioada de tranzitie. Cu cat mai mare este tara, cu cat mai multe zone economice are, si deci grupari economice, cu atat mai mare este si coruptia, dar si partea de sus al aisbergului, lupta cu coruptia. Campaniile anticoruptie sunt in multe cazuri reglari de conturi si delimitarea zonelor de interese.

As zice ca avem situatii similare in Romania si Ukraina, unde aceasta lupta de fapt a dus la o criza politica. Ceva similar a fost si in Russia, dar Putin a reusit sa se impuna mult mai hotarat in favoarea propriei grupari.

Este clar ca in randurile luptatorilor cu coruptia foarte multa lume este sincera si doreste sa o lichideza. Asa cum pe timpul comunist foarte multi oameni onesti si cinstiti credeau in idealurile comuniste, dar tara era condusa de politbiuro.

18

Viorica Antonov
4 mai 2007 17:00

Stimate Domnule Anatol, eu si dv gandim pe diapazonuri diferite. Incerc sa inteleg pozitia dv pentru ca vorbiti despre o realitate cunoscuta de dv, iar eu, la randul meu, vorbesc despre realitatea pe care o cunosc eu. Evident ca facem parte din aceeasi societate cu neajunsurile ei.
Cand ma refeream la acel copil care paraseste scoala, aveam in vedere copilul ce nu mai are dorinta sa invete, copilul care poate vrea sa munceasca sau sa fie copil al strazii. Desigur ca educatia in familie pune temelia in dezvoltarea copilului de mai departe. Dar ce sa faci, cand parintii nu pot sa/si controleze odraslele? Sau nu au cum sa o faca din mai multe motive. Cine intervine atunci? Desigur ca instantele responsabile. Aici economia nu este cauza ci mai degraba efectul unui astfel de caz. Vreau sa ma intorc la ideea mea ca nu stim cum sa investim in resursele umane pe care le avem. Nu stim sa investim in copii nostri. Orice individ reprezinta o investitie (fie educationala, apoi profesionala, apoi culturala etc.). Noi nu am invatat sa apreciem calitatile individului. Usor divizam hotii de oameni buni, criminalii de oameni care respecta legea. Dar nu patrundem in esenta existentei acestor indivizi, nu vrem sa stim nimic de calitatile lor pozitive, care le/ar schimba poate viata. Uitam ca toti facem parte din aceeasi societate. Si ea nu poate fi schimbata, daca fiecare dintre noi nu stie cum sa aprecieze calitatile individului.
Economia unui stat este in primul rand valorificarea resurselor umane ale societatii acestui stat. Asta inseamna o buna instruire si educatie. Si aici cred ca statul joaca rolul principal in asigurarea acestei educatii, iar parintii sunt doar contribuabilii principali in educatia copilului.
Cred ca aici avem multe de discutat, si poate voi reveni cu un articol pe propriul blog. E un subiect destul de complicat.
Dumneavoastra afirmati ca in viitorul apropiat nu credeti ca vom avea in Guvern ministri cu Harvard si alte institutii. Pai de unde sa/i avem acum, chiar in acesti ani care urmeaza, cand cei mai buni studenti inca isi fac inca studiile in strainatate :) La drept vorbind, postura de ministru nu este una usoara si deseori sunt solicitati persoane cu experienta. Dar nu este neaparat sa fii ministru ca sa aduci o contributie rezonabila economiei tarii si societatii in general. Exista sute de posturi care in esenta lor au prerogativele esentiale pentru a face acest lucru. Si ma refer la consilieri de stat, prezidentiali, sefi de departamente ministeriale, etc. Si Sandu deja a vorbit de Lucia Candu, Natalia Catrinescu. Un exemplu foarte reusit este Valeriu Ostalep, Viceministru de Externe cu studii in relatii internationale la Haga.
Si apropo Harvardul nu este doar unica institutie cu renume. Sunt o duzime de altele. Cred ca principalul este sa poti aplica in practica tot ceea ce ai acumulat teoretic in anii studentiei.
Iar chestiunile de remunerare stiu ca sunt o problema, dar Lucia si Natalia au acceptat astfel de conditii de remunerare. Pentru ca nu este nimic vesnic, mereu suntem in schimbare. Depinde de fiecare dintre noi ce vrem sa facem si cum facem spre bine.

19

Anatol Poiata
4 mai 2007 17:26

"cred ca statul joaca rolul principal in asigurarea acestei educatii, iar parintii sunt doar contribuabilii principali in educatia copilului."

Categoric nu sunt deacord. Acum 10 ani in urma, din grupa de 15 copii care studiau limba engleza la Studium, doar 2 copii erau din familii moldovenesti. Clar ca s-a mai schimbat situatia. Moldovenii nu prea investesc in copii, din pacate. Sistemul de invatamant este prost de tot. Nu stiu exact cate procente din absolventii actuali lucreaza pe specialitate, dar cred ca mai putin de 10%. Avem oare noi nevoie de atati studenti economisti, juristi, etc.?

Bazele educatiei sunt puse de parinti, si daca nu stau ei cu copilul primii 2-3 ani de scoala sa faca temele, sa-i altoiasca pasiunea de citit, atunci scoala si universitatea nu recupereaza.

Sincer vorbind nu prea inteleg expresia "statul asigura educatia", dar cum ati spus este subiectul unei discutii aparte.


"de unde sa/i avem acum, chiar in acesti ani care urmeaza, cand cei mai buni studenti inca isi fac inca studiile in strainatate :)"

Din 1992 suntem un stat independent, si tot de atunci au inceput sa plece moldovenii la studii. Au trecut 15 ani. De cati ani mai avem nevoie, 10? 20? pana pleaca toata Moldova in Italia ?

Puteti sa spuneti cat doriti despre posturile-cheie, ocupate de oameni cu cunostinte. Practica mea arata contrariul, la posturi-cheie adeseori sunt numiti oameni dupa principiul devotamentului personal.

20

Igor
5 mai 2007 19:44

Am citit si eu articolul. Ce sa spun: a pornit foarte frumos, si foarte interesant, dar dupa cateva paragrafe, totul a devenit asa de monoton si banal, ca cu mare greu am terminat sa-l citesc. Pus si simplu este cam absurd sa te uiti la un singur butonas, cum ar fi "nivelul de educatie", ca sa repari intreaga economie. Am fost foarte mirat ca dupa atatea studii in sistemul de invatamant din India, nu s-a pomenit despre coruptia in sistemul respectiv (sau poate am scapat ceva in articol). Sa cauti Rata Educatiei vs Nivelul de dezvoltare ecoomic, este inca mai absurd. Chiar nu-mi este clar de ce ai cheltuit atatea bani pentru studii cu raspuns trivial. Normal ca nu exista corelatie. Era prea suficient sa faca un mic survey la International Students de la Harvard si MIT ca sa inteleaga ca nu exista nici o corelare. Da, se poate de facut mult BS pe tema asta, precum ca odata ce ai studii superioare nu mai esti deacord sa lucrezi la uzina la strung, si deci se face dezechilibrare. DAR sa nu mergem departe, in MD foarte multi barmeni si chelneri au studii de exemplu obtinute la Juridica, sau Relatii Internationale (care univ. nu conteaza, deoarece ne uitam la nivelul general).

In fine, bine ca totusi s-a ajuns la concluzia ca nu exista un butonas principal, si daca si exista nu-i educatia.

Ca o paralela: daca vorbim despre butonase, daca masina este complet distrusa, si motorul nu mai merge, si nici roti nu mai are, si sta in deal mare, care trebuie de urcat, si chemi un mecanic.
Acum imaginativa ca mecanicul incearca sa caute solutia in pe cat de curat este parbrizul sau cum sta covorasul din partea pasagerului !!!! sau incearca sa repare butonasul care raspunde de Luminile la faza mare !!! Da, un pic exagerata compararea, dar ...

21

nicu
8 mai 2007 17:50

anatol,

1)am fost dur. scuze. dar sincer nu sunt de acord cu esenta intrebarii. in primul ca orice liberal consider ca statul trebuie sa existe pentru cetatean, si nu omul pentru stat. deci intrebarea "ce face omul poentru tara" se transforma in ce "face tara pentru om". si nu e vorba de borta ca moldova etc. este o pozitie de principiu pe care il voi apara pentru orice persoana din orice stat.

2) exista foarte multi moldoveni plecati care aduc folos tarii. unii transfera bani, altii aduc idei (prin articole, bloguri, studii), altii arata in lume ca moldova nu consta doar din prostituate. altii invata - si poate candva se vor intoarce. unii da, altii nu. dar este alegerea lor. dar nu asta trebuie sa fie ocupatia lor principala.

3) nu este corect sa astepti ca 5 mlrd de oameni pe lume sa lucreze nonstop din perspectiva folosului pentru tara. Interesul personal (financiar, intelectual) este acel motor care impinge progresul in lume, nu patriotismul. motivatia personala a adus state precum Elvetia sau SUA la prosperitate, si nu lupta pentru steag.

4) eu cunosc absolventi din vest - care s-au intors acasa si aduc folos tarii. lucrand in ong-uri, ambasade si chiar guvern. dar cunosc si cateva cazuri de absolventi din vest care nu au fost luati la lucru in guvern. din cauza retelelor protectioniste, sau god knows why. e problema guvernului asta.

dar sincer cunosc multe cazuri de moldoveni care sunt mult mai utili tarii Republica Moldova fara a lucra pentru guvern, si fara a fi inchisi in logica pervers-birocratica si deseori corupta care domina "aducerea de folos" in interiorul guvernmului.

22

Anatol Poiata
10 mai 2007 14:09

nicu, Sandu, si eu am fost cam dur, recunosc.

Vreau sa fiu inteles totus corect. Tot omu are drept la fericire, care si-o face cu mana lui. Si este clar ca mai presus de orice guvernari stau personalitatea, familia. Cand vorbesc despre Moldova, in primul rand vorbesc de oameni si nu de guvern. Oare ne e totuna cum traiesc acei 3,5 mln de moldoveni ?
Poti aduce folos tarii (oamenilor) in diferite moduri, invatand, reprezentand tara la competitii, compunand versuri, etc. Ideia este ca daca omul invata economie, cum si unde poate aplica el ceia ce a invatat. Nu cred ca un economist se poate limita doar la exercitii teoretice. Un matematician, da, poate, un fizician, sa zicem ca tot da, dar un economist ... E ca si cum ai scri un program de calculator (in C++), fara sa incerci pe calculator sa vezi daca merge sau nu. Si daca un economist doreste sa aplice ce a invatat, poate sa o faca in orice tara - Peru, Zambia, Indonesia. Dar de ce sa nu o faci in Moldova, o tara care o cunosti mai bine ?

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre