Alexandru Culiuc

28 februarie 2008

"Moldova — economie agrară": (5) industria agroalimentară şi (6) exporturile agroalimentare

Continuăm să analizăm validitatea argumentelor înaintate în susţinerea tezei "Moldova — economie agrară". În prima parte am discutat importanţa agriculturii pentru piaţa muncii, iar în a doua — contribuţia agriculturii şi a industriei la PIB şi evoluţia acestor două componente. E timpul să testăm poziţia dominantă a industriei agroalimentare în industria prelucrătoare şi exporturile Moldovei.

5. Industria agroalimentară deţine o cotă înaltă din industria manufacturieră

Ieri am pomenit că industriei agroalimentare îi revine peste 50% din produsul total al industriilor prelucrătoare. După cum arată graficul de mai jos, cele mai mari industrii sunt vinul, conservele, lactatele, patiseria şi carnea.

Compoziţia industriei prelucrătoare, 2007

Moldova: Composition of the manufacturing industry
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dacă ne-am limita analiza la acest grafic, vom pune punct pe oricare aspiraţii "ne-alimentare" ale Moldovei. Mai jos vedeţi compoziţia celor zece industrii care au înregistrat cel mai înalt ritm de creştere în perioada 2005-07 şi a zece industrii care au înregistrat cea mai mare scădere.

Dinamica producţiei industriilor prelucrătoare între 2005 şi 2007: top 10 vs. bottom 10 (în preţuri comparabile)

Moldova: Dynamics of selected manufacturing industries
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Şi acum observaţi industriile plasate pe ultimele poziţii: industria vinului s-a contractat cu 65% (adică de trei ori în doi ani!), băuturile alcoolice distilate — cu 50%, zahărul — cu 40%. Sunt sigur că pentru mulţi va fi o surpriză că Moldova în genere produce "echipamente medicale, de precizie, optice", nemaivorbind de faptul că această industrie şi-a triplat producţia în doar doi ani. Şi nu e vorba de o industrie microscopică (deşi produce aparate optice) — în 2007 ea a înregistrat vânzări de 247 mil. lei (circa 21 mil. USD).

6. Industria agroalimentară domină exporturile Moldovei

Într-adevăr, industria agroalimentară tradiţional domina exporturile Moldovei. Însă schimbarea structurii exporturilor Moldovei este probabil cel mai bun indicator al schimbărilor prin care a trecut economia. Tabelul de mai jos oferă o comparaţie a primelor zece exporturi în 1994 şi 2006. În 1994 primele nouă exporturi erau produse agricole şi ale industriei agroalimentare (scrise cu roşu). În lista din 2006 figurează doar două grupe de produse prezente în 1994: vinul (pe poziţia 1) şi divinul (pe 9, în scădere relativă şi absolută faţă de 1994). Observaţi apariţia în lista pentru 2006 a unui şir de produse a industriei uşoare.

  1994 2006
# Cod Descriere Valoare, mii USD Cod Descriere Valoare, mii USD
1 2204 Grape wines (including forti-fied), alcoholic grape must 62,280 2204 Grape wines (including forti-fied), alcoholic grape must 161,081
2 2208 Liqueur, spirits and undena-tured ethyl alcohol <80% 33,456 0802 Nuts except coconut, brazil & cashew, fresh or dried 37,479
3 1701 Solid cane or beet sugar and chemically pure sucrose 30,975 6203 Men’s or boys suits, jackets, trousers etc not knit 34,395
4 1005 Maize (corn) 30,974 1512 Safflower, sunflower and cotton-seed oil, fractions 32,027
5 0806 Grapes, fresh or dried 23,969 6204 Women’s, girls suits, jacket, dress, skirt, etc, wove 31,931
6 0808 Apples, pears and quinces, fresh 23,885 6109 T-shirts, singlets and other vests, knit or crochet 27,808
7 2009 Fruit and vegetable juices, not fermented or spirited 21,380 7010 Glass bottles, flasks, jars, phials, stoppers, etc 27,666
8 0202 Meat of bovine animals, frozen 14,517 7213 Hot rolled bar, rod of iron/steel, in irregular coils 24,942
9 2401 Tobacco unmanufactured, tobacco refuse 14,081 2208 Liqueur, spirits and undena-tured ethyl alcohol <80% 23,242
10 8528 Television receivers, video monitors, projectors 13,499 2520 Gypsum, anhydride, gypsum plaster 22,712
Total     269,016     423,283
Agro     95%     60%
Sursă: Calculele autorului în baza datelor ComTrade. Rezultatele au fost pentru prima date publicate în Analiza Constrângerilor.

O mică abatere. Transformarea structurală pe care o vedem în acest tabel este uluitoare — compoziţia exporturilor s-a schimbat într-atât de mult încât unui observator extern i-ar fi greu să presupună că este vorba de una şi aceeaşi ţară. Faptul că Moldova a reuşit să-şi modifice radical compoziţia exporturilor serveşte dovadă adaptabilităţii industriilor ne-agricole la cerinţele pieţelor externe, şi deci a competitivităţii lor. Posibil vă voi surprinde, însă eu nu sunt de părerea că industriile ne-alimentare din Moldova (subliniez — nealimentare) suferă de deficienţe critice la capitolul inovaţie şi competitivitate (prin deficienţă critică înţeleg "constrângere critică" în sensul discutat aici). Cititorii mai nerăbdători pot găsi explicaţia optimismului meu atipic (arătaţi-mi cu degetul pe cineva care nu se plânge pe competitivitatea scăzută a producătorilor autohtoni) în capitolul 6 al Analizei Constrângerilor. Vă previn că traducerea în română este extrem de stângace, aşa că posibil veţi prefera originalul în engleză. Oricum, intenţionez să revin la acest subiect şi pe Culiuc.com, dar nu înainte de a încheia discuţia dinamicii exporturilor.

ComTrade, baza ONU din care am selectat datele pentru tabelul de mai sus, va publica datele pentru 2007 doar prin martie, aşa că cele mai recente cifre privind comerţul exterior al Moldovei le găsim la Biroul Naţional de Statistică. BNS ne spune că 2007 este primul an în istoria Moldovei când categoria "produse alimentare, băuturi şi tutun" s-a plasat pe poziţia a doua în lista exporturilor, fiind depăşită de "materiale textile şi articole din aceste materiale". Diferenţa este minimală — 276.3 mil. USD pentru produse textile faţă de 276 mil. USD pentru produsele alimentare — însă schimbarea are o importanţă simbolică, care nu pare să fi fost discutată pe larg.

Citiţi încheierea articolului "Moldova — economie agrară"

Publicat: 28 februarie 2008 9:48

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: ,

Comentarii (10)

1

Andrei
28 februarie 2008 11:38

Alexandru, in analiza ta tu ai luat datele de la BNS, dar paremi-se in anii 2006-2007 firmele transnistrene s-au inregistrat in Chisinau, iar datele despre activitatea lor in export au fost preluate in calculul BNS.
Este bine ca exportam mai multe produse nealimentare, dar as fi curios sa stiu daca exporturile Moldovei fara Transnistria au suferit careva schimbari. Care sint tendintele si structura lor?

2

Sergiu Candja
28 februarie 2008 16:11

Una scurta (sper):
* 6203, 6204 si 6109 (tricotaje) - sunt de facto, mai mult export de servicii, iar valoarea adaogata a lor e destul de mica, daca e sa iei doar valoarea adaogata precis nu nimeresc in top.

* Sticla - parerea mea e ca e un "succes" de moment, producatorii autohoni fiind nevoiti de situatia interna sa exporte o mai mare cantitate de marfa. Daca se relanseaza industria vinului, exporturile vor scadea mult, din alt punct de vedere, daca reusesc sa-si creasca capacitatea de productie atunci au sanse pe piata regionala (uzinile de la vest de noi deja sint presate de legi ce privesc mediul inconjurator si protectia muncii). Insa aceasta fiind o industrie foarte energofila, nu cred ca vom avea mari succese, tara noastra depinzind in totalitate in acest resurs de factorii externi.

7213 - acesta e mai mult succesul regiunii Transnistria, nu ca i-as recunoaste autonomia insa de facto nu controlam nimic din ce se petrece acolo.

Ramine 2520, ok, e un succes anyway, dar nu stiu cat e de ridicata valoarea adaogata, iar afirmatia ca exportul gipsului demonstreaza o structura a economiei mai sanatoasa decat sa zicem exportul carnii (sau a Television receivers, video monitors, projectors care a iesit din top) e oarecum discutabila.

In opinia mea Moldova exporta cel mai mult servicii.

3

Constantin
28 februarie 2008 18:31

din cate stiu, datele statistice nu includ si nu au inclus vreodata datele Transnistriei si a Tighinei.

* Sticla - parerea mea e ca e un "succes" de moment, producatorii autohoni fiind nevoiti de situatia interna sa exporte o mai mare cantitate de marfa. Daca se relanseaza industria vinului, exporturile vor scadea mult, din alt punct de vedere, daca reusesc sa-si creasca capacitatea de productie atunci au sanse pe piata regionala (uzinile de la vest de noi deja sint presate de legi ce privesc mediul inconjurator si protectia muncii). Insa aceasta fiind o industrie foarte energofila, nu cred ca vom avea mari succese, tara noastra depinzind in totalitate in acest resurs de factorii extern

observ mai multe "pacate":
nu cred repetat de multe ori. Precum zice Alexandru, asta nu tine loc de statistici sau argumente
daca se relanseaza. daca cade un meteorit peste sediul ONU? Daca se descopera petrol in Moldova? Si la urma urmei, producatorul de sticla nu are de ce sa prefere "industria vinului" partenerilor externi: cel putin eu as vinde celui care imi ofera pretul maxim si garantie de viitor.
fiind o industrie foarte energofila in RM, din cate stiu, energia electrica e mai ieftina decat in UE. Asta il intereseaza pe consumatorul de electricitate, nu originea ei sau dedesubturile politice ale obtinerii ei.

4

Cezar
29 februarie 2008 9:05

Ma "frate" Sandu, tare bagator in (de) seama mai esti. Din cite cunosc eu Analiza Constringerilor a fost scrisa initial in romana (analiza, la care zice lumea ai pus si tu umarul), dupa a care s-a tradus in engleza. Respectiv, cuvintele tale precum ca "Vă previn că traducerea în română este extrem de stângace" mi se par cel putin aberante...sorry. Analiza e bunicica, pe alocuri chiar foarte buna si poti ceva original, cum ar fi spre exemplu partea ce tine de sectorul financiar sau climatul de afaceri. Citind aceasta analiza am gasit mai multe aspecte, care cel putin in opnia mea mi se par discutabile, in particular cele scrise in capitolul cu privire la capitalul uman unde autorii zic ca Moldova nu pare a fi afectata de lipsa fortei de munca, mai bine zis lipsa fortei de munca calificate etc.

5

Sergiu Candja
29 februarie 2008 9:46

Constantin,
1.

* Nu cred repetat de multe ori. Precum zice Alexandru, asta nu tine loc de statistici sau argumente

Am apelat exact de 2 ori la parerea proprie ("parerea mea" si "nu cred"). In primul caz, in aceeasi fraza argumentez aceasta parere. Pentru al 2-lea "pacat" al meu o sa gasesti raspuns mai spre sfirsitul comentariului.

2.

* daca se relanseaza. daca cade un meteorit peste sediul ONU? Daca se descopera petrol in Moldova? Si la urma urmei, producatorul de sticla nu are de ce sa prefere "industria vinului" partenerilor externi: cel putin eu as vinde celui care imi ofera pretul maxim si garantie de viitor.

Cand se face un scenariu (prognoza) la un proces economic se iau in calcul mai multe posibilitati (cel putin 2, de obicei se face scenariul pozitiv si cel negativ), pai uite "daca" si "atunci" sunt cuvinte aproape obligatorii in cazul frazelor conditionale.
Acum raspund la intrebarile tale: "Daca cade un meteorit peste sediul ONU" sediul ONU va fi cel mai probabil distrus (asta in cazul cand meteoritul e destul de mare ;)). Iar a 2-a intrebare: "Daca se descopera petrol in Moldova?" nu e formulata corect pentru ca tu folosesti o variabila (se descopera/nu se descopera), iar in conditiile actuale aceasta deja nu e variabila - petrol in Moldova deja s-a descoperit.
Referitor la preferinte: ai tu date ca exportul de sticla aduce un profit mai mare decat vinderea ei intreprinderilor autohtone?

3.

* fiind o industrie foarte energofila in RM, din cate stiu, energia electrica e mai ieftina decat in UE. Asta il intereseaza pe consumatorul de electricitate, nu originea ei sau dedesubturile politice ale obtinerii ei.

Stii corect, insa din pacate aceasta e o situatie temporara, conform planurilor furnizorilor nostri de baza de resurse energetice preturile pentru Moldova in cativa ani se vor egala cu preturile de pe piata, adica practic cu preturile din UE. In acelasi timp, in zona UE se dezvolta mult productia cu un randament ridicat al folosirii energiei. Fapt care inca nu se observa in RM.
Ref. la faptul ca pe consumator nu il intereseaza dedesubturile politice ale obtinerii ei - gresit. Unul din factorii care se examineaza in vederea unui posibil parteneriat cu o intreprindere din alta tara (noi vb de comertul extern) este riscul politic. Or in cazul cand la noi prea mult in economie depinde de politic, nu exista o siguranta in stabilitatea pe termen lung.

6

Alexandru Culiuc
29 februarie 2008 16:38

Cezar, înainte de a învinui o persoană de minciuni şi atribuire a realizărilor altora, ar fi oportun să te documentezi câtuşi de puţin. De altfel ar putea să se creeaze impresia că ponegreşti public persoana din invidie, ură, sau din alte motive tot atât de puţin atrăgătoare.

Am scris pentru analiza constrângerilor doar în engleză din simplul motiv că îmi este incomparabil mai simplu să scriu în engleză. În plus, în Moldova se găseşte mult mai simplu cineva care să traducă bine din engleză în română, decât invers, aşa că I was exploiting my comparative advantage. Ce-i drept, când o traducătoare insteaţă a tradus raportul înapoi în engleză (având originalul meu sub mână), ea a decis să întroducă unele "corectări". Când le-am văzut nici nu ştiam ce să fac -- să plâng sau să râd.

Dacă te interesează care mi-a fost contribuţia la raport, n-ai decât să adresezi această întrebare oricărei din persoanele implicate direct în proiect -- Valentina Badrajan, Valentin Bozu, Dumitru Caragia, Iurie Goţişan -- sau persoanelor care mi-au contractat serviciile -– Franck Wiebe şi Theresa Osborne de la MCC. Informaţii suplimentare la acest subiect ai putea să le obţii la Sorin Hadârcă, Natalia Catrinescu şi, la o adică, Zinaida Greneanîi.

P.S. Odată ce ai avut tupeul să mă învinuieşti public de minciuni, spre că vei avea curajul şi bunul simţ să-ţi cer scuze tot public.

7

Cezar
29 februarie 2008 17:06

Toate scuzele mele atunci! Totusi, zvonurile ce misuna prin lume asa spun... Sorry inca o data.:(

8

Vic
29 februarie 2008 18:15

Ma bucur de schimbarile care au avut loc. Nu am date statistice exacte, dar cred ca succesele din industria textila se explica in mare parte prin conlucrarea directa cu parteneri straini - ceea ce nu e un lucru rau. Cred ca ei vor sa diversifice vizavi de China si alte tari din Azia pentru ca producind in Moldova au cicluri de producere mai scurte. In caz ca industria textila din Moldova lucreaza cu materie de import, scaderea in competitivitate are loc doar prin cresterea salariilor din Moldova exprimate in dolari.

9

Fiodor
2 martie 2008 11:02


stam bine la produsele de morarit:)
mai ales dupa ajutoarele acordate de Romania , dupa urma secetei din vara anului 2007
Asa ca de am tine cont si de acestea, cred ca gaficul ar arata altfel.

10

Fiodor
2 martie 2008 11:29

Am gasit niste informatii din anualrul Statistic al Republicii din 1993-2000 privind exporturile
aici e linkul, e cam mare.
ma uitam la informatiile din tabelul de mai sus pt anul 1994 si vad ca nu prea corespund cu datele din anuar.


http://209.85.129.104/search?q=cache:ZmG9QNQcQGQJ:www.biblioteca.ase.ro/downres.php%3Ftc%3D2274+exporturile+Republicii+Moldova&hl=ro&ct=clnk&cd=1&gl=ro

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre