Alexandru Culiuc

16 aprilie 2007

Corupţia în Învăţământul Superior din Moldova. Studiu de politici publice

Învăţământul superior din Moldova şi corupţia academică se numără printre principalele subiecte abordate pe acest blog. De aceea îmi face o plăcere deosebită să vă prezint cel mai exhaustiv studiu privind corupţia în învăţământul superior din Moldova. Autorul studiului este Vanessa Valentino, o bună prietenă şi colegă de universitate. Studiul a fost iniţial scris în calitate de teză de masterat la Universitatea Harvard. Deci...

Valentino, Vanessa. “Managing Corruption in Higher Education in Moldova.” Master thesis, John F. Kennedy School of Government, Harvard University. 2007.

Un moment important: studiul este adresat Ministerului Învăţământului şi Tineretului. În consecinţă compartimentul 4 (soluţii) este focusat asupra intervenţiilor ce ţin de responsabilitatea Ministerului. Acest fapt nici de cum nu înseamnă că autorul minimalizează rolul potenţial al societăţii civile. Consider că NGO-urile şi organizaţiile studenţeşti vor beneficia de analiza problemei (capitolele 2 şi 3) în procesul de definitivare a propriului rol în soluţionarea problemei.

Cred că studiul va fi interesant nu doar celor care au interes aparte pentru subiectul corupţiei academice. Există un cerc enorm de persoane şi organizaţii care ar putea învăţa din acest studiu ce subînţelege noţiunea „studiu de politici publice calitativ”. Cititorul va remarca că majoritatea problemele identificate şi unele soluţiile propuse au fost enunţate la diferite ocazii şi diferite contexte (de la seminare specializate până la discuţii de stradă). S-ar părea: „pentru ce mai era nevoie de acest document?” Răspund. Aportul principal al studiului este faptul că toate aceste elemente sunt structurate într-un cadru analitic unic. Premizele corupţiei academice sunt analizate istoric şi structural (cererea şi oferta de corupţie), fiecare ipoteză este susţinută prin informaţii calitative (interviuri) şi cantitative (sondaje statistice), iar recomandările decurg organic din diagnosticul problemei. Am avut ocazia să citesc multe studii de politici publice din Moldova, majorităţii le lipseşte o asemenea abordare integrată şi analitică a subiectului.

Puteţi contacta autorul studiului prin intermediul meu.

Mai jos găsiţi traducerea sumarului executiv şi a mulţumirilor, din care puteţi afla câte ceva din istoria scrierii studiului. Toate erorile de traducere îmi aparţin mie. Voi aprecia oricare corectări.

Sumar executiv

Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET) a sporit eforturile în lupta contra corupţiei academice. În data de 18 ianuarie 2007, MET şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au adoptat planul comun de prevenire şi combatere a corupţiei în sistemul de învăţământ.

Prezentul studiu îşi pune ca scop oferirea MET a unui cadru analitic pentru înţelegerea dinamicii corupţiei în învăţământul superior, accentul fiind pus pe mituirea pentru note, şi copierea. Acest scop coincide cu obiectivul şase al planului de acţiuni: „stabilirea condiţiilor şi cauzelor ce favorizează corupţia în sistemul educaţional” până la finele trimestrului trei 2007.

Autorul prezintă un model conceptual pentru analiza condiţiilor în care studenţii şi profesorii sunt predispuşi să se antreneze în corupţie academică. Printre aceşti factori se numără calitatea scăzută a studenţilor şi profesorilor, penalităţi scăzute, relevanţa joasă a cunoştinţelor obţinute prin intermediul sistemului de învăţământ. Pentru a explica procesul care a cauzat tranziţia universităţilor de un echilibru caracterizat de un nivel relativ scăzut al corupţiei la unul în care corupţia a devenit o caracteristică proeminentă, autorul analizează dinamica factorilor din momentul destrămării Uniunii Sovietice până în ziua de astăzi. În baza evaluării noastre, recomandăm Ministerului să intervină la punctele de întrare şi/sau ieşire a studenţilor în/din sistemul de învăţământ superior:

  • Crearea unui examen naţional standardizat de admitere
  • Delegarea examenelor de licenţă unei agenţii exterioare independente

Cu toate că oricare strategie anticorupţie neapărat include măsuri ex-post (combatere), acţiunile de bază urmează să fie axate asupra motivelor care au cauzat apariţia corupţiei. Determinarea Ministerului de a înlătura motivele de bază a corupţiei şi voinţa politică de a adresa problemele la direct au potenţialul de a impulsiona sistemul universitar al Moldovei spre un echilibru caracterizat prin calitate înalţă şi corupţie scăzută.

Mulţumiri

Subiectul corupţiei academice în Moldova mi-a trezit interes mai bine de un an în urmă. Însă fără susţinerea unei liste lungi de persoane, atât la Harvard cât şi în Moldova, acest interes nici o dată nu s-ar fi materializat în studiul pe care intenţionaţi să-l citiţi.

Acest studiu a fost iniţial scris în calitate de teză pentru gradul de Master în Administraţie Publică în Dezvoltare Internaţională (Master of Public Administration in International Development) la Kennedy School of Government (KSG) din incinta Universităţii Harvard. Conducătorii mei de teză erau profesorii Asim Khwaja şi Michael Walton. Întrebările, comentariile şi criticile lor, precum şi înaltele standarde de calitate pe care le-au impus, m-au ajutat să produc un studiu demn să poarte pe copertă sigiliul KSG. De asemenea doresc să mulţumesc Profesorul Matt Andrews. Cu toate că nu mi-a fost conducător de teză, a investit ore ajutându-mă să creez cadrul analitic şi era întotdeauna disponibil să discute studiul meu.

Aş vrea să mulţumesc încă o persoană la Harvard – Alexandru Culiuc, doctorand în politici publice din Moldova. Discuţiilor noastre începând cu decembrie 2005 au aprins interesul meu faţă de acest subiect. De atunci, el a fost implicat în toate etapele studiului: mi-a oferit informaţii de bază şi a povestit propriile experienţe, mi-a făcut cunoştinţă cu persoane cheie în Moldova, a tradus documente din română, m-a ajutat să conceptualizez problema şi a redactat manuscrisul. Dacă eram impusă să identific numele unei singure persoane, fără contribuţia căreia acest studiu n-ar fi apărut, apoi era să fie numele lui.

Din start ştiam că studiul va fi inadecuat dacă voi miza doar pe surse secundare. Călătoria mea în Moldova în ianuarie 2007 a constituit cea mai prolifică perioadă a cercetărilor mele. Pe parcursul a două săptămâni, m-am întâlnit şi intervievat 28 profesori şi 33 studenţi de la opt universităţi, experţi de frunte în domeniul învăţământului şi corupţiei de la nouă NGOuri şi funcţionari sus-puşi de la două agenţii de stat. Aş dori să-i mulţumesc pe fiecare dintre ei pe nume. Însă, dat fiind sensibilitatea subiectului, unii au preferat să nu fie incluşi în această listă de mulţumiri. Acest fapt nici de cum nu micşorează recunoştinţa mea pentru asistenţa lor.

Acest studio de politici publice este în primul rând adresat Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Am fost nespus de norocoasă să am oportunitatea să intervievez funcţionari sus-puşi de la Minister şi doresc să-i mulţumesc pentru faptul că au găsit timp să se întâlnească cu mine. Mi-a fost extrem de plăcut să fac cunoştinţă cu persoane care recunosc existenţa problemei corupţiei academice şi manifestă interes autentic în soluţionarea ei. Sper că acest studiu să le prindă bine. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei de asemenea a oferit informaţii şi statistici utile.

Am avut privilegiul să beneficiez de experienţa unor persoane care definesc dezbaterile politice la subiectul corupţiei academice. Cronologic, urmează să încep cu mulţumirea lui Mircea Eşanu, pe care l-am cunoscut încă în vara 2006. Din partea Centrului Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului, el mi-a oferit rezultatele neprelucrate a sondajului studenţesc privind corupţia academică din 2004, de rând cu alte documente şi contacte. Anatol Gremalschi de la Institutul de Politici Publice mi-a oferit documente şi studii de ultima oră, precum şi perspectiva unică a unei persoane care a influenţat politica educaţională a Moldovei pe parcursul ultimului deceniu. Constantin Marin (USM şi Pro Bologna) a împărtăşit cu mine viziunea lui asupra procesului Bologna şi importanţa integrităţii academice în reforma educaţională. Dumnealui de asemenea a facilitat un sondaj printre studenţii de la facultatea de jurnalistică.

Sunt profund recunoscătoare membrilor corpului didactic al universităţilor pentru observaţiile lor directe asupra învăţământului superior în Moldova. În majoritate eu au preferat ca contribuţia lor să rămână anonimă. Igor Cialenco şi Veaceslav Ioniţă m-au ajutat mult, iar contribuţia lui Tiberiu Scutaru a întrecut oricare aşteptări pe care le puteam avea faţă de o persoană care de-abia mă cunoaşte. Ryan Kennedy şi alţi profesori Fulbright m-au echipat cu perspectiva unică a străinilor care cunosc sistemul din interior.

Am făcut cunoştinţă cu mulţi studenţi din Moldova. Mulţi dintre ei erau implicaţi in iniţiative studenţeşti de anticorupţie, printre ei şi Natalia Gligor de la ASIST. Am beneficiat nespus de mult de voluntariatul studenţilor: Cristina Granciuc a gestionat de una singură sondajul studenţesc de la ASEM, Mihaela Isac a organizat o întâlnire cu studenţi de la mai multe universităţi, Miarabela Osadci a fost interpretul meu iar Elena Culiuc a tradus documente scrise. Interacţionând cu aceşti tineri energici inteligenţi, eram tentantă să un sub îndoială rezultatele multiplelor sondaje (inclusiv şi sondajului propriu) care atestă că circa o treime din studenţii din Moldova plătesc mite. Sunt recunoscătoare studenţilor care au recunoscut faptul că plătesc mită, fapt care mi-a permis să înţeleg mecanismele fraudei academice.

Multe alte persoane şi organizaţii mi-au oferit ajutorul şi timpul săi, inclusiv Asa Giertz de la Banca Mondială, Elena Catîşev de la Youth Voices (Banca Mondiala), Ludmila Bilevschi de la Alumni Resource Center, Transparency International şi English Resource Center.

Cele două săptămâni în Moldova au fost extrem de fructuoase, dar şi extenuante. Aş vrea să mulţumesc persoanele care mă ajutat să mă relaxez la finele zilelor pline de interviuri şi întrevederi: Natalia Catrinescu, Sorina Condraţchi, Dumitru Slonovschi şi prietenii lor.

În sfârşit, nu există cuvinte care ar putea să exprime recunoştinţa mea profundă faţă de familiile Culiuc şi Şcola-Bordeniuc, datorită cărora călătoria mea în Moldova a fost extrem de efectivă şi agreabilă. De asemenea vreau să mulţumesc familia mea pentru încurajare şi susţinere continuă.

Publicat: 16 aprilie 2007 1:23

Categorii: Guvernare si politica | Invatamint

Taguri: , ,

Comentarii (31)

1

Mihai
16 aprilie 2007 7:54

Laudabila initiativa si realizarea unui astfel de studiu.
Totusi mai ramane o intrebare cheie: Oare este MET interesat in eradicarea coruptiei in invatamantul moldovenesc?
Daca da (insa am unele rezerve), atunci e bine, dar daca nu, atunci chiar e nevoie de schimb de generatii si transfomare culturala si de valori.
Daca ar fi aplicate cele doua propuneri, indata s-ar depista lacune grave in sistemul de invatamant si prestanta slaba a studentilor. Ceea ce nu cred ca ii va bucura pe cei de la MET, dar si conducerea universitatilor de frunte din Moldova. Mai ales ca acum Moldova este in toiul procesului de la Bologna si mai mult ca niciodata MET si universitatile au nevoie sa convinga comunitatea internationala ca Moldova corespunde standardelor europene
de invatamant.
In plus, afacerile cu institutele afiliate universitatilor (care de fapt sunt simple SRL-uri) ilustreaza complicitatea conducerii de nivel inalt (MET si rectorate) in crearea haosului in sistemul de invatamant din Moldova.
Din pacate, e un sistem creat cu scopul de a sprijini iluzia ca totul este bine si frumos.

2

Alex
16 aprilie 2007 9:29

Inca nu am RTFA (fine article), dar as vrea sa intreb cine din Moldova va fi responsabil de analiza continutului acestui doc, cine va fi responsabil de implementarea ideilor propuse, si cum putem monitoriza (sau pe cine sa intrebam) progresul procesului de implementare?

3

Alex
16 aprilie 2007 16:07

Note: it is "uncool" to comment PDFs that prohibit copy/pasting.

Note: the page index refers to the page number shown by Acrobat Reader (i.e. page X out of 51), not the page number shown on the page itself (i.e. page X out of 46).

*****
On page 14 it is mentioned that corruption throughout the study-process is greater than during admission. This is derived from the charts, which measure the 'frequency', but not the 'magnitude' of corruption. Manipulation of admission process may be less common, but I think it deals with greater amounts of cash/goods/favours.

Here's my anecdotal evidence. As a pupil, I attended different competitions and achieved "pretty not bad" results, one of them was a diploma I got at the republican English contest in the 12th grade (the last year of high-school). That diploma is a free ticket to "no contract" studies in departments that test one's English skills during the admission exams.

I chose my university and the field of studies. There were multiple options that matched my requirements. One of the paths was easy - no admission exams (the diploma's "fault"), no fees have to be paid. The other path was more technology-oriented, mathematics was the entrance exam (note: I relatively suck at math).

I chose the tech-way because I was already fairly advanced in foreign languages, while there were plenty of new things in the field of software engineering and programming, waiting for me.

When I was signing the papers, I asked the fellow who was handling my docs whether it was possible to sign up for the "language thing" and then get myself transferred to the "tech thing". He made it clear that it was not possible. So I chose the tech-way, being aware of the fact that I would likely have a poor performance during the math-exam. But there is no thig I would not do for the sake of science :-)

My prediction about my math skills and my performace was correct - it meant that I had to pay for my studies.

Later I found out that transferring students from one department to another is a common practice, and there were at least 4 colleagues in my class who did it.

I'm still happy with my choice though; the only problem is that I had to pay 4*[price of contract] per year (that's about 20K lei), when I could have saved this money.

Perhaps I was misinformed on purpose, so that somebody else could have that scholarship? Perhaps the teacher\clerk who answered my question honestly believed he was right? Either way, there is no emoticon to express how I feel. I am sure I could have found a use for the money.

I bump into that teacher every now and then in the halls. It would probably be less of a problem if he followed the "you can withhold the truth, but never lie" principle. But the guy lied to me, even though I asked multiple times, reformulating my question in order to make sure I got my message across.

Conclusions:

  • admission-phase scams are less frequent (or harder to detect)
  • they have a greater impact; if you pick the worst case scenario (i.e. a student who literally buys their way out of the uni), I doubt the sum of their fees will reach 20K

*****
Further in the paper, page ~20 provides a quick overview of education in the Soviet era. I don't remember the source, but IIRC, Moldova was one of the lead union states when it came to quality of university studies, as well as number of graduates per year. There is a TV-documentary called "Namedni", lead by a Russian journalist, Leonid Parfenov - I think that's the source, though I won't bet my life on that one.

And if you think about it, there were multiple tech-facilities in Moldova those days; factories producing components for fighter planes, and space vehicles. I used to know a guy whose father designed a key-component of a MiG's engine and received a lot of honours for that (later in his life he turned into an alcoholic). I also know in person the guy who designed and implemented the fully automated landing mechanism of Buran (that's a Soviet equivalent to the american space shuttle). The thing worked flawlessly, no human factor involved, etc; there you go - Buran landing. The same person was later involved in the design of a PC/SC compliant smart card reader (if you look through the page, you'll find a reference to an earlier model, as well as pictures of it - that's the device in question), one of the world's smallest too.

*****
Page 25 discusses the role of a diploma in one's life, and the trend to decrease its importance as time flies by. My experience tells me that this has already happened; none of the my previous jobs were offered because of my marks at school, while my current employer does not assign a higher priority to those whose CVs state they've graduated X with a GPA of Y (where Y tends to be close to the maximum). The interviewee's skills are verified independently by the company's staff.

  • Page #26, the end of 3.3.3 discusses why having a diploma abroad is not that important (because what matters is the knowdlege/skills). I think there is another factor that wasn't taken into account, namely the value of a Moldova-diploma in a foreign university. To the best of my knowledge, diplomas are usually 'normalized' in a way that makes them the equivalent of a lower level diploma in the foreign country's educational system. If you wish to update it to the proper status, you have to follow some additional courses.
  • I know several people who have been through this, and it would be great if you could comment on this one. I might have to deal with this in the future, therefore feedback of any kind is welcome.

  • Page 44, the excerpt that deals with "gaps in accountability". The paper does not mention that Moldovan universities can be either accredited or non-accredited. A university has to pass various tests in order to be considered a "good university" (tm). The fact is that even good ones are corruption prone, even though they were accredited.
  • Perhaps the recommendation should target the accreditation process and the bodies that decide whether accreditation is offered or not. The paper's suggestions are a shade of "control is taken away from you and given to a third party", which sounds pretty "ungood" (I mean, all of us know how it feels when power is taken away from us).

    The system already provides a quality-check mechanism, it should be updated/extended; this way the conservative people will treat this change as if it were less of a change. In contrast, if you tell them that major changes will be applied, that new processes are added to the educational pipeline - they will be less willing to cooperate.

    In the same context, I guess it is obvious that the main objective of accreditation was to filter the good from the bad; years have passed, and we see how the real value of accreditation diminishes. This should make it clear that the involvement of a third-party will (or at least should) do the trick.

    *****
    Finally, I have to say that I enjoyed reading the paper, but deep inside I was expecting a lot more info in the "recommendations" part. I mean, you did manage to get your message across, but psychologically, the reward for reading ~40 pages to get to the solutions part seems small - "only" 6 pages. Either way, it was a good investment of time.

    P.S.

    • The accompanying charts are very nice, may I ask which software was used to create them? Visio 12?
    • The parser threw several warnings: "fall" on page #19 and "unacceptably" on page 39.

    4

    Igor
    16 aprilie 2007 18:19

    neaparat o sa citesc teza originala !!!

    5

    Igor
    17 aprilie 2007 9:12

    I am done. Vanessa, very very good, excelent I would say. I am not an expert, but from my point of view you got to the point. A+ . Moreover, actually I printed the paper/thesis out, and put for future references. I know the subject, kind of, and I know the real situation, I guess, but you have looked at the problem in a very proffesional way. Congrats. Good job.

    well, since the site is maintaned manly in RO I will right several things in RO. Alex, please translate.

    Dupa cum am mentionat anterior, studiul efectuat este excelent. Porneste de la premize si analize. Intreg studiu este insotit de concluzii foarte clare si logice, bine argumentate, si cel mai importatn suportate de teorii cunoscute si statistici relevante. Celor care intentioneaza sa participe la concursul eseurilor(eseelor: habar n-am cum este forma corecta), recomand insistent sa citeasca intreg articol !!!!!

    cateva remarci, care nici intr-un caz nu deminuiaza lucrarea originala. In primul rand toate argumentele mele sunt bazate pe propria experienta, propriele statisitic, care sunt mai mult intuitive si departe de unele stiintifice. Asa ca "take as granted".

    Un factor important in decaderea ingregului sistem de invatamnt reprezinta si fenomenul de "nepotism", care din pacate in MD este foarte dezvoltat. Desigur el poate fi incadrat in rubrica "favori", dar totusi l-asi evidentia ca unul separat. Din pacate de acest fenomen nu-s paziti nici membrii corpului didactic care sunt "super cinstiti", si care nu accepta mita in nici o forma (materiala, servicii). Este corect, ca aceasta forma de "mita" reprezinta un % mic din intrega afacere numita "mituire". Asta din pacate nu va fi eliminita niciodata, atat timp cat exista Moldova si moldovenii. La fel tin sa mentionez ca acest fenomen este prezent la toate nivele de invatamant, inclusiv admitere, examene pe parcursul studiilor, licenta, angajare etc. Apropo, acest factor, probabil ca, era factorul principal in "mituirea" de pe timurile Sovieticilor. Cat este % de ridicare a notelor pe baza relatii/prietenie habar nu am, dar sunt tare, tare curios sa stiu, deorece asta va fi limita de jos a nivelulul de coruptie pe viitor. IMHO, desigur.

    Cat tine de solutii, partial sunt deacord. Ambele puncte propuse de autor intr-o masura oarecare sunt deja implimentate, asa ca pentru incadrare in Europa, formal suntem pregatiti, deci "check mark/galochka" se poate de pus. De ce?
    1) inmatricularea in baza unui test unificat. Exista, se numeste bacalaureat. Teoretic totul este ca-n poveste, si coincide in esenta cu ce propune autorul, doar ca nu-s camere de filmat, si nu-i transmisie directa pe TV. Examenele sunt alcatuite de o singura persoana/subiect. Totul este TOP secret. Din cate stiu eu, asa si este, si nimeni nu stie intrebarile in prealabil. Totul ce se vinde pe piata este scam real. Fiecare centru de bac este dirijat de catre un reprezentat/delegat al ministerului. Toate centrele sunt inchise pentru public, si totul teoretic este foarte strict si sever. Testele sunt verificate centralizat la Chisinau, de cel mult 20 persoane/subiect, cu sef de sectie strict din cadrul universitar. Verificari, si controluri de la minister cate vrei la toate etapele. Cu toate aceste, cu totii stim ca bacul se cumpara. NU cred ca estre cazul sa indicam toate variantile posibile de obtine nota buna la bac, si care-s procedeele de ocolire. In cazul in care admiterea era in cadrul universitatii, cel putin la USM, pot spune ca totul era inca si mai complicat. Toate lucrarile erau cifrate, admiteria in blockurile de studii era numai cu permise speciale. Cifrul il stia doar o singura persoana !!! Supraveghetorii la examene erau alesi aleatoric in diminiata examenului, nu se intampla ca un specialist in domeniu sa supravegheze un auditoriu care scrie acelasi subiect. Iarasi, totul teoretic era perfect. Statisiticele arata alte concluzii. Procesul este prea complicat, cu prea multe elemente in intregul lant, si astfel oricand pot fi gasite gauri in sistem. Iarasi, orice lacata inventata de om, poate fi deschisa de catre al om, fara a poseda cheia :) Pe de alta parte, la moment nu vad nici o problema de a fi inmatriculat la orice facultate, atat timp cat poti achita contractul, care este foarte, foarte mic. In general, toata lumea care depune acte la studii cu contract, este admisa. Da, exista o problema cu locurile bugetare, dar oamenii normali la cap usor pot calcula ca mita pentru bac cu mult depaseste contractul pentru intreaga perioada de studii.
    Asadar, ca solutie:
    1) asi reduce considerabil numarul de locuri de admitere la facultati. Asta fiind bazata pe capacitatile reale a fiecarii institutii. Factori: calitatea profesorilor, numarul studenti/profesor, capacitate auditoriilor si bibiliotecilor etc. La moment, fiecare universitate isi depaseste cu mult posibilitatile. La fel de corelat numarul de studenti cu cererea reala a pietii. Da, un pic prea sovietic, dar asta este.
    2) Admiterea in baza unui examen unificat. Poate mai multe examene. De organizat asa cum propune autorul, foarte strict, automatizat, cu monitorizare transparenta etc. Intr-un cuvant "mai dur ca la inchisoare"
    3) de marit considerabil plata petnru studii. In paralel de oraganizat institutii de stat si private care vor presta servicii de imprumut pentru studii, la conditii favorabile.

    4) Referitor la calitate profesorilor. De desfiintat la naibii Academia de Stiite, si de facut cercetare la universitati. De micsorat numarul de ore pentru profi, de marit salariile, si de sustinut la maximum posibil cercetarea in cadrul corpului didactic. Adica cercetarea ar trebui sa fie drept cerinta esentiala pentru oricare profesor. Publicatii, conferinte si granturi drept prerogativa numarul unu.

    5) Despre examenul unificat de iesire din facultate, sau asa numita licenta (examene+teza). Are sens, si este absolut logic de facut asa cum este propus in studiu de fata, dar la acest capitol am dubii mari. In primul rand, la moment presedintele comisiei ex. de licenta este o persoana externa, de la alta institutie. Deci cumva se incadreaza in rubrica "agentie exterioara". "Check mark/galochka". Succes zero, dupa cate stim. Chiar daca intreaga comisie ar fi de la o lata institutie, situatia va fi similar. TInem cont, ca la cealalta institutie, comisia va fi de la institutia actuala. a+b=b+a. Iarasi cauza fiind, Moldova este mica, lumea se cunoaste una pe alta.

    O alta problema este ca fiecare universitate are diferite standarde. Cu toate ca MD este mica, dar exista TOP-ul universitatilor si in ea. Economia de la ASE nu poate fi comparata cu economia de la Universitate din Comprat (cred eu). Asa este in toata lumea. GPA 3.5 de la MIT nu-i echivalent cu GPA 3.5 de la University of Somebody from Somewhere. Chiar si daca ar fi un examen unificat, si nota ar fi echivalenta, nu cred ca este corect sa cuantificam inrtr-o singura nota intreaga peroada de studii. GPA trebuie sa fie GPA, adica munca de pe parcursul intregii perioade. Atunci chiar nu are sens sa te chinui 4 ani, daca totul poate fi cumparat doar printr-o singura miscare, cat n-ar fi costul, dar orice are cost!! Da, exista anexa la diploma, si pot fi motivate multe prin asta, dar totusi, la nagajare initial se uita la GPA, si ce este scris in diploma, si apoi la alte hartii. Si acum media este calculata abolut teribil, (Nota medie de pe parcursul studiilor + nota ex de licenta + licenta)/3 sau 4. Practic media inseamna licenta.

    O alta problema esentiala: cine-s membrii oraganizatiei externe? De exemplu, cine-s membrii examenului de licenta de la REI? O varianta ar fi cineva din strainatate. Ok, dar nu-s sigur ca la fiecare disciplina pot fi gasite asa persoane. Mai mult, nu cred ca o persoana pe specialitate poate face fata lucrurilor. De exemplu, facultate de drept USM, absolventi cateva mii pe an. Cum ii testam? La calculator? Atunci trebuie mai mult decat o varianta de subiecte. Deci trebuie sute sau poate chiar mii de intrebari, bine formulate, cu rapsunsuri corecte etc. ETS face asta de zeci de ani, si pentru acelasi GRE/TOEFL lucreaza foarte multe persoane. Intrebarile sunt testate in prealabil, si apoi puse la testele reale. Cine va face asta? Cate compuri trebuie? Cum face contestarile? Cati specialisti straini, cinstiti, cunoscatori de limba romana, gasim pentru agrar, politehnica, medicina, filologie? Posibil gasim in economie, stiinte exacte, relatii externe. Eu nu prea imi imaginezi, daca cinstit intreg proces. Cel putin la momentul actual. Ma gandesc cat ar trebui sa-mi plateasca mie, ca sa ma apuc sa fiu responsabil de examenul de absolvire la disciplina X? Care ar fi conditiile de lucru? Daca cu prima mai rezolvam noi, cu a doua sunt aproape convins ca ministerul nu poate sa-mi satisfaca nici pe aproape cerintele. In primul rand CONFIDENTIALITATE. Mai mult, in cadrul unui singur examen este aproape imposibil de testat cunostintele acumulate pe parcursul a 4 ani de studii, mai ales la comp. IMHO.

    6) In final, consider ca un element important in ridicarea nivelului de invatamant, si micsorarea coruptiei, este LIBERTATEA in alegerea cursurilor de catre studenti. Atunci dispare notiunea de "grupa". Studentii incep sa se cunosca mai multin unul cu altul, sunt mai putin gata sa dea sa copie, sa propuna mite colective. Dispare "sefa grupei" care stange mita, si merge la secretara sau la prof direct. Fiecare isi ea atatea cursuri cate poate. Nimeni nu mai este tras de urechi. Dispar grupe bune, si grupe proaste. Fenomenul asta alatoric in realitate poate lichida multe probleme, IMHO. Desigur, ce-i care sunt gata sa plateasca, o sa mearga la cursurile profului care este gata sa ia mita. DAR, si exista dar, examenele la cursurile mari, cum ar fi Macroeconomie, sau Dreptul Civil, care este citit de cativa profi, trebuie facut UNIC, cu aceleasi subiecte, in aceasi ora, si controlate in acelasi timp, de catre toti profii impreuna. Daca toti profii sunt corupti, atunci asta este. Dar totusi, exista simtul limitei, si simtul rusinii. Oricum, va duce numai la micsorarea coruptiei.

    Pot fi spuse multe, multe, multe, si probabil ca multa lume are propria pozitie, si poate sa-mi contrazica orice punct. Desigur pot prezenta argumente cu mult mai desfasurate, dar ... sa stim locul si timpul. Oricum, Sandu, merci de posibilitate de am permite sa scriu aici despre acest subiect, si scuze de comentariu prea extins.

    6

    evisoft
    17 aprilie 2007 9:53

    Deacord cu Igor, însă cred că e mail bine de a micşora numarul de studenţi, soluţia 1, cu ajutorul soluţiei 3.
    Oricum studenţia îi schimbă viaţa omului spre bine, chiar dacă a tras-o de coadă, deci limitarea numărului de studenţi nu poate fi o soluţie bună.

    7

    Igor
    17 aprilie 2007 21:40

    Evisoft: cu derijarea numarului de stundeti, si impunearea unui "cap", nu ma refeream sa fie ca pe timpul comunistilor (sorry sovieticilor), adica daca cererea este de N juristi, noi acceptam N juristi. Hai sa fie inmatriculati 3N juristi. Am senzatia ca la moment, sunt admisi cu mult mai mult decat 3N. IMHO. La fel economisti, relatii internationale. In genere sunt doar vre-o cateva specialitati de asa gen. In rest piata va dicta cererea vs oferta. Nu cred ca avem ce face la agrar, politeh, pedagogic.

    Dar in realitate cel mai bine ar fi de creat o institutie privata si elitara, condusa de oameni care au vazut cum sunt studiile peste hotare, dar nu doar au umblat prin vizite "Hi, I am the rector of Moldova ... ". Cu cei mai buni Profi, cu salarii normale, cu contracte normale, sutdenti motivati, si FARA coruptie. Si nu-i necesar de creat un monstru, cu 20mii de studenti. De ex. Caltech 2100 studenti si 17 Laureati Nobel (istoric) http://nobelprize.org/nobel_prizes/lists/universities.html
    ;)

    8

    Alexandru Culiuc
    18 aprilie 2007 6:56

    Merci tuturor pentru comentarii (Alex şi Igor în special -- nici eu, nici Vanessa, nu ne-am aştepat la reacţii atât de detaliate). Ambii suntem ocupati in prezent, aşa că răspunsurile vor trebui să aştepte puţin. Însă aşteptăm noi reacţii, iar peste peste o săptămână vom reveni cu un răspuns colectiv la toate.

    9

    vitalie
    19 aprilie 2007 15:34

    Oficial - gratis, de facto - cu bani. invatamantul...

    Alexandru, salut. poate iti este utila urmatoarea stire. daca vrei detalii, cauta pe site-ul (imi dau seama pe moment ca prefer sa scriu anume asa acest subiectiv) IPP.

    03057- Ponderea cheltuielilor unei familii pentru educatia unui elev constituie 17 la suta din veniturile totale

    Chisinau, 18 apr. /MOLDPRES/. Cheltuielile pentru educatia unui copil suportate de o familie timp de un an constituie circa 3700 de lei /circa 220 de euro/. O familie din mediul urban insa cheltuieste cu 1500 de lei mai mult decit una din mediul rural. Astfel, ponderea cheltuielilor unei familii pentru educatia unui singur elev constituie in medie 17 la suta din veniturile totale.

    Aceste date se arata intr-un studiu sociologic privind platile informale in invatamintul primar si secundar din Republica Moldova, efectuat de Insitutul de Politici Publice cu suportul financiar al Fundatiei "Open Society Institute" din Budapesta, transmite MOLDPRES.

    Potrivit sondajului, in medie pe tara, anual, parintii achita circa 118,5 mln de lei pentru ore suplimentare, dintre care 92,5 mln - pentru lectii individuale,
    iar 26 mln - pentru lectii suplimentare in grup. Totusi, se arata in sondaj, pentru rezultate mai bune la examene, parintii achita anual in medie pe tara sase mln de lei, iar pentru note mai mari in timpul anului scolar - 3,7 mln de lei.

    Parintii considera ca principalele cauze de practicare a platilor informale in invatamint sint "mentalitatea oamenilor", finantarea insuficienta a institutiilor scolare de catre stat, admiterea in institutiile de invatamint superior in baza mediei de bacalaureat si altele.

    Jumatate din parintii participanti la studiu considera ca elevii care provin din familii sarace sint dezavantajati, deoarece parintii nu isi pot permite sa plateasca suplimentar. In acelasi timp, doar 12 la suta din profesori si 17 procente din directorii de scoli intervievati sint de acord cu aceasta afirmatie. Iar 85 la suta din ei considera ca fiecare copil isi poate face
    studiile cu succes si fara ca parintii sa plateasca suplimentar.

    Studiul respectiv a fost realizat in sapte tari: R. Moldova, Azerbaidjan, Kazahstan, Georgia, Letonia, Slovacia, Tadjikistan. In Moldova, acesta a avut
    loc in perioada decembrie 2006 - februarie 2007, noteaza MOLPPRES.
    (See attached file: news.rtf)

    10

    serj
    24 aprilie 2007 15:47

    Pornind de la numarul de comentarii despre acest fenomen, putem face o concluzie: În MOldova nu exista coruptie in invatămintul superior(poate doar mici incidente neplacute). Deci, daca nu există fenomenul nici nu ai cum sa te lupti cu el.Si nici nu este cazul sa irosim fortele pentru un asa subiect neimportant. Daca comparam numarul de comentarii la celelalte subiecte abordate,apoi aceste este unul dintre cele mai putin actuale si interesante.
    Dar poate de organizat un mic sondaj printre vizitatorii sitului:citi au acordat si citi nu au refuzat să primească "semne de atentie".IP-ul desegur nu va fi afisat.

    11

    Alexandru Culiuc
    24 aprilie 2007 17:47

    Serj, concluzia ta este alogică şi eronată.

    E una sa comentezi un scandal, şi complet altceva sa faci comentarii inteligente pe marginea unei lucrări (în engleza) de 45 pagini. Când vine vorba de importanţa unei probleme, numarul de comentarii şi de comentatori este absolut irelevant.

    Voi afirma următoarele: cu cât mai importantă este problema, cu atât mai mic numărul de persoane care pot oferi o contribuţie semnificativă la soluţionarea ei. Dacă problema importantă e simplă, apoi ea demult era să fie rezolvată şi deci nu mai aveam ce discuta. Reiese că toate problemele importante nerezolvate sunt complicate. Numărul de persoane care pot oferi un aport intelectual la soluţionarea problemei descreşte odată cu creşterea complexităţii problemei (din simplul motiv că oameni inteligenţi sunt puţini). Concluzia: corupţia academică este o problemă importantă complicată.

    Spre deosebire de tine, pot susţine ipoteza mea cu argumente empirice. Acest posting este dintre cel mai puţin comentate, dar totodată cel mai vizitat (chiar şi după publicarea unui posting mai nou, ceea ce rar se întâmplă). Mai mult ca atât, dupa publicarea acestui posting, am zilnic 5-10 persoane care vin pe site de pe Google în baza căutărilor "corupţie academică", "învâţământ superior Moldova", etc. Iar lucrarea a fost teleşarjată de >80 ori. Repet, considerând că e o lucrare volminoasă, scrisă în engleză şi la un subiect extrem de îngust, cred că e un rezultat surprinzător de bun.

    12

    serj
    24 aprilie 2007 20:50

    soRRy, Sandu. A fost doar o simpla gluma(poate nu prea reusita) la care te-ai prins. Nu era cazul sa explici ceia ce toti inteleg. Mai spun si eu din cind in cind ceva cu ironie. daca nu o simti si crezi ca e prostie apoi nici nu depune efortde pentru a comenta.
    Ceea ce propune autorea in lucrare nu este deloc original. Mai dificil este cu implimentarea.
    Si un banc care poate are o mica tangenta cu ceea ce spun.
    Однажды, мыши пришли к мудрому филину и пожаловались, что все их в лесу обижают. "-Что нам делать, мудрый филин?" - спросили они. "- Вам надо превратиться в ёжиков", - ответил, подумав, мудрый филин. Мыши обрадовались сначала, но потом снова прибежали к филину и спросили - как же им превратиться в ёжиков? "Не грузите меня тактикой, ребята, - раздражённо отозвался мудрый филин, - моё дело стратегия!"
    Cred ca si pentru noi ar fi valabila parafrazarea.
    Умом Молдову не понять.
    Inca nu toi au uitat cazul cu ONG-ul cela de pe Banulescu Bodoni cu puf pe botisor , care se considera tare incoruptibil si in general белый и пушистый

    13

    Viorica Antonov
    9 mai 2007 16:05

    Sandu, si totuşi avem sau nu corupţie în învăţământul superior? Avem. Dar e invizibilă. Oricând se găseşte un şmecher căruia îi arde de note mari şi oricând, din nefericirea noastră, se găseşte cîte un lector care visează la un BMW mergând cu troleibuzul. Pe pagina mea am scris un comentariu mai detaliat :)

    14

    Igor
    12 mai 2007 6:09

    Viorica, chiar nu am inteles de unde a aparut intrebarea asta "avem sau nu coruptie". Imi pare absolut evident, si scris explicit, ca in MD exista coruptie. I really did not get it.

    15

    Viorica Antonov
    12 mai 2007 14:18

    Igor, in MD exista coruptie. Eu nici nu am negat chestia asta. Intrebarea a aparut pur si simplu din intamplare. Citindu/l pe Sandu, ma gandeam ca in domeniul academic nu prea se recunoaste ca exista coruptie. O recunosc mai mult acei care au suferit din cauza ei. Citeste eseul de pe pagina mea daca nu e clar. Numai bine

    16

    Доброжелатель
    2 iunie 2007 16:48

    01.06.2007 : Молдавских студентов будут отговаривать от списывания

    В 12 высших учебных заведениях Молдовы будет организована кампания на протяжении всей летней экзаменационной сессии, цель которой состоит в убеждении студентов не списывать во время экзаменов. По словам организаторов, цель акции "Pune mintea in miscare" состоит в стимуляции "здоровой" конкуренции в рядах студентов и в их определении отказаться от списывания на тестах. Студенты, которые примут участие в этой акции, имеют возможность участвовать в конкурсе с значительными призами. Конкурс будет организован в двух этапах. Изначально, будут выбраны студенты с высшим средним баллом, а на втором этапе конкуренты должны написать эссе на тему "Как можно устранить постыдный опыт в процесс образования". Работы будут проверены комиссией, в состав которой войдут представители учебных заведений и студенческих ассоциаций.

    Победители конкурса получат 5 компьютеров, 20 флэш-карточек с памятью в 1 Gb. Студенты, желающие принять участие в этой акции, должны получить хорошие оценки на летней сессии, сделать копию страницы из зачетной книжки и поставить ее в пластиковую бутылку, которая будет выставлена в здании учебного заведения. Результаты конкурса будут опубликованы после завершения летней сессии этого года. Кампания против списывания "Pune mintea in miscare" проходит при поддержке Министерства просвещения и молодежи. Ее спонсором является Посольство США, коммерческий банк "Victoriabank" и компания Moldcell.

    http://www.kp.md/hotcolumn/262547/

    17

    Alexandru Culiuc
    2 iunie 2007 20:26

    Убеждения бессмысленны. Нужно создавать условия, в которых студентам будет невыгодно списывать и давать взятки. Любой экономист вам скажет, что people respond to incentives (not to words!). Именно в этом и состоит суть работы Ванессы. А все эти «awareness campaigns» не более чем ничего не значащий «пшик», который засветит пару спонсоров, но никак не поможет разрешить проблему. Те несколько тысяч долларов, что будут потрачены на призы, можно было использовать много эффективнее. Доноры в очередной раз доказывают, что они согласны бросать деньги на ветер с не меньшим рвением, чем чиновники в госучреждениях.

    18

    constanta
    6 iulie 2007 11:44

    Vorbind de incentives, cel putin la capitolul copiere - este suficient de anuntat ca copierea la examen = exmatriculare, si gata. Studentul va prefera sa ia un 6 cinstit decit 8 copiat cu riscul de a pierde totul. Schimbare de regulament + aplicare in practica este cheia spre succes. Proiect cu practic zero cheltuieli si max. succes. Iar la noi ce se intimpla? Max. il dau afara si revine in citeva saptamini ca restantier. Sau pur si simplu ii iau fituica si il pun in prima banca... In Anglia, daca dintr-un motiv oarecare ai lipsit la examen, revii la urmatoarea ocazie, care este ... exact anul viitor, cind se tine examenul la acelasi profesor. Profesorul nu vine special pentru restantieri peste 2 saptamini, sa lea dea 2-3 sanse suplimentare. Iar despre pedeapsa asociata plagiarismului sau copiatului scria cu rosu pe toti peretii la Universitatea de la Londra.


    19

    constanta
    6 iulie 2007 12:12

    Alte comentarii:

    1. Sunt contra controlului statului asupra numarului de locuri la buget sau contract la universitatile din Moldova. Problema nu este citi sunt admisi la studii, ci in faptul ca nu este exmatriculat nimeni (iarasi coruptie si copiat, iar deseori si toleranta excesiva - ex. multi profi pun uneori nota de trecere doar ca sa scape de restantier). Avem practic 100% rata de absolvire la toti intrati la buget sau contract. Ma supara nu numarul de persoane care sunt admise la ASEM, ci numarul de detinatori de diplome de economist, fara cunostinte corespunzatoare diplomei. Daca nu gresesc, Franta este tara in care la anul 1 sunt admisi practic toti doritorii, dupa care la examenele finale ale primului an se face selectia si ramine un grup mult-mult mai ingust.

    2. Sunt categoric contra maririi fortate a taxelor de studii, propusa de citiva comentatori (cel putin nu de catre stat - desi as fi de acord cu libera concurenta intre universitati, si le-as lasa sa-si stabileasca singure taxele). In primul rind in Moldova acum exista 2 segmente de populatie, cu 2 niveluri ale puterii de cumparare - cei cu salarii/venituri, fie si bune, acumulate local, si cei cu puterea de cumparare alimentata de Italia/ Portugalia etc. Prima deja se simte incomodata de a doua, si la orice marire de preturi la cei locali des apare un singur gind - trebuie si eu sa merg in Italia, ca uite si taxa de studii pentru copii mei s-a marit... fara sa incerce sa lucreze in tara (tema aparte - acasa moldoveanul nu este gata sa schimbe lucrul prost platit pe altceva, sau sa lucreze mai mult - iar peste hotare, unde nu-l vede nimeni, e gata sa care caramizi 10 ore pe zi). Nici una din aceste categorii de populatie nu are inca mentalitatea ca un credit pentru studii = investitii (asta in conditiile in care vor aparea credite adevarate pentru studii, accesibile ca in multe tari din vest - ex. Anglia unde creditul pentru studii este, daca tin minte bine, la zero % anual, plus ai vreo 10-20 de ani ca sa incepi sa-l rambursezi, plus incepi sa intorci creditul de abia atunci cind salariul tau este mai mare de un anumit nivel - indiferent daca aceasta se intimpla in al 5-lea an de absolvire, sau al 15-lea). Moldovenii de abia acum incep sa descopere ce inseamna creditul, si pentru ce merita sa-l iai, si pentru ce nu merita. Plus ca in Moldova nu exista nici o diploma de studii superioare, dupa parere mea, in care ar merita anume sa investesti (comparabil cel putin cu o universitate medie din Vest), pina nu va creste calitatea studiilor. Daca ar trebui astazi sa merg la studii - si ar fi cu plata - cred ca as preferea sa iau un credit pentru ASE Bucuresti decit pentru ASEM.

    20

    Viorica Antonov
    10 iulie 2007 18:28

    Constanta imi este cunoscuta ideea mentionata de dv. in comentariul 18. Din nefericire metoda cu exmatricularea a fost pusa experimental la FRISPA, USM, intr-o sesiune, dupa cate imi amintesc, si rezultatul a fost ca de obicei. Studentii care au picat la examene din cauza copierii au fost lasati sa vina in sesiunea de toamna, atunci cand se dau restantele la materii.
    Ca lector universitar in trecut pledez pentru exmatriculare in caz de plagiat, poate astfel vine mintea la cap si tinerii se apuca de invatat. Cel putin, profesorii nu vor avea prilejul sa vada in auditorii persoane cu comportament neadecvat unor studenti ce au venit sa studieze.

    21

    Nasu
    18 iulie 2007 7:41

    Cine e student ori cunoaste situatia la asem acum, vroiam sa va intreb, s-a schimbat oare situatia?

    Adica Dl Vrednic mai ''rezolva orice problema''?(argument folosit de catre studenti in negocierea mitei cu profesorii - adica daca nu vroia, ori prea mult, i se spunea ca in uite, ma pot adresa la Vrednic, numai ca tu bani nu o sa vezi:))

    Si Dna Slonovschi mai e acolo? N-a lovito vreun fulger pentru pacate?

    Iar Dna Gutu(l), mai preda germana, extorcand bani prin orice metode de la studenti si vorbind la lectii numai in rusa(in loc de germana ori romana?)?

    Se mai vand diplome de doctor ca pe timpul fostului rector?

    Mai sunt studenti care obtin diploma, venind la asem de 2 ori - la 1 septembrie si la inmanare?
    (la mine in grupa au fost 2).

    Pe timpul meu, toate astea existau si era considerat ''normal''.

    22

    raul
    30 iulie 2007 0:26

    Antonov,draga mea,citind comentariile tale din mai multe articole,concluzionez ca vorbesti cam apa de ploaie si lucruri arhicunoscute pentru toti,mai puneti gindurile in ordine un pic fata mea sau nu strica dezbaterile,te cunosc bine si stiu ce reprezinti.pa

    23

    Viorica Antonov
    30 iulie 2007 7:04

    pentru Raul: comentariile sunt publice. Iar aici pe culiuc.com se vorbeste chiar de lucruri arhicunoscute cum spuneti. Nu am de gand sa inventez bicicleta. Din spusele dv. ar iesi ca toti aici scriu apa de ploaie.
    Daca aveti ceva impotriva mea, treceti la subiect.

    24

    Mihail
    5 decembrie 2008 20:03

    coruptia in zilele noastre este asemenea avertizarea pe pachetele de tigari, unde se spune ca "fumatul dauneaza sanatatii dvs.". La fel si coruptia toti vorbesc, peste tot locul se avertizeaza dat mita sau dat si se dau.

    25

    mkiu
    3 septembrie 2010 15:31

    s-au luat masuri

    26

    milu de la trilu
    3 septembrie 2010 22:49

    intr-adevar trebuie combatuta coruptia academca care s-a extins fulgerator si benefic pentru cine stim noi ,mai ales aici infloreste si sporeste

    27

    nacu e cu relu
    4 septembrie 2010 7:57

    este exact ceea ce am spus-o de atatea ori despre cum se extind doctoratele aici mai ales la ismb,minister educ. si tiner.liceele caragiale ,vianu,lazar fapte cunoscute de dr.daniela nedelcu, dr.ioan toca cu doctorat in moldova,si adesea amintite si de prof.phd.mircea h.orasanu cu doctorat luat numai pe orogonalitate,detaliile se afla si in lucrarile Limits and extensions of measures,si Ein numerisches Verfahren zur loesung des Neumanschen Aussenraumproblems fuer die zweidim.

    28

    mitu al lui natking
    4 septembrie 2010 22:56

    cel mai frecvent lucru in obtinerea titlurilor academince este parvenitismul si complexul de inferioritate,cu motivatii false ,mai ales pentru pacaleala ,pana trece zic acestia ,cum era mentionat in Quentin Darwuard de Walter Scott sau de Theodore Dreisser ,in tragedia americana publicat intr-o editie veche cu o traducere foarte buna fata de ce este acum unde se pomeneste si de wilhelm de orania zis si william ,dar nu-l deranja zicand ca la tara merge adica in anglia ,insa acestia fac tot felul de combinatii sa-si atinga scopul mai ales in prezent desigur folosind alte divagatii ,cu multe si multiple permise de diletantii politici care au alterat totul pana la sufocare ,derute iata cum apare aspectul actual al mitizarii sau al mitei

    29

    nasu
    5 septembrie 2010 22:41

    este primul studiu de acest fel intalnit de mine si de prof.phd.mircea h.orasanu ,pe care il astept de multa vreme ,si pot spune ca aici nimeni n-ar indrazni sa deschida discutia ,in cuvinte eufemiste ar fi un tabu,asta ca sa se evite o discutie directa,intrucat caracterele isi spun cuvantul si concomitent si parvenitismul,nu mai vorbim de ismb de minist.educatiei si celelate leviere sau zise comenzi ;complexarea ca n-au realizat in alte regimuri mai nimic pe plan intelectual decat contrafacute ii roade precum cangrena ,si nu -si potoleste parjolul de ceea dau mereu spaga ca asta stiu ei;vor da si de acum incolo

    30

    unit
    11 ianuarie 2011 21:56

    trebuie marite salariile si ar trebui cam cini mese ca lumea la universitate dar nu va suparati in jurul universitatii sa fie un spatiu verde,ca lumea incat sa simti ca nu mergi pe asfalt

    31

    misu si hilbert
    11 ianuarie 2011 22:01

    asa cum spunea si marele gherase dendrino cem base ,adica in order to convert this appear some question as science and reserarch for chemostat with wash-out rate constant for the chemostat ,and such assumptions

    Adauga Comentariu


    HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre