Alexandru Culiuc

20 august 2007

Moldova la 16 ani de la independenţă

La 27 august, Republica Moldova va marca cea de-a 16 aniversare a independenţei sale. Cu această ocazie, agenţia de Presă Info-Prim a lansat un ciclu de interviuri menite să contureze imaginea actuală a ţării prin viziunea reprezentanţilor mai multor categorii şi grupuri sociale. Am fost şi eu invitat să particip în calitate de reprezentant al "tineretului studios".

Originalul interviului îl găsiţi pe situl agenţiei. Mai jos găsiti cea mai mare parte a interviului — ultimele două întrebări mi se par mai puţin relevante pentru acest site.

Aniversarea a 16-cea are anumite semne distinctive, în comparaţie cu alte aniversări?

Moldova actuală seamănă unui adolescent: firav, mofturos şi, totodată, uşor influenţabil, lipsit de-o viziune clară unde vrea să ajungă în viaţă. Dar să nu uităm — 16 ani este vârsta, la care persoana devine responsabilă din plin pentru acţiunile sale. Prin analogie aş spune că de-acum înainte nu mai putem invoca faptul că suntem un stat tânăr drept scuză pentru erorile pe care le facem. Si, dacă dorim să ne debarasăm de imaginea unui adolescent confuz, e timpul să învăţăm să discutăm cu restul lumii de la egal la egal, şi nu de jos în sus, cum se întâmplă atât pe direcţia estică, cât şi pe cea occidentală. E timpul să formulăm şi să argumentăm clar poziţiile şi acţiunile, politicile publice fiind determinate de analize economice şi nu de interesul privat al politicienilor. În final, e timpul să articulăm o viziune clară şi univocă unde vrem să ajungem pe termen lung.

Care credeţi că sunt cele mai mari reuşite şi, respectiv, nereuşite ale R. Moldova în aceşti 16 ani de independenţă?

Cea mai importantă reuşită este faptul că ţara a izbutit, în linii generale, să treacă spre o economie de piaţă. Principalul candidat la capitolul "nereuşite" este Transnistria, însă soluţionarea acestei probleme nu pare să depindă exclusiv de dorinţele şi capacităţile Chişinăului. În consecinţă, ar fi incorect să atribuim Moldovei întreaga răspundere pentru situaţia actuală. Astfel, cred că principala nereuşită este strâns legată de principala reuşită: tranziţia spre economia de piaţă rămâne incompletă, dinamica reformelor structurale înregistrând o descreştere în ultimii ani. Aici deja nu putem da vina pe forţe externe — este o problemă pur internă.

De ce credeţi că R. Moldova a ajuns să fie calificată drept cea mai săracă ţară din Europa, iar un recent studiu realizat de către revista americană de politică externă "Foreign Policy" în preajma Independenţei arată R. Moldova ca fiind şi cea mai instabilă ţară din Europa? Când şi cum va putea scăpa de aceste calificative?

De ce unele ţari sunt sărace şi instabile şi cum pot ieşi din situaţia actuală - este o întrebare care preocupă cele mai lucide minţi din economie şi ştiinţe politice. De aceea orice încercare, chiar şi una relativ desfăşurată, de a răspunde la această întrebare în cazul Moldovei, va fi prin definiţie parţială. Voi schiţa doar unele momente, preponderent economice, care mi se par relevante.

Aş începe explicaţia colapsului economic al Moldovei prin factori obiectivi, asupra cărora n-ar fi putut acţiona nici cel mai iscusit guvern. Spre exemplu, fiind una din cele mai mici republici, RSS Moldovenească depindea disproporţional de pieţele şi furnizorii din alte republici. Destrămarea Uniunii şi ruperea — fie şi temporară — a legăturilor economice tradiţionale a afectat preponderent republicile mici (inclusiv cele baltice) în primii ani de tranziţie.

Nici vorbă, divergenţa ulterioară a traiectoriilor Moldovei şi ale statelor baltice deja nu poate fi explicată prin mărimea ţării. Aici aş invoca diletantismul primelor guvernări, determinat parţial de lipsa tradiţiilor de gândire de stat (deoarece nici tradiţii de statalitate nu prea avem). În final, nu-i de mirare că la putere au reuşit să se stabilească comuniştii cu experienţă administrativă şi organizatorică acumulată în perioada sovietică. Le lipseşte însă voinţa politică (posibil, şi dorinţa) să implementeze reforme structurale nepopulare, însă absolut necesare pentru dezvoltarea de mai departe a ţării.

Cum ne vom debarasa de calificativele "cea mai săracă" şi "cea mai instabilă"? Răspunsul meu va fi cât se poate de banal — prin creştere economică. Evident, un asemenea răspuns doar creează noi întrebări: care sunt constrângerile principale care frânează creşterea şi cum le putem înlătura? Lipsa capitalului uman? Infrastructura delapidată? Corupţia? Inflaţia? Lipsa de inovaţii? Un sistem bancar ineficient? Există multe explicaţii potenţiale. Recent am participat la un studiu economic menit să determine constrângerile majore în cazul Moldovei. Una din problemele identificate de studiu ţine de mediul de afaceri supra-reglementat. Eu aş extinde această concluzie astfel: economia Moldovei suferă de implicarea excesivă a statului.

Creşterea economică durabilă necesită alocarea eficientă a resurselor în economie: consum versus investiţii, industrie vs. agricultură vs. servicii, sectoare care deservesc piaţa locală (construcţiile, infrastructura, etc.) vs. sectoare care produc bunuri comercializabile pe plan internaţional, finanţarea activităţilor autohtone de cercetare şi dezvoltare vs. procurarea de tehnologii din străinătate. Această alocare eficientă este, cu unele excepţii, intermediată de mecanismul de preţ, care serveşte drept indicator al abundenţei relative a diferitor bunuri, servicii şi factori de producţie. Oricare distorsiune a preţurilor — prin subsidii agricole, prin facilităţi fiscale pentru anumite industrii şi categorii de cetăţeni, prin licenţierea activităţilor economice — scade eficienţa alocării resurselor.

Există un şir de situaţii în care mecanismul de piaţă dă greş, ele servind drept argumentare pentru implicarea statului într-o economie de piaţă. În Moldova de astăzi însă, intervenţia statului este rareori determinată de dorinţa de a compensa anumite eşecuri de piaţă. Distorsionarea de mai departe a pieţei prin noi intervenţii (reglementări, subsidii, licenţe, taxe, etc.) este văzută ca o panacee pentru toate problemele economice şi sociale. Deseori statul este învinuit că nu face una sau alta şi rareori cineva se întreabă dacă statul face (mai exact "strică") prea mult prin intervenţiile sale. Eu nu optez pentru retragerea totală a statului din economie. Însă a venit timpul să analizăm politicile statului din punct de vedere al eficienţei economice, lăsând populismul de o parte.

Evident, o asemenea abordare a politicilor publice necesită şi o pregătire economică modernă din partea funcţionarilor publici şi a politicienilor. De aceea aş sublinia necesitatea venirii în politică şi guvernare a unei generaţii noi. Avem nevoie de oameni bine instruiţi, cu experienţă managerială în afara sectorului public, de oameni care pot discuta cu Vestul şi cu Estul de la egal la egal şi cu uşurinţă (nu mă refer doar la cunoaşterea limbilor, ci la înţelegerea psihologiei estice şi vestice), de oameni care vor avea voinţa să se abţină de la politici populiste. Asemenea persoane există, inclusiv şi în rândul funcţionarilor de stat, însă numărul lor rămâne neînsemnat.

La acest subiect aş evidenţia exemplul Chile, care a implementat pe timpul lui Pinochet un pachet coerent de iniţiative de liberalizare a economiei, conceput de un grup de economişti tineri educaţi la University of Chicago. Acest fapt nici de cum nu compensează atrocităţile lui Pinochet, însă demonstrează că o situaţie politică nefavorabilă nu implică neapărat o stagnare economică. Creşterea economică rapidă cauzată de reforme a facilitat o tranziţie relativ liniştită spre un regim democratic, iar Chile (cu un PIB/locuitor mai înalt decât cel al Rusiei şi României) este văzut drept un important inovator în domeniul politicilor şi instituţiilor publice.

Intenţionat am adus în calitate de exemplu Chile, o ţară care se află, din punctul nostru de vedere, la capătul lumii. În Moldova discuţia oricărei probleme apelează exclusiv la experienţa vecinilor: ţărilor din Europa de Est şi a republicilor ex-sovietice. Însă lumea este mult mai mare şi, la unele capitole (nivelul veniturilor, migraţia, cota agriculturii în economie), Moldova seamănă mai mult cu Republica Dominicană, El Salvador şi proverbialul Honduras decât cu România sau Ucraina. E timpul să învăţăm din reuşitele şi eşecurile tuturor, nu doar din cele a vecinilor noştri. În caz contrar riscăm să pierdem timp inventând roata şi călcând pe greble bine-cunoscute.

Publicat: 20 august 2007 10:47

Categorii: Economie si Afaceri | Guvernare si politica

Taguri: , , ,

Comentarii (40)

1

diana
20 august 2007 13:27

buna,

ai niste idei bune in interviu, insa tare mai superficializat le prezinti. multa apa si nimik konkret, ma tem ca daca vii tu la putere nimik nu se va schimba. repet ai idei bune, si daca intr-adevar crezi in ceea ce ai spus, invata-te sa prezinti lucrurile intr-o maniera clara, pro-activa si sugestiva. declarativisumul deja nu e la moda! pacat de asa agentii de presa din MD care nu pun corect intrebarile si nu se baga in investigatii pentru a contribui real la dezvoltarea economica a MD. inca o data despre raspunsuri, se simte ca nu spui totul - sau nu poti analiza profund (operezi cu idei stiute, auzite), sau lasi multe pentru desert. Sper sa fie a doua! un salut, diana

2

Nicolae Toderas
20 august 2007 15:07

Am citit initial comentariul tau direct de la sursa publicarii. Comentariul tau seamana mult cu cu o discutie, care avea mai mult iz de dezbatere, la care am asistat in decembrie anul trecut. Pe scurt, la o activitate de evaluare Consiliului Europei, dupa o zi intensa de lucru, un grup format din muntenegreni, macedonieni, sarbi si kosovari discutau situatia noului stat muntenegrean. Sarbii tot loveau in muntenegreni ca nu au avut ce face, iar macedonienii ii incurajau si le spuneau ca viitorul lor va fi mult mai fericit decit in vechea uniune statala. Kosovarii ii tot intrebau daca este fezabila ideea proclamarii independentei sau ar fi una a falimentului national - ei pareau a fi confuzi si indecisi. Pe un ton de superioritate si aroganta, sirbii acuzau muntenegrenii ca isi inventeaza o limba distincta fata de sirba si ca in citiva ani chiar vor spune ca nu au avut nimic in comun cu fosta uniune statala.
Chiar daca Muntenegru este un stat care abia a implinit un an de independenta, iata-ca acesta reuseste sa atraga investitii si sa se pozitioneze printre locatiile cele mai atractive de pe coasta Marii Adriatice. Spre deosebire de Republica Moldova, acest "bebelus" statal este amenintat tocmai de interesele investitorilor - o fateta negativa a investiitilor externe. In scurt timp, acest stat se poate trezi ca nu mai detine pamint in proprietate. Totodata, observam faptul ca procesul de constructie si de deconstructie a statelor este un fenomen perpetuu. Iar, in acest caz conteaza faptul ca om cu om sa se inteleaga si sa nu se dusmaneasca din cauza unor politici (in sensul specific politismului) gandite de niste elite populiste, care au in minte scopuri profund individualiste.
In concluzie, cred ca ai pus bine punctele pe i, chiar daca nu ai insistat mai mult pe solutii. Adevar-i ca acum in Republica Moldova nu ai cui sa dai solutii. Guvernarea nu le accepta, iar societatea civila, exceptind anumite nise, nu le intelege. Asa ca optiunea ta este explicabila. Succes!
http://www.nicktod.blogspot.com/

3

Malthus
20 august 2007 21:56

Nu se poate compara R. Moldova cu Honduras, sau Republica Dominicana.

Daca exista un indicator-doi, care da aceiasi cifra pentru Moldova si aceste state, inca nu inseamna mare lucru.

Poate fi o coincidenta(si deseori este).

Iar comparatia cu vecinii este un lucru util - de obicei, cum si este cazul Moldovei, 80 procente din comertul exterior, il avem cu vecinii...

Crizele financiare, deseori au caracter regional...

Resursele tot de la vecini se iau(din cauza ca transportul e scump).

Cultura, modul de gandire, istoria, geografia, limba, relatiile diplomatice etc. - totul, de obicei si in mod normal, este in comun cu vecinii...

In privinta Chili...Din pacate, america de sud, cum a fost saraca, asa si a ramas.

In sistemul capitalist actual, NU exista tara fosta colonie, sau subdezvoltata, care a reusit sa scape de saracie.

In Chili, pana acum, salariul mediu este de 200 dolari, cu preturile ca in europa, la unele marfuri mai mari.

Nu se poate compara Chili cu Moldova - Chili exporta CUPRU intro veselie - 36 procente din toata piata mondiala !

Ultimii ani, din cauza bulelelor in sectorul telecomunicatii, informatica, datorita Chinei si Indiei, preturile au crescut. La fel si argintul si aurul pe care il exporta. La fel si turismul, Chili ocupand jumatate din coasta pacifica a americii de nord si avand peisaje montane superbe.

Nu mai spun de vecini - bazinul asia-pacific si SUA.

-----------------------------------------------
Iar Moldova, nu are nici resurse, nici mare, nici turism, nici vecini normali(de ex. Rusia cu complexul de inferioritate a statutului pierdut de mare putere).

Adica, nu imi imaginez, pe ce baza, care ar fi premisele dezvoltarii Moldovei?

Facem reforme structurale - ok, se mai fura ceva, se mai vinde, mai saraceste cineva, cu toate ca am impresia ca nu mai incape liberalism in Moldova.

Si ce? Credeti ca dupa niste liberalizari o sa creasca exponential exporturile? Desigur ca nu.
Sau nivelul de viata? Sau salariile vor fi ca in Europa, sau macar jumatate din cat sunt in Europa?

Daca privim exemplele altor state - ori au exportat resurse, ori au avut forta de munca ieftina din cauza abundentei(ca China, sau India).

Resurse nu avem.

Cu china si india nu putem concura(ei sunt multi si departe de europa).

Mai mult decat atat - nu avem tehnologii, traditii, nu avem piete, nu avem sectoare in care sa fim apreciati si cunoscuti, nu avem nimic.

In afara de aceasta avem conflictul Transnistrean si lipsa de idee nationala, o parte o populatiei nostalgica dupa URSS si alta dupa Romania.

Agricultura este ''de risc'' in Republica Moldova+nu sunt tehnologii+europa are propria politica de ''securitate alimentara'' + la fel si Rusia incearca sa devina independenta alimentar(si ii reuseste, exista 40 milioane de hectare de cernoziom liber in Rusia).

Resurse ''intelectuale'' - nivelul studiilor si tehnologiilor nici pe departe nu se compara cu Romania sau Rusia, sau Ukraina. Nu mai vorbesc de India(care s-a specializat, producand 400 000 de ingineri anual - China a anuntat recent ca ea va produce 1000 000, sa participe si ea la outsourcing-ul din hi-tech).

Turizm -unde? pe malul ''fluviului Byc'', la gunoaie?

Servicii? Care? Ca daca mai cresc putin salariile in Moldova, apoi pleaca si italienii cu textilele in China(asa s-a intamplat in Romania).


Poate mi-a scapat ceva?

Solutii - desigur ca trebuie efectuate reforme etc., sa nu va asteptati insa la mare lucru.

La moment migratia e un lucru foarte bun, practic, exportam serviciile acestor oameni(constructii, ingrijire de batrani) de mai mult de 1 miliard de dolari anual).

La fel, migratia permanenta, va permite micsorarea densitatii populatiei. Pentru o tara agrara, Moldova are prea multi oameni pe un ha de pamant cultivabil. Cu timpul, veniturile pe cap vor creste in mare parte datorita micsorarii populatiei.

Concluzie - daca vreti un nivel de trai inal in Moldova pentru majoritatea populatiei - solutie nu exista. Plecati - astfel veti accelera marirea nivelului de trai.

4

raul
20 august 2007 22:48

bravo Malthus!scurt,clar si cuprinzator.ce as vrea sa spun este ca, imi place mult sens in cuvinte putine,solutii inovatoare si noi,daca nu le putem gindi noi insini le putem imprumuta de la alte tari,caci doar se oranizeaza conferinte,stagii(pentru persoane mai speciale),simpozioane s.a.m.d,dar nu axari si abordari invechite care iti este acru in urechi si in ochi sa le asculti prin presa si pe unele bloguri.in Rm sunt persoane cu posibilitati financiare care circula intens pe glob si ar putea sa ne aduca si noua din secretele si miracolele socio-econom-politice,deoarece celora din RM le vine greu sa invete ceva nou de la profi necalificati intr-o mare masura,un esec al nostru ar mai fi si "felul nostru de a fi,adica Moldovean,deoarece Moldovenii sunt unicii care se vind unul pe altul si se maninca unul pe altul ca sacalii".care nu sunt convinsi inca, au sansa de a se repezi pina in europa si sa se convinga mai bine.

5

Dorin.
20 august 2007 23:01

To Mithus: Ar mai fi de adaugat ca exportu din chile il controleaza Magnatii americani..
si asa s-ar intimpla daca am cadiona resursele corporatiilor mari :)

6

Malthus
20 august 2007 23:52

Pt raul - din pacate, adevarate minuni in economie nu exista.

De fiecare data cand a avut loc un ''miracol'' - de obicei realizat printro crestere economica de 8-9-10 si mai multe procente, au fost niste premise - Japonia - reparatiile tehnicii militare a SUA stricate in razboiul din Coreea + furtul de tehnologii+Japonia a fost si ea putere coloniala, are traditii si 120 milioane populatie, se afla intre asia si america de nord, muncitorii si managementul sunt ca o familie si lucreaza pana crapa si toata viata raman la aceiasi uzina etc.,
Germania - datorita USSR, care le-a luat uzinele invechite au fost nevoiti sa faca altele noi(USSR inca vreo 40 ani a lucrat cu tehnologiile si rentabilitatea celor vechi)+cele cateva marci impartite egal + traditii + in inima Europei + planul Marshall + au si ei destule resurse.
Ce exemplu mai aveti?
A, da, o sa-mi spuna cineva de Coreea? Sau de Israel?

Stati un pic, ca nu tre sa uitam,despre razboiul rece. Coreea este o tara mare si au resurse + cel mai important AJUTORUL SUA(motive geostrategice).

La fel si Israel(mai ales ajutorul SUA si a diasporei). Prin ajutor, se intelege nu numia bani cash, dar si tehnologii gratuit, investitii, chiar pieti, contracte concrete.

Concluzie - miracole nu exista.

Georgia a inteles acest lucru si se pare ca vrea sa obtina ceva de la SUA, mizand pe ''interese geostrategice'', problema este,ca razboiul rece s-a terminat(deci nu exista confruntare de ideologii si necesitate pentru USA de a demonstra ca in capitalism se traieste mai bine), iar Rusia e cu mult mai slaba decat URSS.

==================================================

Pt Dorin - resurse de cadonat nu avem. Avem ceva pamant, dar legislatia a interzis practic acest lucru, faramtand si dand la fiecare cate o bucatica.

In privinta magantilor americani care controleaza in america de sud - sunt zeci de exemple, cand americanii au folosit armata pentru nu permite tarilor din america latina sa nationalizeze resursele.

Ori ce s-a intamplat cu Canalul Panama. Ori ce spune si vrea sa face Chavez.

Ori cu Mexicul.

Oricum, in America de Sud, dupa zeci de ani de capitalism si reforme etc., situatia este urmatoarea:

1-2 procente din populatie traieste la standarde europene

10 procente au un nivel de viata mediu, dar situatie instabila

aproape 90 procente(restul) traiesc intro mizerie inimaginabile. O saracie ca in India. Orasul Mexico, cu peste 20 mln de saraci este un exemplu, sau Brazilia, unde daca nu ar fi misiunile bisericii catolice, anual ar muri cateva milioane numai de foame si de lipsa de servicii medicale.

In China, anual mor cate 700.000 de oameni numai de rani care nu sunt tratate. Pur si simplu s-a lovit, taiat etc. si nu a avut medic.

Ce sa vorbim daca in SUA, 50 milioane de oameni(inclusiv copii) NU au acces la medicina. Absolut toti lucreaza(dar au salariu foarte mic).

Concluzie - mizerie si bataie de joc, cei de la putere au inteles ce inseamna capitalism si au tras concluziile(de ex. pe acelasi site este si interviul du Dl Diacov - va mai amintiti de istoriile cu fiica lui, masini, tigari, politie, contrabanda etc.?).

Salavti-va cine poate ca e jale.

7

Vladislav Namashco
21 august 2007 14:57

Malthus,

Exemplele tale mi-se par absolut irelevante, faptul ca Moldova la momentul actual nu are obiective si strategii concrete nu presupune ca ea nu are perspective de dezvoltare economica si nici nu ma fac sa gindesc astfel.

Normal ca miracole nu exista. Trebuie de muncit... ACASA... si pentru casa...

Lucreaza. Incepe sa rezolvi ecuatia si sa cauti solutii, dar nu sa te plingi pe absenta resurselor...

8

Malthus
21 august 2007 16:54

Pt. Vladislava Namashko, care a scris ''...nu are obiective si strategii concrete nu presupune ca ea nu are perspective de dezvoltare economica si nici nu ma fac sa gindesc astfel. ''

Eu nici nu am spus ca Moldova nu are ''perspective'' de dezvoltare economica.

Ba din contra, am afirmat, ca se va dezvolta.

Dezvoltarea este inevitabila. Progresul la fel.

Sunt de acord ca trebuie muncit.

Esenta mesajului meu a fost insa alta- NU este posibilia o dezvoltare miraculoasa(si am specificat miracol = 8,9,10 si mai multe procente de crestere) si care sa ne aduca la un nivel comparabil cu tarile dezvoltate.

Asta e problema. Nu lipsa dezvoltarii, dar o dezvoltare lenta si cu rezultate departe de lumea civilizata.

Privesc astfel problema dezvoltarii, deoarece, Moldova se afla in Europa(nu in Africa sau Asia) + odata cu globalizarea, a devenit foarte simplu sa pleci in alta tara.

Corespunzator, cand se analizeaza viitorul, perspectivele de dezvoltare a RM, inevitabil se compara cu un etalon, cu un standard etc.

-------------------------------------------------

Exemplele mele pot parea irelevante, deoarece, ma grabeam si nu de fiecare data am fost suficient de explicit si detaliat. Chestiile cu america latina le-am pus deoarece articolul publicat pe blog da exemplul unor tari de acolo + pentru ca este vorba despre Reforme(cred ca ati auzit despre ''minunile'' realizate de FMI in Brazilia si Argentina?) si despre sistemul capitalist actual, despre liberalism etc.

In plus, am o oarecare frica(bazata de realitate), ca nu cumva RM sa se transforme intro tara ''latinoamericana'' - cu 1 procent bogati si 90 care crapa de foame.

Mexicul, care are si hotar cu SUA si e mare partener comercial si o multime de uzine si investitii din SUA si turizm si resurse etc., in pofida faptului ca cel mai bogat om din lume se afla acolo - Carlos Slim - 67 mlrd, 1/3 din bursa lor de valori, etc., SALARIUL mediu ramane la un nivel de bataie de joc, saracia este atotcuprinzatoare, reformele, liberalismul si asa mai departe NU au reusit sa rezolve aceste probleme.

Pana la urma, finalitatea reformelor, masurilor Guvernului etc., NU este imbogatirea unor corporatii straine, sau a investitorilor straini, sau progres de dragul unor indicatori, DAR bunastarea populatiei. PUNCT.

Pentru bunastarea populatiei se face totul, exista Guvernul care indirect a fost tot de aceasta populatie ales. In multe tari capitaliste insa, lucrurile stau un pic altfel.


In afara de asta, exemplul americii latine, mai este un exemplu clasic de efecte ale globalizarii odata cu intrarea pe piata a indiei si chinei - au avut de suferit nu atat muncitorii din tarile dezvoltate, cat cei din aceste tari, care nu mai au avantajul comptetitiv de forta de munca ieftina.


Exemplul cu SUA - deoarece prefer un model mai mult ''european'' decat america, SUA este un exemplu extrem - l-am postat, deoarece, in pofida faptului ca este cea mai bogata tara din lume, cu PIB de mai mult de 13 000 miliarde, care numai in Iraq a cheltuit mai mult de 500 miliarde(bugetul RM pe 500 de ani :)), 50 milioane de persoane harnice nu au acces la medicina - la ce serveste asa sistem?? Nu vreau ca in Moldova sa ajungem la o situatie de acest gen.
Am mai postat acest exemplu, deoarece, in articolul initial, se vorbeste despre liberalism, cu efecte dureroase pentru populatie + se mai vorbeste despre Chili, unde au fost infaptuite de ''chicago boys'' niste reforme ultraliberale.

Nu sunt impotriva, numai ma tem sa nu ajungem la situatia americii latine sau a SUA.

Si vreau sa se tina cont in primul rand de oameni.

Am mai scris ca din cauza bulelor din telecomunicatii si hi tech au crescu preturile - am avut in vedere preturile la cupru necesar in aceste domenii precum si pentru proiecte de infrastructura(am indicat china si india).

Mai sunt probabil chestii care trebuie explicate - scrieti si eu explic.

9

Alexandru Culiuc
21 august 2007 18:54

Dragă Malthus,

Tu, evident, ştii economie şi unele frânturi din istoria economică contemporană (zic frânturi, deoarece pentru fiecare exemplu pe care l-ai enunţat ar putea fi adus un contra-exemplu – presupun că le-ai ales să-ţi susţii tezele, which is quite normal). Ştii de „Chicago boys” (copiii unora dintre ei sunt prieteni de-ai mei de Ph.D. – observă că copiii ]i trimit la Harvard, deci au devenit şi ei mai puţin liberali din punct de vedere economic) şi de fluctuaţiile preţurilor la cupru (într-adevăr, Chile a beneficiat de un positive terms of trade shock în cazul cuprului). Dacă n-ai fi atât de nihilist în comentariile tale, posibil ţi-aş fi răspuns şi mai devreme... Oricum, cred că e timpul să detaliez unele poziţii exprimate în interviu.

Eu nici pe departe nu accept sloganul „stabilize, liberalize, privatize” înaintat Washington Consensus drept unul absolut. Ba invers, toată educaţia mea de la Harvard mă învaţă că one size doesn’t fit all (cea mai bună dovadă este faptul că Dani Rodrik, cel mai mare scepic al Washington Consensus, globalizării şi cel mai mare avocat al politicii industriale şi intervenţiei statului, este conducătorul meu de teză). Fiecare ţară trebui să-şi caute o strategie de creştere potrivită, bazată pe un diagnostic bine gândit. Eu împărtăşesc o mare parte din temerile pe care le expui în cazul Moldovei (avem dezavantaj absolut faţă de vecinii la capitolele IT, turism, agricultură, şi multe altele). Împărtăşesc şi poziţia că, pe termen scurt, migraţia este probabil unica metodă prin care moldovenii (nu Moldova) pot atinge un nivel adecvat de viaţă. Şi totuşi nu împărtăşesc cu tine principalul – pesimismul şi nihilismul comentariilor dumitale. Hai sa le reiau la rând mai în detalii.

Când eu vorbesc de liberalizare, eu mă refer în primul rând la (i) licenţe, (ii) supra-reglementarea pieţii muncii şi (iii) subsidiile determinate de lobby-ul industriilor existente şi populism. Pe scurt:

  • Ştii tu oare că în Moldova practic oricare activitate economică cere o licenţă? De ce este necesar să frânezi o industrie profitabilă cum este exportul de nuci prin licenţe? Oare piaţa nu va putea sorta singură cine produce nuci de calitate şi cine nu? Chiar şi activităţile care nu sunt încă practicate deja au devenit licenţiate (ex. bio-combustibilii).
  • Piaţa muncii este o catastrofă. Nici nu vreau să vorbesc despre cât de greu este să dai pe cineva afară (anume de asta şi a crescut aparatul de stat în ultimii ani). Un exemplu mai diferit. Angajatorii nu pot oferi angajaţilor săi studii şi traininguri contra obligaţiuni de menţinere a contractului de muncă pe un termen anumit (ex. în SUA companiile de consultanţă achită MBA-ul contra 2 ani de lucru garantaţi după absolvire) deoarece asemenea obligaţiuni sunt ilegale.
  • Explică-mi, pentru ce este necesar de oferit subsidii industriei vinului? Există careva externalităţi pozitive care argumentează asemenea subsidii? Spre exemplu, ştii că guvernul a dat anul acesta credite preferenţiale pe 20 ani pentru sădirea viilor? Explică-mi, cui îi sunt necesare noi vii la momentul de faţă, când Rusia nu va mai putea fi recuperată la 100%, iar Franţa anual plăteşte proprii viticultori subvenţii pentru necultivarea pământurilor? Eu pledez anume împotriva unor astfel de intervenţii de stat: extrem de discriminatorii şi extrem de distorsionante.

Eu nu afirm că aceste reforme sunt suficiente pentru a relansa procesul de creştere, însă ele sunt necesare. Fără doar şi poate, sunt necesare multe alte măsuri, unele dintre ele chiar intervenţioniste. Spre exemplu, statul trebuie să se implice în politică industrială, însă ea n-ar trebuii să fie backward-looking sau să menţină status quo (vin, textile, sucuri). SUA poate să-şi permită să susţină industriile noi şi în acelaşi timp producătorii de bumbac şi trestii de zahăr din cauze populiste. Noi n-avem luxul să le facem pe ambele. Statul urmează să se gândească înainte, să fie un fel de venture capitalist, care subsidizează industrii noi, cu potenţial (oferindu-le bunuri publice complementare, licenţe monopoliste temporare, etc.). Nu vreau să întru în detalii aici. Dacă ai chef să polemizezi la acest subiect, citeşte pentru început articolul lui Rodrik.

În conlcuzie la acest subiect. În Moldova există atât market failures (care necesită implicarea de mai departe a statului) şi government failures (care necesită retragerea parţială a statului). Eu afirm că în Moldova market failures < government failures (afirmaţia e bazată nu doar pe anekdotal evidence, dar va trebui să aştepţi până vor fi publicate rezultatele respective). Deci, în net se primeşte că statul se implică excesiv.

Referitor la migraţiune... Migraţia pe care o vedem este un proces absolut natural de balanţare a pieţelor de forţă de muncă în Moldova (surplus de forţă de muncă) şi restul regiunii (deficit). Evident, acesta-i un surplus relativ; mai corect ar fi să vorbim de deficit în factori complementari: capital fizic, infrastructură, capacităţi manageriale. Acest deficit duce la scăderea salariului de echilibru (the return to the scarce factor goes up, the return to the abundant factor goes down). Există trei metode de creştere a salariilor: acumularea factorilor complementari, creşterea productivităţii şi micşorarea forţei de muncă. În situaţia în care forţa de muncă locală are acces la pieţele de muncă exterioare, emigrarea este cea mai rapidă metodă de a atinge acest scop. Dar, ca şi oricare proces de arbitraj (în cazul dat al salariilor), cel pe care-l observăm se va opri la momentul când veniturile moldovenilor de peste hotare se va egala cu cel al moldovenilor în Moldova (evident, arbitrajul nu poate duce la egalarea totală a salariilor – există mult prea multe bariere). Deci sunt de-acord că emigrarea este ceva normal, însă după rebalanţarea inevitabilă vor apărea deja alte procese care se vor pune în funcţiune. Şi eu sunt ferm convins ca ele se vor pune în funcţiune. Ok, posibil nu ne surâd 7-9% în anii apropiaţi (cel puţin până nu suntem în UE – Lituania va înregistra vreo 8% anul asta, Estonia a înregistrat >11% anul trecut), dar trebuie să fii prost cu totul să menţii un PIB/capita sub $5,000 (PPP-adjusted) într-o ţară, vecinii cărei au un PIB/capita de la $10,000 în sus.

Te-aş sfătui să citeşti cartea „Let their people come” de Lant Pritchett la acest subiect, care documentează faptul că emigrarea este un fenomen care a balanţat pieţele forţei de muncă pe parcursul secolelor (exemple evidente: emigrarea irlandeză în sec. XIX şi italiană la interfaţa sec. XIX-XX). Unele capitole ale cărţii sunt disponibile online, citeşte cel puţin introducerea. Mi-am expus şi eu gândurile la acest subiect în teza mea de masterat.

La subiectul relevanţei Republicii Dominicane şi El Salvador. Moldova se confruntă cu un flux mare de remintenţe de vreo 5-7 ani (migraţia a decolat după criza din Rusia). El Salvador şi DR – de vreo patru decenii. Ei au inventat şi implementat programe care ar putea fi studiate de MinEcon şi alte instituţii (nu zic că toate au avut succes, însă şi eşecurile merită să fie analizate). Ministerul Economiei, în schimb, încearcă să articuleze nişte politici proprii fără a lua în consideraţie ce se întâmplă în afara regiunii noastre.

În concluzie... Interviul pentru agenţie a fost unul simplificat – nici vorbă. Adresează auditoriu general, nu economişti. Cred că atacurile tale de fapt sunt la adresa unor momente pe care nu le-am detaliat suficient. Unica diferenţă majoră pe care o văd între noi, este cea de poziţie socială: eu sunt ceva mai la „dreapta” de tine. Putem discuta la nesfârşit a cui Moldova are mai mult drept la existenţă (una mai bogată şi mai puţin egală sau una mai puţin bogată dar mai egală) şi, ştii foarte bine, că nu vom ajunge la un numitor comun. Dar cred că am putea discuta alte subiecte mult mai productiv.

Pe scurt, fii mai puţin categoric şi cred că vom putea duce o discuţie normală. Pentru început ţi-aş fi recunoscător dacă te prezinţi: nume, prenume, unde lucrezi sau îţi faci studiile (fie şi într-un mesaj privat, dacă doreşti). Baftă & peace.

10

Malthus
21 august 2007 20:03

Multumesc pentru amabilitatea de a raspunde si in general pentru spiritul acestui mesaj(as spune constructiv).

Nu am avut intentia chiar sa ''atac'' in sensul negativ interviul.

Generalitatea interviului explica intradevar foarte mult. Multumesc pentru explicatie.

Deasemenea multumesc pentur linkuri si sugestii de lectura - o sa ma uit peste ele si o sa postez cat mai curand un raspuns.

Ma voi prezenta desigur si cred ca o sa mai discutam - pentru mine este destul de interesant si cred ca uneori, caracterul provocator al discutiilor este de folos.

La moment, cred ca, cand se vorbeste despre subventiile dintro industrie, nu se poate ignora parerea specialistilor din domeniu(de ex. viticultori). Reinnoirea viilor in Moldova are un caracter mai complex - este nevoie de a reinnoi chiar si plantatiile existente(asa sunt viile) + se pare ca e privit ca un domeniu strategic + se subventioneaza numai cu anumite conditii - conform legii numai pentru anumite specii, cu un procent de succes etc. In afara de aceasta, in cazul dat, cred ca ideea este ca tara traverseaza o perioada mai grea(financiar, investitii, politic, pieti), iar cand va fi mai bine, apoi ar fi necesar sa putem profita de acest bine. Am in vedere - nu poti imediat planta si obtine roada de la vita de vie in acelasi an, este nevoie de 3-5 si mai multi ani(dupa plantare), ca ea sa inceapa sa dea roada si mai mult ca sa devina rentabila.

Acest ''decalaj'' este periculos, cred ca se incearca evitarea situatiei in care alti factori vor fi favorabili(peste cativa ani de ex.), iar tara nu va avea vita de vie.

In privinta exporturilor in FR - se spera sa se recupereze si chiar sa se mareasca. E considerata chestie de moment.

In plus - in ultimii ani, suprafetele plantate cu vita de vie s-au redus, natural - dupa o anumita perioada(un nr. de ani), vita de vie nu mai este rentabila(putina roada).

Oricum, o sa gasesc informatia si o sa postez mai tarziu.

Multumesc pentru raspunsul consistent si binevoitor.

11

dorin
22 august 2007 1:05

nu suny deacord cu afirmatiile urmatoare
Ştii tu oare că în Moldova practic oricare activitate economică cere o licenţă? De ce este necesar să frânezi o industrie profitabilă cum este exportul de nuci prin licenţe? Oare piaţa nu va putea sorta singură cine produce nuci de calitate şi cine nu? Chiar şi activităţile care nu sunt încă practicate deja au d
evenit licenţiate (ex. bio-combustibilii).

bunaoara licentierea se face pentru a monitoriza anumite activitati.
exemplu miezului de nuca. sa zicem ca se repeta scenariul rus , si se interzice importul de miez in tara respectiva. atunci statul ce argumente aduce ca productia este 100% calitativa?
sau cum ar controla statul comertul miezului de nuca? de pe ce sa ia impozite?



Piaţa muncii este o catastrofă. Nici nu vreau să vorbesc despre cât de greu este să dai pe cineva afară (anume de asta şi a crescut aparatul de stat în ultimii ani). Un exemplu mai diferit. Angajatorii nu pot oferi angajaţilor săi studii şi traininguri contra obligaţiuni de menţinere a contractului de muncă pe un termen anumit (ex. în SUA companiile de consultanţă achită MBA-ul contra 2 ani de lucru garantaţi după absolvire) deoarece asemenea obligaţiuni sunt ilegale.

total nu deacord. as zice ca angajatorii moldoveni nu au cultura trainingurilor.
+ in MD nu este asa de complicat de a elibera pe cineva din servici. in UE e muult mai complicat, practic imposibil. as zice ca problema in MD e justitia, care spre regret e in defavoare angajatului.
personal cunosc oameni care nu au putut sa se elibereze din functie pentru-ca erau legati prin contracte de training, chiar la serviciul precedent.
si la acelasi servici au fost si zburati din functie pentru nereusita fara a se respecta legislatia.

12

Lex
22 august 2007 1:30

Da, dosarele care tin de dreptul muncii sunt sunt foarte complicate - deseori, se taraganeaza de catre angajator(si nu prea poti face nimic).

In afara de asta, este greu sa gasesti in Moldova un avocat bun specializat in Dreptul Muncii, deoarece se plateste foarte foarte prost(in comparatii cu alte litigii).

In plus - in Moldova nu prea exista cultura actionarii in judecata(in USA, se pare ca asta e activitatea de baza - cineva spunea ca sunt mai multi avocati acolo decat ingineri si tot nu e suficient). Deci, in Moldova, majoritatea incalcarilor legislatiei de catre angajator nici nu sunt date in vileag.

Concluzie - angajatii nu sunt bine protejati in Moldova. Situatia economica din republica joaca total in favoare angajatorului.

Am vizitat mai multe tari, dar nicaieri nu am vazut piata a muncii mai libera decat in Moldova.
In mare parte din cauza lipsei culturii, si a non-respectului legii.

Unde sa mai liberalizezi piata muncii, daca salariul minim e ...30 dolari/160 ore = 19 centi US pe ora...
Pentru comparatie - in Luxembourg este de mai mult de 150 lei pe ora. Ce ii mai lipseste unui angajator moldovenesc??Ce isi mai poate dori?


In sectorul privat, de multe ori nici nu se declara angajatii, sau salariul real - deci si nu exista probleme cu eliberarea.

In privinta ''suprareglementarii'' - pai exista mecanismul Ghiliotinei, care si asa a ''taiat'' o multime de acte normative bune.

In Moldova nu numai ca sunt cu mult mai putine reglementari decat in alte tari dezvoltate, dar si cele care le avem NU sunt respectate. Nu exista traditii, mecanisme, apar probleme etc.

Exemplu - femeia de servici in cadrul Procuraturii are salariul mai mic decat cel minim.
La intrebarea - cum asa Domnilor? Raspuns - ce vreti daca asa imi este bugetul?

Sau stiti ce salarii au cei din administratia publica?

Va amintesc ca este vorba despre Procuratura.

In afara de asta, daca cumva apare vreo problema, exista functionarii corupti, rudele, prietenii si consatenii. Deci, legea nu este deloc ''batuta in cuie'' in Moldova.

Mai mare liberalism nu am vazut nici auzit.
Moldova este o tara ultraliberala - in afaceri poti face ce vrei tu, e cu mult mai usor sa faci bani decat in Vest. Munca e practic gratuita, legea ''din cauciuc'', toata lumea are legaturi de rudenie, controlul statului foarte mic.

13

Angajatul
22 august 2007 3:18

Intr-adevar, in RM, din cauza lipsei culturii juridice, angajatii ale caror drepturi au fost lezate, de obicei nu se adreseaza la organele de ocrotire a normelor de drept.

-------------------------------------------------

In afara de aceasta, in RM, angajatii stau cu frica in san, deoarece sa gasesti un loc de munca BUN, este foarte si foarte greu, chiar si absolventii celor mai prestigioase institutii, gasesc joburi(prin cunoscuti si asteptand ceva timp, de multe ori cu mita) cu un salariu, care nu permite sa supravietuiesti in Chisinau. Adica mai putin decat este chiria unui apartament mediu.

Ce sa mai vorbim de mancare, transport, haine?

Locurile de munca bune(bine platite si interesante), se obtin greu, ori cu experienta de ani de zile + noroc + relatii + limbi straine si diverse cursuri si skills-uri.

Cine are un astfel de job, nu risca sa nu-i placa angajatorului.

Iar motive si metode de a-l concedia pe cineva se pot gasi cu duiumul. Angajatorul este practic o persoana, careia legea ii permite sa hartuiasca nelimitat angajatul.

Pt ''harassment'' in RM nu avem precedent, deci, daca vrei sa-l dai pe cineva afara - il scoti din minti si ori pleaca singur, ori il ia intro zi salvarea.

------------------------------------------------

Eu personal vad in Moldova o alta problema - LIPSA SINDICATELOR.

Sindicatele care exista la moment, sunt cele mostenite din URSS.

In URSS sindicatele aveau rol simbolic(ca regina Marii Britanii :))

Astfel, nu exista traditii de lupta sindicala, oamenii nu stiu ca au drepturi, sindicatele nu le apara. In RM, Sindicatele administreaza niste fonduri(a administra uneori are mai multe sensuri) si odata in an ''negociaza'' cu ceilalti parteneri sociali niste conventii care nu se respecta, sau sunt aberante(de ex. salariile pe ramuri).

Concluzie, Moldova este o tara, unde de facto, nu exista Sindicate.
Sunt cateva persoane care vin la servici sa ia salariul si altceva pe langa, daca se poate si asta e tot.

Practic ''sindicatele'' moldovenesti nu au nici un interes sa apere angajatii din RM. Nu exista mecanism stabilit dupa ani de experienta de formare a organelor Federatiei Sindicatelor.
Controlul este formal.

Sindicatele in RM, uneori dau impresia(prin declaratiile si actiunile lor) ca apara interesele Guvernului, sau chiar a Patronatului si nu a angajatilor.

Este un absurd total, dar asta e.

Prin analogie imi amintesc de un responsabil american pentru o comisie a Senatului pentru ecologie, care jumatate de viata a lucrat in industria petroliera si alta a fost lobby-ist pt acelasi sector.

14

Petru
22 august 2007 3:41

In general in Moldova oamenii sunt foart PASIVI politic si juridic.

Putini se intereseaza si incearca sa se implice(macar emotional) in viata politica, sa analizeze declaratiile, sa pledeze pentru o idee, un partid, o directie de viitor pentru Moldova.

Chiar si in aceeasi Ukraina sau Romania lucrurile stau altfel. Poti discuta cu un om simplu despre fractiunile din parlament si interesele pe care le reprezinta, despre ceea ce este si nu bine pt tara.

In Moldova insa, deseori(nu intotdeauna), te loveste de o LIPSA totala de interes a oamenilor(chiar si celor instruiti) pentru viata politica.

Ce se intampla la nivel inalt, cum, de ce - nu prea ii intereseaza.

''Las-c'o sa fure ei si fara mine''.

Este iarasi o mostenire din URSS, unde, oamenii formal erau stapanii tarii, in realitate insa, ei nu aveau nici un rol, politica nu era de obicei discutata(nu prea era de discutat, deoarece la alegeri nu exista alternativa Partidului Comunist si platformei lui).

In Europa insa, sistemul actual de relatii sociale, s-a format pe parcursul luptei de cateva sute de ani dintre aristocrati, burghezi, tarani, monarhii, militari etc. Institutiile astfel create asigura in mare parte eficienta guvernarii.

In Moldova insa, cine poate acela beneficiaza, cine nu - pleaca peste hotare.

15

Nicolae Toderas
22 august 2007 10:01

Am o intrebare privind comentariile anterioare. Intrebarea mea este foarte simpla: Ce este piata fortei de munca in contextul Republicii Moldova? Adica, cum o putem defini. Abia dupa o putem caractariza prin diverse epitete pozitive si negative.

16

Mihai
22 august 2007 11:08

Desigur ca sunt unele particularitati ale pietii muncii a RM, dar nu vad de este atat de important definitia ''in contextul RM''?

Se poate spune, ca ''piata muncii din RM '' este piata muncii din Republica Moldova, adica de pe acest teritoriu.

Ce este piata a muncii in general - ''A market is a social arrangement that allows buyers and sellers to discover information and carry out a voluntary exchange of goods or services.''

Se mai poate spune ca ar fi totalitatea angajatilor prezenti si potentiali(care cauta sau vor un loc de munca) + totalitatea angajatorilor prezenti si potentiali.

In cazul pietei muncii, se vinde si cumpara MUNCA.

Particularitati RM(mai adaugati ca nu este exhaustiv):

- lipsa informatiei fiabile, a studiilor si previziunilor(adica nu prea avem informatii, stam in intuneric la acest capitol)

- rolul important al economiei tenebre(si formelor in care se manifesta pe piata muncii)

- ineficienta sindicatelor si a patronatelor, implicarea mica a statului si non-respectul legii

- se pare ca nici in ultimii ani, nici acum, nu prea exista o concordanta intre cerere si oferta.
Universitatile au format specialisti in domeniile atractive pentru studenti si parintii lor, iar angajatorii au nevoie de forta de munca in altele.

- se pare ca exista deficit in unele domenii, din cauza exodului masiv in europa(de ex. pers. calificate in constructii)

- desigur ca trebuie vazut si sectoarele economiei care exista in RM la moment - e diferita situatia in agricultura, industrie, servicii...

- somajul este destul de inalt - adica, dupa unele date, cel oficial ar fi de ..
vreo 10 procente(dar a fi somer oficial inseamna sa fii inregistrat)

- se pare ca atat populatia RM, cat si populati activa se reduce

- Unele ONG afirma ca in RM exista 117 000 someri(ceea ce este foarte mult)

- RM este o tara cu forta de munca ieftina. Datorita acestui lucru, avem companii straine in domeniul textil de ex., care contribuie mult la export(dar si la import deasemenea). Exista aici pericolul unei crize, deoarece, astfel de investitii, in cazul unei mici probleme, dispare rapid, lasand mii de persoane fara loc de munca.
Astfel de ''investitii'' se ''evapora'' foarte repede in caz de marire a salariilor

- O parte din populatia activa pleaca in europa, din cauza diferentei mare de salarii. Din pacate pleaca nu cei mai necalificati, ci invers si chiar si medici(!), profesori - care sunt insuficienti in multe localitati. Deasemenea, pt a pleca, este nevoie de sume enorme platite intermediarilor criminali, deci pleaca persoane cu venituri cel putin medii, de obicei.

- Exista o mare diferenta intre piata muncii in localitatile rurale si cele urbane. Deasemenea, Piata in Chisinau e total diferita de cea din afara capitalei.

- oficial, cele mai mare salarii sunt in sectoarele financiar, transporturi, telecomunicatii

- piata muncii din RM este MICA, nediversificata si anemica din cauza diferentei sal europa vs moldova si din cauza puterii de cumparare a salariului + problemelor economice in general - lipsa de investitii straine, pesimism...

- recomandarile si cv-urile inca nu au un rol important, relatiile, mita, alte astfel de forme din lumea a treia sunt preponderente

- din cauza marimii(mica) a economiei, lipsa, deseori a ''omogenitatii'' calificarilor

- lipsa traditiilor, de-abia de vreo 16 ani am incercam sa trecem de la un sistem de relatii la altul

- ineficienta departamentelor(cand exista) de resurse umane in companii, e si una din cauzele dificultatilor pentru angajatori

Cam asta, mai puneti daca aveti.

17

klaus
22 august 2007 12:16

Malthus: "Pentru o tara agrara, Moldova are prea multi oameni pe un ha de pamant cultivabil."

Conform ">https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html> CIA World Factbook arable land: 54.52% x land area land: 33,371 sq km = 18.193 km patrati de pamant cultivabil.

Impartim glodul acesta la 4,320,490 (July 2007 est.) si iese 0,42 ha pamant arabil (PA) pe om. (Ignoram cifra oficiala umflata de populatie).

Din lista celor mai mari exportatori agricoli:

SUA - 0,55 ha PA/om
China - 0,10 ha. PA/om
Franta - 0,34 ha. PA/om
Italia - 0,13 ha PA/om
Belgia - 0,08 ha PA/om

De notat ca Belgia are populatia de 2 ori mai mare ca Moldova, pamant arabil de doua ori mai putin si intra in topul primilor 10 exportatori de productie agricola.

Nu sunt economist. Discutia de aici e doldora de afirmatii fara acoperire. Sunt dezamagit.

Alte exemple:

"la fel si Rusia incearca sa devina independenta alimentar(si ii reuseste, exista 40 milioane de hectare de cernoziom liber in Rusia)."

Mie imi pare existenta a 40 mil km patrati de cernoziom liber un contraargument pentru teza ta ca Rusia reuseste sa devina independenta alimentar.

Poti spune ca si Moldova reuseste sa devina putere in IT pentru ca dispune de 300.000 de copii carora nu li se preda informatica la scoala.

"Cu timpul, veniturile pe cap vor creste in mare parte datorita micsorarii populatiei." - poate face sa investim in niste camere de gazare?

18

Alex
22 august 2007 12:29

In sistemul capitalist actual, NU exista tara fosta colonie, sau subdezvoltata, care a reusit sa scape de saracie.
Depinde de metropola. Dupa Rusia ramine un "crater mare", dar sunt si alte exemple - Hong Kong, Australia sunt primele care-mi vin in cap.
Iar Moldova, nu are nici resurse, nici mare, nici turism, nici vecini normali(de ex. Rusia cu complexul de inferioritate a statutului pierdut de mare putere).
Regiunea de la sudul Moldovei, care a fost cedata Ucrainei - exista sanse s-o intoarcem cindva?
Concluzie - daca vreti un nivel de trai inal in Moldova pentru majoritatea populatiei - solutie nu exista. Plecati - astfel veti accelera marirea nivelului de trai.
Malthus, cred ca ai ajuns la o concluzie pesimista. In general, sunt de acord cu argumentele tale, dar ai facut o descriere excesiv de sumbra.

- Moldova are un potential agricol foarte mare; problema e ca tarile industrializate au reusit sa ne depaseasca, cu agricultura lor intensiva si tehnologizata. Daca aceleasi principii vor fi aplicate si la noi, putem spori eficienta sectorului agrar.

- Despre potentialul intelectual; in Moldova sunt citeva companii producatoare de software, care sunt mici, dar care ofera niste produse care concureaza foarte bine cu alternativele vestice (unul e concurent cu Outlook sau Eudora, altul - cu PGP sau TrueCrypt). Daca 'importam' manageri "de la ei", sau ii educam bine pe ai nostri, e foarte probabil ca acestia vor reusi sa utilizeze mai eficient resursele disponibile.

Eu consider ca "bottleneck'ul" cel mai mare in evolutia statului nostru este absenta unui management eficient al resurselor (factorul #2 este influenta Rusiei /consecintele regimului Sovietic).

p.s. IANAM/E (manager, economist)

19

Malthus
22 august 2007 13:42

Alex a scris:''dar sunt si alte exemple - Hong Kong, Australia sunt primele care-mi vin in cap. ''

Eu nu privesc aceste teritorii drept ''tari foste colonii sau subdezvoltate'' - in primul rand Hong Kong nu este tara, intral doilea, nu este independent(face parte din China).

Australia, pana acum are in fruntea statului Regina Elisabeta a 2 - a.(regina Marii Britanii):). Numai vorbesc de faptul ca in Australia majoritatea populatiei sunt tot englezi si ca este o tara cu resurse naturale gigantice dar cu o populatie foarte mica.

oricum, sunt niste exceptii si exista alte explicatii pentru aceste tari.

-------------------------------------------------

klaus - problema Moldovei este ca, in afara de pamant arabil, nu prea avem altceva. Daca alte tari au acelasi raport pop/pamant arabil, apoi, ei mai au industrie, turism, servicii, petrol, etc...

Tot klaus - Belgia si alte tari europene, practic au ''industrializat'' agricultura lor. Moldova are nevoie de multi ani si de investitii uriase + sa ne dea cineva tehnologiile si sa ne formeze specialisti, pentru a face acelasi lucru.

klaus a scris:''Mie imi pare existenta a 40 mil km patrati de cernoziom liber un contraargument pentru teza ta ca Rusia reuseste sa devina independenta alimentar.''

Pardon, ma grabeam si nu am fost suficient de explicit. Am adaugat aceasta cifra, pentru a aduce un argument in plus la faptul ca degraba Rusia nu va mai avea nevoie de unele din produsele noastre agricole.

Deci nu este un argument la teza ca ''ii reuseste'', dar am aratat, ca ei in viitor probabil ca o sa produca aproape tot pe loc.

In ultimii ani Rusia are multe programe de sustinere a unor astfel de initiative(au si bani pentru subventii, ca au crescut preturile la petrol). Adica, apar zeci si sute de gospodarii agricole care vor exploata acest pamant.

klaus a scris:''"Cu timpul, veniturile pe cap vor creste in mare parte datorita micsorarii populatiei." - poate face sa investim in niste camere de gazare?'' - ideea nu este rea in sine, dar mi se pare prea scump sa folosesti gaz(in ultimii ani au crescut foarte mult preturile la acest combustibil).

20

Malthus
22 august 2007 14:10

Chestia cu camera de gaz e o gluma, desigur.

Alex:''este absenta unui management eficient al resurselor ''

problema este ca nu prea sunt resurse de gesionat.Daca ne-ar da cineva vreo 200 de miliarde USD, poate facem ceva. Dar fara investitii gigantice, nu prea vad cum poti transforma Moldova intro tara moderna, civilizata, cu un nivel inalt de trai al populatiei.

21

Malthus
22 august 2007 16:59

Pt klaus - iata ce gasim pe site-ul:http://www.nationsencyclopedia.com/Europe/Belgium-AGRICULTURE.html

despre agriculturea Belgiei:

''Agriculture's role in the economy continues to decrease. In 1999, about 2% of the employed population worked on farms, compared with 3.7% in 1973. Agriculture's share in the GNP fell from 3.8% in 1973 to about 1.5% in 2001. Many marginal farms have disappeared; the remaining farms are small but intensively cultivated. Average farm size grew from 6.17 hectares (15.2 acres) in 1959 to 18.78 hectares (46.4 acres) in 1995, when there were 72,865 farms (down from 269,060 in 1959). About 80% of the country's food needs are covered domestically. The richest farm areas are in Flanders and Brabant. About 1.4 million hectares (3.4 million acres), or 45% of Belgium's total area, are under cultivation. Over half the land cultivated is used for pastureland or green fodder; one-quarter is used for the production of cereals. Total production of grains in 1999 was around 2.3 million tons, of which wheat accounted for about 65%; barley, 16%; corn, 11%; and spelt, triticale, oats, rye, and other grains, 8%.

Government price policy encourages increased production of wheat and barley with decreasing production of rye and oats. Increased emphasis is being placed on horticulture, and nearly all fruits found in temperate climates are grown in Belgium. Chief among these are apples, pears, and cherries. Producers of tomatoes and apples were obliged to refrain from marketing part of their 1992 harvests in order to hold up prices.

Belgium imports considerable quantities of bread and feed grains, fodder concentrates, and fruits. Its only agricultural exports are processed foods and a few specialty items such as endive, chicory, flower bulbs, sugar, and chocolates. In 2001, agricultural products amounted to 9.6% of exports''

Dupa cum vedeti, contributia agriculturii, atat la PIB-ul cat si la totalul exporturilor Belgiei este foarte modesta.

Mai mult decat atat, uitati-va ca ei exporta mai ales ''processed food'' - ceea ce nu e chiar ''agricultura'', ci mai degraba industrie.

Uitati-va care este marimea unei gospodarii agricole in Belgia... In Moldova, dupa cate stiti e foarte faramitat, de cate 1 hectar - cred ca ait auzit despre ''economii de scara'' nu?
Pai in Moldova ele nu sunt posibile.

Nu mai vorbesc de bani pentru ingrasaminte, tehnica agricola, metode moderne(ai nevoie de agronom).

Mai uitativa, ca numai 2 procente din populatia activa este angajata in agricultura - stiti cati sunt in Moldova? Vreo 40...

Nu stiu cum stau lucrurile in Belgia, dar in SUA, fermierii sunt considerati categoria cu cele mai mici venituri. Salariul minim in multe state iti permite sa ai un venit anual mai mare decat cel mediu al unui fermier.
----------------------------------------------

Sa faci parte din topul exportatorilor de productie agricola nu este un scop in sine si nu asigura un nivel inalt de trai pt populatiei.

Bogatia natiunii belgiene nu este nici ea explicata prin agricultura(mai ales ca exporta ''processed food''...(adica, e posibil ca chiar importa materia prima pe care o transforma in processed).

Iata ce gasim pe site-ul:http://country.alibaba.com/profiles/FR/France.htm

''France is European Union's largest agricultural power, of which it provides almost a fourth of its production. Agriculture generates 2.9% of the French GDP, and France is the second largest agricultural power in the world (behind the USA). Agricultural activity benefits from huge subsidies, especially European subsidies. Wheat, corn, meat and wine are the main productions. The manufacturing industry is diversified...''

Dupa cum vedeti, tara care este nr.2 producator agricol in lume si nr.1 in Europa si produce 1/4 din toata productia agricola a Europei, nu poate conta pe agricultura sa decat in proportie de ...2.9 din PIB!

Ganditiva ca PIB-ul se masoara in bani, iar productia agricola a Frantei e foarte scumpa(foie gras, vinuri, escargots, champignons, champagnes, fromages, si asa mai departe). Cu toate acestea - mai putin de 3 procente din totalul valorii adaugate a natiunii...

22

Malthus
22 august 2007 17:25

Pardon, am uitat sa pun concluzia. Ca sa nu apara dubii si sa inteleaga luema ce vreau sa spun, aducand aceste argumente si date.

Deci, concluzia este ca NU poate o tara sa se dezvolte si sa fie considerata moderna, dezvoltata si drept consecinta cu un nivel inalt de trai, bazandu-se pe agricultura.

Economiile de scara posibile in industrie, nu sunt posibile in agricultura.

Mai mult decat atat, am impresia ca si de industrie sa ne apucam, e tarziu deja, au trecut timpurile acelea.

Bani sa cumparam actiuni in industriile din china si sa beneficiem de cresterea de acolo nu avem(ca nu am jefuit colonii sute de ani si de-abia iesim din criza post URSS).

Ce ne ramane?

->Sa lucram pe kopeici pentru uzinele delocalizate din Vest?

Pai si asta este greu, ca ei nu vor sa plateasca impozite si spun ca ''climatul investitional nu este favorabil'' - cred ca au in vedere ca piata interna e mica si salariile sunt mai mare decat in china.

->Sa construim case in Israel(la 50 de grade) si sa ingrijim populatia imbatranita din Europa(dar iarasi e greu - trebuie sa fii sanatos si sa ajungi acolo - pentru asta ai nevoie de vreo 4-5 mii de euro, pe care ii platesti(mafiei? oare Guvernul si Ambasadele isi dau seama de ceea ce se intampla??) pentru o viza de 1 zi, dupa care esti ilegal si risti sa fii trimis inapoi), sa consumam marfuri contrafacute din china si turcia si sa platim gazul si petrolul rusesc cu preturi nebune din cauza unor speculanti care fac bani din aer...

A,da, avem investitori straini - de ex. Retelele de distributie au fost vandute pe pret de nimic unei companii care a fost ''fugarite'' din mai multe tari si care distruge infrastructura tarii + mareste tot timpul pretul la curent, care si asa deacum e mai mare decat in SUA. Mai sunt si alte investitii, dar ma tem ca o sa-mi stearga proprietaul blogului mesajul daca mai scriu si despre ele.

Cam asa, daca are cineva alte idei despre economia reala si viitorul Moldovei - spuneti !

Va multumesc in avans,

23

Malthus
22 august 2007 18:31

Iata, tocmai mi-a venit o idee:

nu ne ramane nimic(nici chiar IT- din cauza concurentei vecinilor, Indiei, Rusiei cu parcurile tehnologice in care se investesc miliarde, din cauza ca tre sa investim mult in studii, laboratoare, iarasi infrastructura, nu avem traditii si universitati puternice...) DECAT...Turismul sexual! Iata solutia!

->nu necesita investitii(trebuie numai sa legalizam prostitutia si sa cream o imagine in lume, sa invitam oamenii la noi)

->avem un avantaj competitiv - femeile frumoase, in general, femeile din europa de est sunt apreciate in toata lumea + nu sunt feministe ca in europa sau SUA

->suntem reltiv aproape de europa, in comparatie cu alte tari

Daca va pare ca nu este serios, apoi ce spuneti de Thailand, unde prin '95(am cifrele numai pt acest an) s-au obtinut mai mult de 22 miliarde dolari din astfel de activitati?

Exporturile RM, sunt de vreo 2-3 miliarde pe an...

Ori Phillippine, unde, in aceiasi perioada, acest sector a creat locuri de munca(direct) pentru mai mult de 500 000 de persoane!

Dar ganditiva la efectul multiplicatorului - va imaginati cat de bine o sa traim?!

Ganditiva, ca noi mai si suntem aproape de Europa!

Si am auzit ca republicile baltice deacum ne-au luato inainte.

Asa ca Guvernul ar trebui sa nu piarda sansa de aceasta data, dar sa actioneze cat mai repede, pana nu este tarziu.

Oricum o multime de fete sunt traficate in fiecare an din RM(benevol, printre altele), deci nu e mai bine sa ''lucreze'' pe loc, acasa, fara sa li se ia pasaportul si cotizeze pentru pensie aici pe loc?

Toata lumea va avea de castigat! Si restaurantele si comertul si hotelurile si transportatorii.

Printre altele, Republica Dominicana(care are se pare unii indicaori asemanatori cu ai RM), este pe primele locuri in lume atat pentru turismul sexual masculin, cat si pentru cel feminin!

24

Nicolae Toderas
23 august 2007 0:16

Ii multumesc lui Mihai pentru definitie si caracteristicile privind piata fortei de munca in contextul Republicii Moldova. Prin ianuarie 2007 a fost publicat proiectul Conceptiei politicii de stat pe termen mediu privind pregatirea specialistilor cu studii secundare profesionale, medii de specialitate si superioare pentru economia nationala a Republicii Moldova (poate fi accesat de pe http://www.mec.md/Files/0/Conceptie_Guvern.doc). Este rezultatul efortului IPP-ului si este un document pentru care indirect am contribuit si eu. In anumite privinte, este cam revolutionar pentru Republica Moldova si sistemul educational autohton. Nici nu mai stiu ce s-a intimplat cu acest proiect de conceptie. Numai ca, dupa elaborarea unui studiu pentru IDIS Viitorul si altul pentru IPP, dar si a unor documente de pozitie legate de reformele sistemului educational si de formare profesionala din Republica Moldova, eu am ramas cu o dilema fundamentala la care tot caut un raspuns. Cum poti ca in procesul armonizarii cu practicile si instrumentele UE sa aplici forme restrictive si centraliste de formare profesionala. Bine, sunt de acord ca satul sa conditioneze formarea profesionala pentru cohorta pe care o finanteaza din bugetul de stat. Dar, cel care vrea sa-si finanteze de unul singur studiile, sau cineva i le finantaza, si acel cineva vrea sa-si asume propriul traseu profesional in cadrul pietei fortei de munca, de ce trebuie sa se conformeze polticii guvernamentale? Din cite se vede Guvernul Republcii Moldova a prognozat pentru un deceniu inainte ce necesar de forta de munca va avea. Ciudat, instrumentele Gosplanului sunt valide si pentru ziua de azi. Ramine un subiect deschis.
****************************************************
Recomandare pentru Malthus: poate incepi sa scrii o carte despre cum vezi tu Republica Moldova peste 10 ani. Sau poate un blog, ca este mai interactiv si asa vei avea un feedback potrivit de la lumea care te citeste.

25

Malthus
23 august 2007 0:20

M-am gandit ca ar fi bine sa facem niste calcule pentru eventuale scenarii de crestere economica si rezultate. Totul simplificat desigur.

O sa incerc sa vad de cati ani avem nevoie ca sa ajungem la un un nivel de trai a unor tari astazi, adica peste cati ani vom avea PIB/cap ca cel pe care il au ASTAZI unele tari.

Trebuie mentionat, ca,aceste tari nu vor sta nici ele pe loc, deci, la acel moment ele vor avea un nivel mai inalt.

Deasemenea, preturile vor creste, deci, PIB/cap de 10 000 astazi corespunde unui nivel de trai cu mult mai inalt decat un PIB/cap de 10 000 peste 20 de ani, este evident.

Deasemenea, rata de crestere considerata este constanta, ceea ce nu este cazul. Deasemenea, pornim cu ipoteza ca populatia va ramane constanta(pt simplificarea - ''cresterea pib=cresterea pib/cap).

Tarile sunt: SUA, Franta, Slovenia, Romania, Peru

PIB/cap l-am luat pt 2005 nominal:

Moldova- 957, SUA - 44000, Franta - 35000, Slovenia -18610, Romania - 5633, Peru - 3374

PIB/cap PPP a fost luat urmatorul(tot 2005):

Moldova - 2000, SUA - 43444, Franta - 31000, Slovenia - 23843, Romania - 9869, Peru - 6715


Scenariile analizate - pentru o crestere de 4, 7 si 10 procente anual.

Metoda - un fel de actualizare a PIB/cap ''tinta''la PIB-ul Moldovei, cu rata de crestere considerata. De ex. pentru SUA, PIB/cap fara PPP, cu 7 % anual avem:


957*(1.07)^x=44000

x=log in baza(1.07) de(44000/957)

sau 1.07^x=44000/957

logaritmam - xln(1.07)=ln(44000/957) si
x=ln44000/957)/ln(1.07)

x-ul este nr de ani

Astfel obtinem 30 de date diferite, pentru toate aceste scenarii, de exemplu, cu o rata de 10 procente, fara PPP, avem nevoie de 40 sua, 37 franta, 31 slovenia, 18 romania.

Cu o rata de 7 %,fara PPP, avem nevoie de 56 sua, 53 franta, 43 slovenia, 26 romania.

Cu PPP(dar problema este ca el se schimba, odata cu globalizarea si cu cresterea remitentelor in RM, la sigur ca se va egala cu preturile din Europa...), la 7 %: 45 sua, 40 franta, 36 slovenia, 23 romania

Fara PPP, cu scenariul mai pesimist - cel de 4%(care poate fi considerat si ca o medie pentru mai muliti ani), avem nevoie de : 32 peru, 45 romania, 75 slovenia, 91 franta si 98 sua.

Reamintesc ca de atatia ani avem nevoie, pentru a atinge nivelul pe care il au astazi aceste tari.

Desigur ca este foarte aproximativ, dar merita privit, cel putin pentru a vedea, CAT de importanta(as spune absolut necesara) este o rata a cresterii PIB inalta. Deasemenea, este interesant de vazut, ca daca pornesti cu un PIB/cap foarte mic, ''perioada de convalescenta dureaza foarte foarte mult - in cazul Moldovei, din cauza caderii dupa URSS - am cazut de la 100 la 40(timp de 3-4 ani) de ex., cand incepem sa crestem - fie cu 10 % pe an, apoi avem nevoie de 40*(1,1)^x=100 => x=9,6

Iata ce inseamna criza - de la o cadere de 3-4 ani, nu putem sa ne venim in fire nici dupa 10...


26

Calestru
23 august 2007 1:02

Propunerea lui Malthus sa dezvoltam tursizmul sexual imi aminteste de refugiatii din Irak, care ajunsi in Liban si Syria si neavand nici un ajutor de la nimeni, neavand nici unde lucra, unica solutie pe care au gasit-o pentru a nu muri de foame a fost prostituarea.

Oare a ajuns si Republica Moldova in situatia in care populatia trebuie sa se prostitueze??

Se pare ca da, ca fetele noastre demult timp pleaca in Turcia si Europa, femeile in Italia, iar politicienii declara ca mergem spre UE, dar face tot pe placul Rusiei.

27

Petru Shmekerilovici
23 august 2007 5:19

Moldova deacum este o destinatie pt sex - turizm:

http://www.courierpostonline.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20070728/NEWS01/707280364/1006/NEWS01

Sex tourism witness refuses to testify


The attorney for a man accused of traveling overseas to molest boys said a key defense witness is not testifying because of threats prompted by U.S. authorities.

Defense lawyer Mark Geragos said Victor Levintsa is refusing to testify via a video feed from Moldova. Levintsa told Geragos that local police had informed him that he was under investigation at the request of the U.S. embassy.

Without the testimony, Geragos said his defense of Anthony Mark Bianchi would amount to a "kindergarten finger-painting operation."

Bianchi, 44, of North Wildwood, is accused of assaulting nearly a dozen minors on foreign soil, including in a Moldovan village. Federal prosecutors are using a little-tested 2003 law designed to thwart "sex tourism" by trying suspected overseas child predators in U.S. courts.

Geragos said Levintsa had worked with the defense as a lawyer and investigator in Moldova. Geragos has not revealed what testimony Levintsa was expected to give, but said that he cannot provide a fair defense without him.

Geragos urged U.S. District Court Judge Bruce W. Kauffman on Thursday to declare a mistrial. Prosecutors said they were unaware of any investigation of Levintsa.

Kauffman asked prosecutors to find out what happened in Moldova. The judge also said that while the trial would go on, he might set aside any conviction if there is evidence of threats against Levintsa.

Earlier this month, prosecutors warned Levintsa in a letter that he would be arrested on charges of witness intimidation if he came to the United States. Assistant U.S. Attorney Michael Levy said Levintsa had told Bianchi's alleged victims that they would be kept in cages and starved if they came to America to testify.

Kauffman said prosecutors exercised "poor judgment" by issuing the letter and an arrest warrant, which was later withdrawn.

Levy suggested Thursday that Levintsa never intended to come to the United States.

Printre altele, in Franta, Sarkozy s-a apucat de ''castrtia chimica'' a pedofililor:

http://www.radio-canada.ca/nouvelles/International/2007/08/21/005-sarkozy-pedophilie.shtml

28

Muncitorul
23 august 2007 5:33

Sunt de acord cu Malthus,ca o solutie rapida(de fapt unica care exista la moment), ar fi migrarea fortei de munca. Guvernul ar trebuie sa incurajeze acest lucru - cresc remitentele, se exporta servicii, se schimba structura populatiei active(care e o problema in Moldova).

Dar, ce se intampla in realitate?

Pana in prezent, un cetatean RM, care vrea sa plece in Italia, Israel ori alta destinatie(sa faca niste bani pentru supravietuirea familiei), trebuie sa plateasca 4-5 mii de Euroi, la niste mafioti care ii ''fac'' viza pentru cateva zile, dupa care ramane ilegal.

5000 Euro sunt bani mari in RM. Ce nu inteleg - unde se duc acesti bani? Mita la Ambasada?
Ministerul de interne ce parere are despre aceasta?? Si Procuratura??

Ce-i cu porcaria asta domnilor si cand vor fi executati cei care se ocupa de aceste escrocherii??

Nu mai spun ca o multime de oameni, imprumuta cu cate 10-15 procente pe luna(!!!) suma de 5000 euro si lucreaza in Italia vreo 2 ani numai pentru DOBANDA!

Acesta-i sclavagism oameni buni!

Exista o multime de cazuri cand, din cauza ca au fost prinsi si intorsi in Moldova, unele persoane, pur si simplu s-au sinucis(pai de unde sa gasesti asa bani in Moldova?).

Sau, creditorii fac apel la structuri criminale care se ocupa de recuperarea datoriilor cu tot cu dobanzi, inclusiv ''procente pe procente'' - adica ''compounded interests'' de pe sarmanii oameni, speriind copiii si parintii care au ramas in Moldova.

De ce cetatenii unor tari ca Ukraina, Rusia, nu mai vorbesc de Romania, platesc doar transportul pentru a ajunge la destinatie si nu au nici o problema in a obtine o viza, pe cand cetatenii RM, fara mafie, nu pot obtine viza.

Care drept la libera circulatie?
Ce Guvern e acesta si ce organe de drept?

Si ce se intampla la Ambasade?

Nici in Africa, nici in Asia nu exista tari cu asa batatie de joc.

De ce nimeni nu spune nimic? De ce nu este judecat nimeni pentru aceste crime?

Treziti-va oameni buni!

29

Constantin
23 august 2007 18:55

Un mic comentariu pentru Malthus.
primo:
PIB-ul Moldovei e in foarte mare parte "negru" si "gri". Unii vorbesc despre 40% gri, altii - despre 80% gri. Deci PIB-ul oficial pe 2005 pe care-l vezi tu acolo inmulteste-l cu ceva intre 2 si 5 (la alegere).
secundo:
pe un locuitor al tarii il intereseaza mai tare salariul pe care-l primeste in mana decat un calcul al economistilor numit "PIB". La capitoul salarii stam mai bine (mai putin rau) cu unul mediu de vreo 120 euro in crestere anuala de 25-30% ultimii 2-3 ani.
tertio: adu-ti aminte de situatia Bulgariei sau Romaniai de prin 1995-2000. Daca ai uitat, era mai rea decat era la noi atunci (si in mod sigur, mai rea decat e la noi azi). E departe situatia din aceste 2 tari de una suportabila pentru a trai, dar estimarea ta cu "23 ani ca sa ii ajungem din urma" schioapata in lumina acestor exemple.

Cu privire la modalitatea in care au "inviat" aceste 2 tari in nici 10 ani (Bulgaria a avut default!) i-as fi recunoscutator lui Alexandru pentru o explicatie mai pe larg.

30

Malthus
23 august 2007 19:33

Pt Constantin: indicatorul care se numeste PIB, nu este perfect(pe acest blog s-a mai discutat aceasta intrebare), pur si simplu, este un indicator bun in cazul dat(cel mai bun din cate am gasit).

Uite aici:http://www.culiuc.com/archives/2006/12/gdppc.phtml

Si aici(pt salarii in tara/PIB - nu sunt de acord, dar niste reflectii):http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200612151/

articolul se numeste ''pib-ul creste iar cetateanul nu il simte''.

Constantin a scris:''era mai rea decat era la noi atunci (si in mod sigur, mai rea decat e la noi azi). E departe situatia din aceste 2 tari de una suportabila pentru a trai''

Daca operam cu expresii generale de genul ''mai rau, mai bine'', apoi nu ajungem niciodata la un numitor comun. Deaceea este nevoie de indicatori.

Tu spui sa imi aduca aminte de ''cum era situatia atunci si acum in aceste tari'' si sa o compar cu a Moldovei. Pardon, dar pentru a compara ''situatia'' este nevoie de indicatori.

Cum se poate afirma ca a fost ori nu situatia mai rea sau mai buna in aceste tari atunci sau acum? Fieacare are o perceptie subiectiva si fara masuri gen PIB, nu facem nimic.

PIB-ul, cresterea lui, este unanim recunoscut in toata lumea si de multi ani deja, drept o foarte buna masura a bogatiei unei tari, natii, popor, cresterea lui este cea mai importanta premisa pentru eradicarea saraciei.

C

31

Constantin
23 august 2007 19:49

Prin "era mai rea" ma refer la "cit de usor se traia". De exemplu, stiu cunoscuti romani care paraseau pe atunci Romania pentru a trai in Chisinau (nu din motive familiale). Moldova nu a trecut prin default, nu am avut mame de 12 ani cum au in Romania (asta e indicator de saracie, presupun ca esti de acord cu mine).
Un apartament era mai ieftin in Bucuresti decit Chisinau (tot un indicator al nivelului de trai).
Clar ca in ultima instanta indicator al nivelului de trai e PPP al salariului si aici vei gasi lucruri interesante daca compari salariul mediu in Bulgaria care se zice ca ar foarte advanced (180 euro in 2006, daca nu gresesc) cu cel moldovenesc, la preturi comparabile (nu vorbesc de Romania, ca acolo preturile sunt astronomice).
Si atunci m-as bucura mult daca un economist profesionist mi-ar explica de ce o diferenta de 50% de salariu PPP (Bulgaria vs Moldova) face ca diferenta intre "asa bataie de joc nu e nici in Asia" si "membru al UE".

32

catalin
23 august 2007 20:28

De la bun început aş vrea să precizez că sunt din România şi vorbesc din punctul de vedere al românismului. Nu pot, altfel. Sunt convins că m-aş situa în afara logicii,în afara adevărului ,aşa cum e el,până la momentul actual stabilit pe baza legilor intrinseci ştiinţei numite LOGICA.Departe de mine intentia,aşadar, de a vă jigni, de a vă critica obstinat,de a vă educa,instrui,moraliza etc. Dimpotrivă.Iată o primă constatare.Scrieti româneşte mult mai apropiat stilului actual dobândit de limba română,limba noastră comună,fie că sunteţi de acord cu acest lucru,fie nu.Sintaxa si topica specifică limbii române funcţionează deja corect.Nu mai simt imixtiunea ,influenţa rusei,a doua voastră limbă.Sau nu avem o limbă comună numită română? Oricum,româna voastră nu sună în urechile mele precum aceea a lui Tarlev,Voronin et.comp. De ce am remarcat acest fapt?Pentru că sunt mirat totuşi de umbrele independentismului ...basarabean de pe a cărui postament faceti enunţuri valorizante şi de...perspectivă. Care perspectivă? A Moldovei desprinsă pe veci de patria-mamă,redusă la dimensiunea a 4 judeţe,acum cu nu ştiu câte raioane? Deplangeţi situaţia că Moldova nu are ieşire la mare. Moldova a avut ieşire la mare! Este deplâns faptul că Moldova nu are specialişti de înaltă clasă în tehnologiile de vârf,dar nu faceţi trimitere de fel la vecina România unde se pot face studii de buna calitate si la costuri f. reduse pt cei care ştiu limba română. Ei, da! Observ cum vă face cu ochiul Maica Rusie subtextual,dar reflex. Iată marea noastră dramă, a celor 28-30 de milioane de români-fară diaspora! Ochiul acesta seducător si fascinant pt mulţi.Aflat in 1987 în excursie prin ţarile baltice, un medic din Chişinău,altfel bun recitator al Doinei marelui Eminescu, îmi cerea să-i trimit prin basarabenii ardeleni tratate de istorie românescă prin care să se convingă dacă Al.I. Cuza şi M. Kogălniceanu au fost sau nu trădători ai Moldovei! Interesant, nu? Atunci am înţeles marea dramă întreţinută cu atâta grijă şi subtilitate de cineva anume pt. ceea ce unii numesc şi astazi- românism,fascism românesc,imperialism românesc,colonialism,ocupaţie românească etc.Vedeţi,asta e tristeţea care mă încearcă la parcurgerea savantelor consideraţii privitoare la 16 ani de independenţă... moldovenească. Insoţite,mai la vale ,de tot atât de întristătoarele opinii adiacente subiectului în dezbatere,care nu am de ce să le critic, să le înfierez cu mânia proletară de altă dată,ci sa spun despre ele doar atît. Confuze, amare,triste,amestec de adevăr si eroare, reavoinţa şi necunoştere,speranţe şi disperări şi multă, multă deznădejde,culmea!-chiar românească.Scuze pt. intervenţie şi iertare.

33

Gicu
23 august 2007 21:21

Pt catalin:

nu ma pronunt aici, daca sunt pro ori contra unirii, vreau numai sa postez unele impresii personale.

1. E nevoie de vointa din ambele parti pt aceasta, mai ales este vorba despre clasa politica. Despre elita. In pofida faptului ca este democratie(''puterea poporului''), stim foarte bine cine poseda mass-media, informatia, banii, putere de decizie, putere de manipulare, informare etc.

In Chisinau elita nu are motive sa fie interesata de unire - cine ar vrea sa se transforme din mare demnitar al unei tari, intrun mic sef provincial?
Astfel va pierde orice control, in plus, va pierde si surse de venit si legea probabil va trebui respectata etc.

Nimeni.

2.La Bucuresti, multi politicieni(am vrut sa spun majoritatea), nu au grija decat de propriile interese, materiale si de alta natura. Deci, ce asteptati de la ei, sa aiba grija de Basarabia?? Ei de oamenii care i-au ales nu isi bat capul.

3.Plus, Rusia ramane o superputere, care pur si simplu nu permite iesirea din orbita ei, folosind o multime de metode.

4.Se mai invoca in Romania, ca uite, hai sa lasam acum treburile asa cum suna, sa mearga Romania pe ''fagasul ei'', sa se dezvolte si asa de-abia am iesit din revolutii si crize, iar cu timpul diferenta de nivel de trai, va declansa o unire ''naturala'', de la sine.

5. Atata timp, cat exista conflictul transnistrean, unirea este foarte complicata.

6. Romania de-abia, cu greu, a fost admisa in UE

7. Creierii spalati ai oamenilor in R. Moldova, lipsa culturii politice, trecutul sovietic si nostalgia dupa el

8. Si in Romania si in Moldova, problemele economice le eclipseaza pe cele legate de unire.

9. De multe ori se invoca caracterul multinational al Moldovei - nu sunt deloc deacord cu acest argument, NU aceasta este cauza.

Se mai vehiculeaza cifra e 30 procente de rusi in RM - iarasi, rusi in RM sunt vreo 2-3 procente(conform statisticii), ori mai putin(ca au plecat intre timp).

Cele 30 procente sunt ukraineni, bulgari, gagauzi, tigani, evrei, etc.


Concluzie - nu se vrea la Bucuresti, la Chisinau si la Moskova(este vorba despre organele puterii de stat), deaceea si nu are loc unirea RM cu Romania.

35

Muncitorul
23 august 2007 21:57

Constantin a scris:''Si atunci m-as bucura mult daca un economist profesionist mi-ar explica de ce o diferenta de 50% de salariu PPP (Bulgaria vs Moldova) face ca diferenta intre "asa bataie de joc nu e nici in Asia" si "membru al UE".''

Stimate Constantin, fii atent, ca ''asa bataie de joc nici in Asia nu exista'', a fost scris in cadrul unui post despre VIZE de plecare din Moldova.

Postul nu se referea la nivelul de trai, sau comparatia Moldova vs Romania sau Bulgaria.

Deci, bataia de joc, se refere la MAFIA din RM, care scoate din oameni mii de euro pt viza pe o zi + dobanzile de 15-20 procente pe luna(240 procente anual) si sclavagismul generat(cate 2 ani lucrati la constructii de catre moldoveni, pentru a plati numai DOBANDA).

36

Alexandru Culiuc
23 august 2007 23:42

“Stimate” Malthus împreună cu multiplele tale alter ego (Lex din comentariul #12, Angajatul din comentariul #13, Petru #14, Mihai #16, Calestru #26, Petru Shmekerilovici #27, Muncitorul #28 şi #35, Gicu #33 şi #34),

Sunt sătul de replicile dumitale schizofrenice -- oare este chiar atât de interesant să duci o discuţie cu tine însuţi? Te-am luat în serios din start, dar văd că prin asta doar te-am întărâtat să sporeşti volumul aberaţiilor pe situl meu. Te-am rugat să te prezinţi, dumneata însă ai preferat să creezi comentatori-fantome. Chiar n-ai ce face în Canada, de-ţi petreci tot timpul liber aici scriind comentarii de-un kilometru care nu au nimic în comun cu interviul? În finală, nu-i treaba mea -- e timpul tău şi faci ce vrei cu el. Dar nu te supăra dacă voi proceda şi eu pe placul meu. De acum înainte toate comentariile dumitale vor fi şterse (cu excepţia unor scuze publice, în caz dacă vei avea bunul simţ să le faci). O spun cu ceva regret, deoarece în multitudinea cuvintelor tale se întâlnesc şi gânduri interesante. Dar nu sufăr când se face abuz de ospitalitatea şi inteligenţa mea, precum şi de ignoranţa altor vizitatori (spre deosebire de mine, ei n-au de unde şti că dumitale te "multiplici"). Adio!

Presupun că această decizie ar putea stârni nemulţumiri. Anunţ de pe-acum că voi şterge oricare comentariu care include expresiile „libertatea cuvântului”, „dreptul la opinie”, etc. Mai mult ca atât, voi şterge oricare comentariu care nu ţine de interviu. Sunteţi liberi să vă exercitaţi libertatea cuvântului şi să abordaţi alte subiecte în propriile bloguri. Dacă totuşi insistaţi să-mi prezentaţi părerea Dvs. privind politica mea editorială, vă rog să o faceţi într-un mesaj privat.

E timpul să introduc nişte reguli mai explicite de moderare a blogului. În scopul prevenirii unor asemenea cazuri pe viitor, intenţionez să introduc un sistem de utilizatori înregistraţi şi să scriu o politică editorială coerentă. Pentru început anunţ că de-acum înainte oricare comentariu fără o adresă plauzibilă de email va fi şters (I’ll use my own judgement to decide what constitutes a „plausible” email address).

37

Exmalthus
24 august 2007 1:58

Catre autorul blogului.

Prin acest mesaj vreau sa imi cer scuze public.
Un mare avantaj al Internetului, este posibilitatea de a ramane incognito.

In cazul meu, nu m-am prezentat, mai ales din motivul, deoarece, deseori, un mesaj se judeca dupa autor, nu dupa continut.

Personalitatea mea, unde lucrez si studiez, nu ar influientat negativ asupra parerii altora, dar, prefer sa ved o discutie fara prejudecati.

Discutia cu mine insumi am dus-o pentru a anima dialogul, in afara de aceasta, ma temeam ca o sa para bizar, daca blogul va fi plin numai de postari ale lui Malthus.

Deacum mi s-a reprosat ca ar fi bine sa scriu o carte ori sa deschid blogul meu, deci, serios, nu am vrut sa abuzez de postibilitatea de a intra pe acest blog.

Imi pare sincer rau,

38

Vic
28 august 2007 2:02

Sigur ca soarta unui popor depinde mult de liderii care il conduc si de politica acestora. Marxismul a avuct un efect devastator peste tot. Totusi cred ca unele natiuni sint mai mult predispuse pentru succes decit altele.

Majoritatea tarilor au adoptat economia de piata, dar nu toate au prosperat la fel. Cred ca nu e corect de a spune ca oamenii din unele etnii sint mai destepti sau mai presus decit cei din alte etnii. E vorba mai mult de mentalitatea acestora. Istoricienii si sociologii au vorbit deja despre efectul pozitiv pe care etica protestanta l-a avut asupra societatii vestice. E stiut ca succesul tarilor asiatice se explica prin dedicarea acestora pentru lucru.

Daca luam SUA ca exemplu, o tara care ofera sanse mai mult sau mai putin egale tuturor, aici la fel se evidentiaza diferentele dintre popoare. Chinezii, japonezii, coreienii, se stabilesc si o duc foarte bine incepind cu a doua sau a treia generatie. Indienii majoritatatea au succes in profesii tehnice. Evreii nici nu trebuie mentionati. Alte natiuni, nu au asa succese - reprezentantii din America Latina, sau populatia de culoare.

Nu pot sa explic intru totul, dar mi se pare ca este ceva in mentalitatea moldovenior ce ii impiedica sa se dezvolte. Sintem buni sa construim case la Moskova si in Europa, dar nu incercam (cel putin in masa) sa ne manifestam in sectoare mai performante. Chiar si coruptia e o boala la care sintem mai vulnerabili decit altii. Dupa parerea mea Moldova are acum sanse foarte bune de a atrage investitii straine , servind ca brate de munca ieftine (de ce nu?) pentru uzinele straine pina ne invatam singuri sa muncim si sa facem afaceri ca ei. Nu sint sigur cit de bine ne vom folosi de aceasta sansa, ca vom progresa la fel ca si alte tari din Europa de Est. Totusi cred ca oricum va fi mai bine ca in trecut. Sa speram ca oamenii care lucreaza acum peste hotare se vor invata ceva si vor aplica acasa ceea ce au vazut acolo.

39

Tabarnac
27 septembrie 2007 5:09

http://www.express.co.uk/posts/view/20268/Bulgarians-want-free-access-to-our-jobs-market

se pare ca si Guvernul Bulgariei si al Romaniei au grija sa creasca remitentele la ei in tara(cel al Romaniei, la nivel declarativ si indirect au grija si pentru Moldova).

presa si britanicii sunt impotriva - rasismul si xenofobia proprie oricarui om normal(exista studii stiintifice, care sustin, ca la nivel inconstient toti au astfel de atitudini) + frica ca strainii le vor lua locul de munca cu un salariu de 2 ori mai mic.

Ce face Guvernul RM pentru a mari remitentele(cea mai simpla si eficienta metoda la moment pentru a ameliora situatia in RM)?

Si de ce ?

Sau cand va face si de ce?

Cat timp Guvernul acestei tari, isi va taia ramura pe care sta, isi va bate joc(sau va permite) de proprii sai cetateni si oamenii vor vota ca prostii?

40

Alexandru Culiuc
27 septembrie 2007 5:59

Tabarnac, remitentele nu sunt panacee. Ba invers, ele ar reprezinta principala bătaie de cap pentru cineva care s-ar apucă să reformeze economia Moldovei. Exodul de creieri, micşorarea forţei de muncă, inflaţia, aprecierea leului (dăunătoare pentru exportatori -- unica sursă potenţială de creştere economică durabilă a acestui petic de pământ), umflarea bugetului, deficitul cuazi-fiscal al BNM (de pe urma sterlizării întrărilor de valută străine) -- toate aceste fenomene negative (din punct de vedere a creşterii economice pe termen lung) provin din migraţie şi remitenţe.

Teoretic, statul urmează să găsească metode prin care beneficiile pe termen scurt sunt direcţionate spre acoperirea costurile pe termen lung. Spre regret, există foarte puţine exemple de succese la acest capitol, cel puţin în cazul Moldovei nimeni n-a propus nimic bun. Citeşte teza mea de masterat, dacă interesul dumitale faţă de acest subiect nu se reduce la nişte întrebări retorice.

Însă întrebarea de bază e alta: care-i obiecivul statului? Două opţiuni:
1. Sporirea bunăstării moldovenilor (oriunde ei n-ar fi)
2. Sporirea bunăstării Moldovei (populaţiei care trăieşte între Prut şi Nistru)

După cum am scris mai sus, aceste obiective conflictează între ele. Asta nu-i o întrebare de politici publice, asta-i o întrebare politică, la care nu m-aş încumeta să răspund. Cel mai hazliu este faptul că nici procesul democratic nu ar putea da un răspuns optimal. Explic.

Obiectivul ales afectează întreaga generaţie curentă de moldoveni (indiferent de reşedinţă). Dacă va fi ales -- să zicem prin referendum -- primul obiectiv (sporirea bunăstării moldovenilor de pretutindeni), costurile aferente acestei decizii vor fi susţinute doar de copii celor care vor rămâne în Moldova (deoarece copiii emigranţilor se vor naturaliza şi vor înceta să mai fie moldoveni). Deci, în mod normal, votul celor care decide să rămână în Moldova urmează să aibă o pondere mai mare (deoarece ei votează atât pentru sine, cât şi pentru urmaşii săi, care vor fi şi ei moldoveni. Iar potenţialii emigranţi se reprezintă doar pe sine înşişi). Evident, asemenea "ponderări" nu sunt realizabil practic, deci soluţia democratică va avea un rezultat suboptim.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre