Alexandru Culiuc

5 februarie 2008

De ce Moldova a înregistrat în 2007 o explozie a investiţiilor străine directe?

Confruntat cu un articol titlul căruia este prezentat sub forma unei întrebări, cititorul aşteaptă să găsească răspunsul în text. Va trebui să vă dezamăgesc — nu am un răspuns bine-definit la întrebarea din titlu. Cred însă ca inexplicabilitatea (pentru moment) a creşterii vertiginoase din ultimul an a investiţiilor străine directe este un subiect interesant în sine. În plus, pentru a primi răspuns la o întrebare, trebuie să începi cu formularea ei. S-o luăm de la început...

După chinurile din semestrul trecut la cursul de bază în comerţ internaţional a lui Elhanan Helpman, colegul meu m-a convins să luăm împreună şi cursul avansat, predat de două staruri tinere din domeniu: Pol Antràs şi Nathan Nunn. Prima lecţie, ca întotdeauna, a început cu prezentarea unor fapte generale, care motivează cercetările de ultima oră în domeniul comerţului internaţional şi investiţiilor străine directe (ISD). Printre acestea se numără şi următorul:

There exists little evidence that FDI is related to differences in tax rates.
[Există puţine dovezi că ISD depind de ratele impozitelor.]

M-am gândit că este puţin probabil că aceste note de curs (şi cercetările respective) să fi fost citite de autorii pachetului de facilităţi fiscaleintrodus cu mare pompă în aprilie 2007, printre care se numără cota zero la profiturile reinvestite (şi doar 15% la profitul scos din companie). Aceste facilităţi fiscale sunt pedalate de oficialităţi şi în campania publicitară drept puncte forte a Moldovei în calitate de destinaţie investiţională. Şi atunci m-am gândit că ar fi interesant de văzut ce se mai întâmplă cu ISD în Moldova. Tradiţional, începem cu puţin likbez economic.

Puţină teorie

Pentru a înţelege de ce facilităţile fiscale n-ar trebui să îmbunătăţească considerabil atractivitatea Moldovei pentru investitori nu este neapărat să faci un curs avansat în comerţ internaţional. Concluzia reiese din bazele maximizării constrânse. N-adormiţi! — promit să nu vă obosesc cu matematică şi termeni economici. Voi începem cu un exemplu. Să zicem că statul are următorul obiectiv: să mărească viteza medie de parcurgere a distanţei Chişinău-Bălţi. Viteza de mişcare a autoturismelor depinde concomitent de mai mulţi factori:

  • autoturisme rapide şi bine-întreţinute
  • asfalt calitativ
  • suficiente benzi pentru toate autoturismele
  • drum bine-iluminat
  • reguli respectate de toate automobilele (toţi circulă pe partea dreapta, etc.)

În cazul în care guvernul n-ar fi constrâns în fonduri, cel mai simplu ar fi să construieşti o autostradă cu patru benzi în fiecare direcţie şi să dăruieşti fiecărui cetăţean câte un Aston Martin. Însă în cazul în care resursele sunt limitate (adică întotdeauna) statul urmează să prioritizeze între aceşti factori. Evident, soluţia optimală constă în identificarea factorului cel mai critic (caracterizat de o constrângere critică — binding constraint) şi să îndrepte principalele resursele pentru înlăturarea respectivei constrângeri. Câteva exemple:

  • Dacă între Chişinău şi Bălţi se circulă preponderent cu căruţe şi rable sovietice, apoi ar fi indicată subvenţionarea procurării de autoturisme (sau taxarea autoturismelor neperformante şi vechi — efectul economic este identic).
  • Dacă drumul suferă de ambuteiaje cronice, apoi urmează de lărgit numărului de benzi.
  • Dacă toate autoturismele de-abia se mişcă din cauza gropilor, banii urmează să fie cheltuiţi pe reasfaltarea drumurilor.
  • Dacă noaptea se circula tot atât de intens ca şi ziua, iluminarea drumurilor ar putea spori cel mai mult viteza medie.
  • Dacă circulaţia deseori este întreruptă din cauza accidentelor rutiere, urmează de împrospătat marcajul şi de adăugat poliţişti (pentru simplitate, presupunem că nu suntem constrânşi de problema corupţiei în rândul poliţiei).

Evident, drumul Chişinău-Bălţi suferă de multiple probleme: asfalt prost, benzi puţine şi prost marcate, iluminaţie inexistentă. Şi atunci automat apare tendinţa să zici "toate sunt probleme — nu putem prioritiza între ele". În asta şi constă lucrul economistului — să determine care este o problemă mai gravă (econ talk: which constraint has a higher shadow price, i.e. a higher value of the Langrangian multiplier) şi deci care urmează să fie prioritizată. Însă şi fără o analiză detaliată putem fi încrezuţi că performanţa autoturismelor existente nu reprezintă acea constrângere majoră pe care ar urma să se focuseze guvernul în exemplul nostru. Putem fi siguri că şi în cazul în care guvernul va împrumuta miliarde de dolari pentru a asigura fiecare cetăţean cu un Aston Martin, viteza medie a călătoriei Chişinău-Bălţi va creşte minimal şi că s-ar putea obţine un rezultat net superior alocând o sumă mult mai mică în renovarea drumurilor. Este cel mai probabil că aceeaşi concluzie se referă la majoritatea drumurilor din lume — mult mai des problema de bază constă în calitatea sau capacitatea (throughput) drumului şi nu în performanţele mijloacelor de transport ce circulă pe ele.

Revenind la investiţiile străine... Obiectivul guvernului este să sporească fluxul de investiţii străine (obiectivul final este traducerea acestor investiţii în sporirea veniturilor populaţiei). Păi iată, când economiştii conclud că "există puţine dovezi că ISD depind de ratele impozitelor", ei de fapt spun că rata înaltă a impozitelor reprezintă o constrângere cam tot atât de acută pentru investitori ca şi procentul scăzut de autoturisme performante pentru circulaţia rapidă pe ruta Chişinău-Bălţi. Evident, există ţări în care impozitele pe profit sunt într-atât de înalte, că scăderea lor la sigur va produce cel mai mare efect (prin analogie, dacă pe drumurile noastre s-ar circula preponderent cu căruţa, modernizarea parcului de autoturisme ar avea un efect considerabil). Însă în prezent foarte puţine ţări au impozite astronimic de înalte şi respectiv impozitele de regulă nu reprezintă constrângerea de bază în calea investiţiilor străine.

Pesimismul general al experţilor privind eficacitatea pachetului de facilităţi fiscale de a incita activitatea economică de fapt se bazează anume pe logica expusă mai sus. Ana Popa de la Expert-Grup (via Infotag) oferă o explicaţie coerentă şi relativ adecvată a situaţiei:

Ana Popa [...] a menţionat că facilităţile fiscale nu pot compensa gradul redus al bazei industriale a ţării, infrastructura demodată sau care lipseşte, cu atât mai mult, problemele ce ţin de stabilitatea politică şi macroeconomică — aspecte "pe care un om de afaceri le studiază în primul rând atunci când decide să facă investiţii într-o ţară".

"Facilităţile fiscale îşi spun cuvântul la etapa a doua de luare a deciziei investiţionale, dar trebuie să ţinem cont că această cotă 0 la impozitul pe venit ar putea să nu aibă un rol esenţial, căci potenţialii investitori iau în consideraţie nu numai impozitul pe venit, dar şi alte impozite, taxe şi contribuţii, pe care trebuie să le achite, inclusiv impozitele sociale, destul de semnificative. Pe de altă parte, facilităţile oferite investitorilor trebuie diversificate. De exemplu, în Cehia, în afară de scutirea de impozitul pe venit pe o perioadă de 10 ani pentru investiţiile mai mari de $10 mil., investitorilor li se oferă şi granturi pentru înfiinţarea locurilor de muncă, pentru recalificarea personalului, precum şi posibilitatea de a procura terenuri la preţ redus, pe când la noi este interzisă procurarea terenurilor agricole de către investitorii străini", a amintit experta. [1]

E interesant că pesimismul experţilor privind efectul facilităţilor fiscale asupra investiţiilor străine a fost direct confirmat de guvern. În vara 2007 în cadrul programului MCA guvernul a elaborat (cu careva asistenţă externă, la care am avut atribuţie şi eu) aşa-numita Analiza Constrângerilor, care era menită să identifice constrângerile principale în calea dezvoltării economice a ţării (şi deci a investiţiilor private, indiferent de originea lor). Posibil voi discuta în detalii acest subiect. Pentru moment ne interesează doar una din concluziile studiului: impozitele înalte nu figurează printre principalele constrângeri identificate din ce direct deducem că coborârea lor de mai departe nu va spori semnificativ nivelul investiţiilor private.

Realitatea vieţii

Teoria economică este pe atât de bună, pe cât permită să explice situaţia reală (şi, preferabil, s-o prezică pe cea viitoare). Iar realitatea pare să fie mult mai optimistă decât pronosticurile experţilor — în anul 2007 investiţiile străine în economia Moldovei au explodat. În primele nouă luni ale anului ele s-au ridicat la 296 mil. USD, faţă de 137 mil USD în aceeaşi perioadă a anului trecut. FMI anticipează că ISD se vor ridica la $450 mil. pentru anul 2007. Eu prezic $426 mil., faţă de cele 242 mil. USD înregistrate în 2006[2]. Cu alte cuvinte, investiţiile străine aproape s-au dublat în 2007. ISD/capita pe 2007 astfel se vor ridica la circa $121, ceea ce este comparabil cu media Europei de Est[3] la sfârşitul anilor nouăzeci şi depăşeşte ISD/capita a României pentru toţi anii înainte de 2004. Moldova de asemenea a început să ajungă din urmă celălalt vecin — Ucraina. A scăzut şi decalajul relativ (care, din punct de vedere economic, este mai important decât cel absolut) — dacă la mijlocul anilor nouăzeci ISD/capita în Moldova erau de circa 15 ori mai mici decât media pe Europa de Est, apoi pentru 2007 acest decalaj s-a micşorat la 4.4 ori.

Toate aceste tendinţe sunt prezentate în graficul de mai jos. Pentru anul 2007 sunt utilizate previziunile EIU, cu excepţia Moldovei, pentru care am utilizat cifra calculată de mine — $426 mil. (EIU prezice doar $300 mil. — o cifră eronată, evident).

Dinamica ISD/capita pentru Moldova, Ucraina, România şi Europa Centrală, dolari nominali

Sursă: Economist Inteligence Unit Data Service şi estimările autorului

Doritorii pot de asemenea vizualiza acelaşi grafic la scară logaritmică, care redă mai clar convergenţa relativă a ţărilor.

Explicaţii şi interpretări

Problema constă în faptul că nu există explicaţii evidente (macroeconomice sau geopolitice) a acestui salt al ISD în 2007. Observaţi că în România ISD au crescut dramatic în 2004, imediat după ce Uniunea Europeană a declarat că este dispusă să accepte România în 2007 (la summitul de la Salonic în Iunie 2003). Creşterea bruscă a ISD în Ucraina în 2005 poate fi asociată cu reorientarea ţării spre occident în urma revoluţiei oranj la frontiera 2004-2005. În acelaşi timp Moldova n-a fost marcată în 2006 de evenimente care ar spori dramatic interesul investitorilor străini faţă de Moldova. Ba invers, există un şir de factori care au deterioriat, obiectiv vorbind, atractivitatea investiţională a ţării:

  • A sporit considerabil preţul la gaz (care afectează competitivitatea producătorilor locali)
  • S-au înrăutăţit relaţiile politice cu România (partenerul economic Nr. 2 a Moldovei)
  • Cea mai mare industrie a ţării — viticultura — a pierdut acces la principala piaţă de desfacere.

Nu exclud că guvernarea va încerca să afirme că această creştere este datorată liberalizării fiscale. Asta, evident, ar fi o eroare. ISD au sărit la un nivel calitativ nou (peste $100 mil. într-un semestru) încă în trimestrul 4 al anului 2006, iar rezultatele trimestrului 3 al anului 2007 (primul semestru în care, teoretic, puteau să se manifeste efectele facilităţilor fiscale) au fost practic identice cu cele din trimestrul 2 (respectiv $111.8 şi $103 mil.).

La moment lista posibilelor explicaţii include cel puţin următoarele puncte:

  1. Veniturile populaţiei au atins, cu ajutorul remitenţelor (dar şi din creştere internă), niveluri suficient de înalte pentru a face piaţa locală interesantă.
  2. Salariile în noile ţări-membre ale UE s-au apropiat de cele din Europa "veche", ceea ce determină investitorii să caute forţă de muncă şi mai ieftină spre est.
  3. Cel puţin unii investitori au ajuns la concluzia că Moldova va fi, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acceptată în UE şi încearcă să anticipeze beneficiile economice ale aderării (precum s-a întâmplat în cazul României).

Nu dispun pentru moment de informaţii care mi-ar permite să discriminez între aceste posibilităţi. Pentru a decide între opţiunile 1 şi 2 este necesar să analizăm structura ISD-urilor. Dacă ele sunt orientate în mare parte în sectorul bunurilor necomercializabile internaţional (non-traded goods), precum serviciile şi construcţiile, apoi este validată prima ipoteză — creşterea ISD e determinată de creşterea cererii interne. Această explicaţie este susţinută de faptul că boomul investiţional i-a cuprins nu doar pe investitorii străini, dar şi pe cei domestici (de asemenea, mi s-a creat impresia că asta-i explicaţia sugerată de FMI). Însă dacă investiţiile sunt îndreptate preponderent în industriile manufacturiere şi în sectorul alimentar (traded goods), apoi am favoriza explicaţia a doua — ieftinirea relativă a forţei de muncă. Un posting recent de Nicu Popescu poate fi interpretat drept un indiciu în favoarea ultimei ipoteze — îmbunătăţirea perspectivelor europene. [UPDATE 6 februarie 2008] Acum se adaugă şi cuvintele lui Sarkozy, deşi nu e clar dacă aceste sentimente pro-moldoveneşti deja pluteau în aerul european la finele 2006, când a început explozia ISD. Nu este exclus să avem de-a face cu o suprapunere a celor trei factori.

Există cineva care poate să valideze una din explicaţiile propuse mai sus sau să argumenteze explicaţii alternative a exploziei investiţiilor străine în 2007?

[1]Am caracterizat explicaţia Anei drept "relativ adecvată" pe motiv că, precum reiese din discuţia de mai sus, decizia investitorului nu poate fi împărţită în factori de primul şi de al doilea rând — toţi sunt complementari şi deci analizaţi simultan. Pur şi simplu impozitele reprezintă [de regulă] o constrângere mai puţin stringentă şi respectiv au [repet, de regulă] o influenţă mai mică asupra deciziei, ceea ce poate fi interpretat (inexact) drept fiind importante "la etapa a doua". Însă dacă rata impozitului la profit ar constitui, spre exemplu, 90%, e clar că aspectul fiscal ar deveni un factor primordial. Full disclosure: Ana Popa este o bună prietenă de-a mea şi, mai la general, sunt în relaţii amicale cu managementul Expert-Grup.

[2]Notă pentru cititorii pasionaţi de statistică. Previziunea mea pentru trimestrul 4 este de 130 mil. USD. Am utilizat datele trimestriale livrate de IFS (coincid cu datele raportate de BNM). Previziunea este obţinută prin extrapolarea trendului (calculat utilizând filtrul Hoddrick-Prescott asupra şirului semestrial logaritmat) şi adăugarea componentei sezoniere, care a fost calculat "by regressing the detrended logged FDI series on quarter dummies" (să am iertare, dar n-am idee cum aş formula asta în română) — statistic, trimestrul 4 este cel mai bogat în investiţii, semestrul 1 fiind cel mai sărac. Toate calculele au fost făcute în Stata. Trebuie să remarc că eroarea standard a componentei ciclice (şirul iniţial minus trendul minus componenta sezonieră) este mare, aşa că exactitatea previziunii pentru trimestrul 4 nu e cine ştie ce înaltă (+/- 6 mil. USD cu probabilitatea de 95%). Vom vedea peste vreo două luni pe cât de exactă este această estimare...

[3]EIU include în Europa de Est următoarele ţări: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Macedonia, Polonia, România, Iugoslavia, Slovacia, Slovenia.

Publicat: 5 februarie 2008 6:04

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: ,

Comentarii (26)

1

nicu popescu
5 februarie 2008 20:10

a patra ipoteza ar fi: din cauza publicitatii la bbc, si a publicitatii "razboiului brazilor". lumea a auzit de moldova, au intrat pe siteul miepo, si s-au grabit sa investeasca in moldova :)

2

Valentin
6 februarie 2008 0:40

Good remark Nicu.. :)

Cred ca e o combinatie a celor trei factori, desi tind sa dau predilectie celui de al treilea si mai ales anume posibilitatii pe care ar putea-o oferi Moldova prin accesul la cele doua piete de desfacere ca UE si CSI.

3

Alexandru Culiuc
6 februarie 2008 4:51

Nicu, da-da-da... Urma cel puţin să adaog la listă ipotezelor sporirea eficienţii MIEPO.

Valentin, în cazul în care Moldova va întra în UE, ea va pierde oricare acces preferinţial pe pieţele CSI -- va avea acelaşi acces la CSI ca şi oricare alt stat din UE. Nu uita că UE a început ca o uniune vamală (peste care deja s-au adăugat restul componentelor: deschiderea pieţelor de capital şi forţă de muncă, moneda unică, etc.). Iar o ţară poate face parte doar dintr-un singur bloc comercial. În caz contrar ar exista oportunităţi de arbitraj triangular.

Între timp Nicu oferă noi dovezi în favoarea ipotezei 3, printre care cele mai importante sunt cuvintele lui Sarko la conferinţa de presă din Bucureşti.

4

Sergiu Candja
6 februarie 2008 11:29

Alexandru, nu pot crede ca punctul 2 din lista ta are un aport mare la creşterea ISD, cel puţin nu în forma expusa de tine din simplu motiv ca salariile mici nu reprezina absolut nici un avantaj pentru investitori atît timp cît şi productivitatea este mică. Iar în cazul moldovei productivitatea salariaţilor este foarte mică şi, din păcate, aici nu e de vină doar înzestrarea proastă cu utilaj performant (remarca la productivitate are unele excepţii, în unele ramuri ale economiei). În acest context nu văd avantaje în a plăti un salariu de 5 ori mai mic dacă şi productivitatea celui pe care îl plătesc este de 10 ori mai mică.

Pentru ca punctul 2 să fie mai apropiat de realitate, în opinia mea, ar trebui copletat cu: "...normele de securitate, ecologie şi multe alte norme sînt mult mai lejere ca în UE, dar şi ele pot fi neglijate sau se poate de "înţeles cu cine trebuie".

Încă o explicaţie a creşterii investiţiilor straine ar fi banii moldovenilor trecuţi prin zone offshore sau alte scheme de "curăţare" a lor şi investiţi tot în Moldova pentru ai legaliza.

Altă explicaţie: fiind împinşi de "îmbulzeala" din vest, investitorii sunt nevoiţi să accepte riscuri mai mari în speranţa profiturilor şi mai mari în Europa de Sud-Est. Astfel gustă şi Moldova din beneficiile investiţiilor fără a contribui mult la obţinerea lor.

Totuşi pînă nu văd structura detaliată pe ramuri, ţări, destinaţie şi alte tot ce am scris eu (şi voi) mai sus (şi mai jos :) ) rămîn doar presupuneri.

Oricum, sunt sigur ca adevărul e undeva la mijloc şi conţine cîte puţin din toate ideile expuse în acest post.

5

nicu
6 februarie 2008 13:51

Alexandru: de UE si accesul preferential pe pietele CSI.

1) pieta CSI este ceva destul de virtual. intrarea in OMC a Ucrainei si ulterior a Rusiei o va fragmenta si mai mult.

2) in CSI, pentru Moldova, conteaza doar Ru, Ua si By. Dar Moldova trebuie sa se retraga din regimurile preferentiale cu aceste state doar in momentul aderarii (vezi cazul Ro-Md) la UE nu mai devreme. Pana (si daca) adera Moldova la UE vor fi nu mai putin de 10 ani. pana atunci UE si Rusia vor crea acel sptiu economic comun de care vorbesc din 2003-2005 si pe care-l cat de cat il implementeaza. Ce o fi acel spatiu, nu se stie, dar un fel de zona liber de schimb+, cu siguranta. cu conditii eventual ai transparente si reguli mai clare decat comertul liber din CSI.

cu alte cuvinte eventuala aderare la UE a Moldovei, nu ar trebui sa loveasca prea mult in comertul cu Rusia. iar atunci cand o va face, aceste pierderi eventuale ar fi muuult compensate de efectele in piata unica a UE. Oricum un indiciu al efectelor aderarii la UE pentru relatiile cu Rusia ar trebuie sa fie dinamica relatiilor comerciale a noilor state membre. cat de mult a fost afectata dinamica comerciala a acestora dupa aderare.

paradoxal, dar dupa aderarea Romaniei la UE, cand aceasta a iesit din ZLS cu Moldova, exporturile RM spre Romania au crescut si mai mult, chiar daca formal regimul comercial Ro-Md e mai putin avantajos

6

nicu popescu
6 februarie 2008 14:25

intrebare de ne-economist: are vreo importanta faptul ca agentii economici transnistreni s-au inregistrat la chisinau, deci au intrat in spatiul economic ak RM, si prin urmare careva investitii in uzina metalurgica de la rabnita, sau orice alt tirotex, sunt considerate si investitii in moldova? probabil da. acest lucru nu ar explica dublarea investitiilor, dar vreo 20-30% din crestere, probabil da. si asta ar fi a patra ipoteza.

7

Valentin
6 februarie 2008 15:32

Ma gindesc ca n-ar trebui sa neglijam si un alt aspect ca tipul de FDI si anume ce fel de FDI avem de verticala sau de orizontala..
Pina acum as spune ca avem FDI care tin mai putin de investitii care sa duca la un import de tehnologii, experienta manageriala notorie si infrastructura organizatorica cu companii menite sa se infiltreze activ pe piete de desfacere externe (cum ar fi sa citez investitiile suedeze si finlandeze in cazul Estoniei daca e sa citez un exemplu ar fi Skype-ul).
Deocamdata, exemplul clasic de FDI pe care il avem sunt preponderent plasate in industria textila si alimentara,(costul scazut de productie comparativ cu cele in tarile aderate dupa valul 2004), iar cresterea FDI in Moldova poate fi raportata la cresterea numarului de remitente care fac veniturile suficient de inalte pentru a face piata locala interesanta (cu cresterea cererii interne pentru servicii).
Aditional, perspectivele unei aderari la UE relativ mai apropiate decit se pare a Turciei si pozitionarea noastra avantajoasa ar putea explica si varianta #3.

8

Alexandru Culiuc
7 februarie 2008 2:52

Sergiu Candja, nu pot crede că nu admiţi că punctul 2 să facă parte din explicaţiile posibile. Salariul într-adevăr reflectă productivitatea forţei de muncă (în oricare model neoclasic wage = marginal product of labor). Dar teoria nu se opreşte aici.

Productivitatea oricărui factor de producţie depinde de: productivitatea intrinsecă a respectivului factor (în cazul dat „labor-augmenting productivity”), de abundenţa factorilor complementari (capital, infrastructură, capacitate managerială) şi de apropriabilitatea privată produsului final (care depinde de riscuri macroeconomice, previzibilitatea sistemului judiciar, nivelul impozitelor directe şi indirecte, precum şi de externalităţile publice). Păi iată, tu din start presupui că este mică productivitatea intrinsecă a forţei de muncă (zicând că „nu e de vină doar înzestrarea proastă cu utilaj performant”). Dar investitorul nu complementează forţa de muncă locală doar cu „utilaj sofisticat”, dar şi cu capacităţi manageriale superioare, acces facilitat la finanţare (care deseori determină incapacitatea firmelor locale să crească). Nu uită că firmele străine pot să-şi creeze un mediu investiţional mai prielnic decât cel cu care se confruntă firmele locale. Ele au o putere de negociere superioară celor locale în relaţiile cu guvernul la faza de întrare (nu-mi oferi facilitatea A, B, C – nu investesc. Cazul Intel în Costa Rica). În mediu firmele cu participare străină sunt mai mari decât firmele domestice (vezi statistica.md), ceea ce de asemenea scade costul unitar de comunicarea cu statul (oricare cost fix, cum ar fi o licenţă sau o mită va avea un impact mai mic asupra costului unitar mediu pentru o firmă mai mare). Cu alte cuvinte, investitorul străin aduce nu doar capital fizic, dar şi capital managerial şi un mediu de afaceri mai favorabil.

O caricatură a discuţiei de până acum: tu zici că productivitatea/salariul este mic deoarece moldoveanul este prost/leneş, eu zic că productivitatea/salariul este mic deoarece moldoveanului îi lipseşte un manager care să ştie cum să organizeze activitatea de producere şi care nu este în permanenţă sustras de rezolvarea problemelor cu statul. Revenind la analogia cu drumurile – tu zici că distanţa Chişinău-Bolţi este parcursă încet în primul rând din cauza performanţei scăzute a autoturismelor, eu zic că problema consta în calitatea asfaltului (factori complementari), lipsa marcajului (reguli de joc neclare) şi a iluminării (asimetrii informaţionale), etc.

În cazul în care o componentă considerabilă a salariului mic este explicată de factorii propuşi de mine, apoi investitorii străini (care aduc un şir de factori complementari) vor profita de pe urma investirii într-o economie cu un salariu de echilibru mic. Evident, fiecare poate să se ţină morţiş de propria teorie, dar pentru asta şi există analiza empirică – citeşte Analiza Constrângerilor şi vei vedea că calitatea forţei de muncă nu reprezintă, pentru moment, o constrângere critică.

E drept că ipoteza doi nu poate fi bazată doar pe acest fapt. Vrem să explicăm o observaţie dinamică (de ce anume acum?). Şi pentru aceasta este necesar să presupunem că valoarea adăugată pe care o poate oferi (şi deci venitul la care poate miza) o companie occidentală în ţările Europei de Est a diminuat suficient de mult (spre exemplu din cauza externalităţilor pozitive au dus la sporirea capacităţilor manageriale şi cadrului instituţional şi asupra firmelor locale) pentru a face forţa Moldova o opţiune atractivă. Cu alte cuvinte, ceilalţi factori complementari s-au apropiat suficient de mult de nivelul din Europa de vest, astfel încât diferenţa de salarii în Cehia şi Germania într-adevăr reflectă diferenţe intrinsece în productivitatea lucrătorului ceh şi neamţ (asta-i o afirmaţie inexactă, din nou din cauza complementarităţii factorilor, dar logica rămâne neschimbată). Şi în aşa caz Moldova, în care deficienţele factorilor complementari sunt mai acute decât deficienţele intrinsece ale forţei de muncă devine o destinaţie investiţională atractivă.

Ţi-am răspuns atât de detaliat "to make a point". E important să ştii nişte principii economice de bază (e.g. w=MPL), dar o analiză economică calitativă sapă mai adânc (e.g. care-s factorii care determină acel MPL scăzut).

o explicaţie a creşterii investiţiilor straine ar fi banii moldovenilor trecuţi prin zone offshore sau alte scheme de "curăţare" a lor şi investiţi tot în Moldova pentru ai legaliza.

Ok, s-ar putea fi. Atunci răspunde-mi de ce aceste investiţii din offshore urmau să crească anul acesta şi nu mai demult? Doar acei factori negativi pe care i-am menţionat afectează investitorii străini şi locali în măsură egală.

fiind împinşi de "îmbulzeala" din vest, investitorii sunt nevoiţi să accepte riscuri mai mari în speranţa profiturilor şi mai mari în Europa de Sud-Est.

Nu ştiu dacă ţi-ai dat seama de acest fapt, dar de fapt ai reiterat ipoteza 2, doar că termenul „îmbulzeală” nu are ce căuta într-o analiză economică. Realmente, "îmbulzeala din Europa de Est" = "în Europa de Est a fost lichidat deficitul de factori de producţie pe care îi oferă investitorul occidental".

Dacă aceste subiecte te interesează mai adânc, citeşte analiza constrângerilor pentru Moldova da şi mai bine – teoria care stă în spatele acesteia.

9

Alexandru Culiuc
7 februarie 2008 7:25

Nicu (#5), le iau la rînd

1) De-acord

2) Nici n-am afirmat că Moldova va fi nevoită să se renunţe la preferinţele CSI imediat cum este decis să fie acceptată. Spaţiu economic comun Rusia-UE? Hmmm… Credeam că-s doar nişte vise.

eventuala aderare la UE a Moldovei, nu ar trebui sa lovească prea mult in comerţul cu Rusia.

Foarte posibil.

iar atunci cand o va face, aceste pierderi eventuale ar fi muuult compensate de efectele in piata unica a UE.

La sigur. Am corectat o inexactitate tehnică.

paradoxal, dar dupa aderarea Romaniei la UE, cand aceasta a iesit din ZLS cu Moldova, exporturile RM spre Romania au crescut si mai mult, chiar daca formal regimul comercial Ro-Md e mai putin avantajos.

Poate oare acest paradox fi parţial explicat prin faptul că Moldova practice simultan a pierdut piţa Rusă de vinuri şi vinificatorilor noştri le-a fost cel mai simplu să reorienteze exporturile spre România? E o ipoteză scoasă din pod, dar teoretic nu-i exclusă. Are cineva date? Doar o ipoteză care va putea fi verificată la momentul publicării bazei comerciale e 2007 (de Comstat).

Nicu (#6) a scris: are vreo importanta faptul ca agentii economici transnistreni s-au inregistrat la chisinau, deci au intrat in spatiul economic ak RM, si prin urmare careva investitii in uzina metalurgica de la rabnita, sau orice alt tirotex, sunt considerate si investitii in moldova?

Nu cred. Am auzit de la oameni din domeniu (cam în treacăt, ce-i drept) că operaţiiunile de import-export ale companiilor din Transnistria nu sunt reflectate în balanţa de plăţi. Sunt aproape sigur că situaţia cu investiţiile este aceeaşi.

Valentin (#7) a scris: Ma gindesc ca n-ar trebui sa neglijam si un alt aspect ca tipul de FDI si anume ce fel de FDI avem de verticala sau de orizontala.

În linii mari, ipoteza 1 (creşterea cererii interne) corespunde ISD orizontale. Ipoteza 2 (sporirea atractivităţii forţei de muncă ieftine) corespunde ISD verticale.

Valentin (#7) a scris: exemplul clasic de FDI pe care il avem sunt preponderent plasate in industria textila si alimentara

Pentru moment, cele mai mari ISD sunt în servicii (telecom, energetică, sector bancar, retail), toate sunt orizontale şi toate în favoarea ipotezei 1. Însă ele s-au întâmplat înainte de 2007. Tre' de văzut structura ISD în 2007 (dar nu ştiu dacă aşa statistici există).

Valentin (#7) a scris: [...] si pozitionarea noastra avantajoasa [...]

Este un basm foarte frumos, dar oricum basm rămâne.

10

Serghei Zagaiciuc
7 februarie 2008 10:25

In 2007:
1) Societe Generale a cumparat MobiasBanca, investitie de 20 mln de dolari
2) A fost lansat a 3-lea GSM operator Eventis Mobile, investitie in jur de 10 mln de dolari
3) Veneto Banca a marit capital lui EximBank, cu aproape 10 mln de dolari
4) Ucrainenii au cumparat retele de magazine Green Hills, Alina Electronic, Bomba, Elefant cu o suma necunoscuta public dar totusi.

Deci vedem ca ISD se duc in aceeasi ramuri - telecom, sector bancar, retail

11

Sergiu Candja
7 februarie 2008 11:48

Pînă voi citi Analiza Constrîngerilor, îmi voi permite să mai scriu un comentariu.

„productivitatea salariaţilor este foarte mică şi, din păcate, aici nu e de vină doar înzestrarea proastă cu utilaj performant” – aici eu sunt de vina că nu m-ai inteles. Sensul era următorul: majoritatea forţei de muncă disponibilă în RM o reprezintă muncitorii necalificaţi (nu leneşi sau proşti). Excepţiile despre care vorbeam ţin mai mult de domeniul IT şi bancar – iar decalajul salariilor acestora nu e chiar atît de mare ca în celelalte sectoare ale economiei. La noi există un deficit enorm de specialişti, numărul cărora nu satisface nici cerinţele actuale, nemaivorbind de perspectiva. Din păcate mulţi din cei care ar fi putut pune baza unei clase de specialişti buni în domeniul tehnic, medicinal, bioinginerie etc. preferă „să culeagă portocale” peste hotare (şi îi înţeleg de ce) decît „să facă microcipuri” în Moldova. Iar intergrarea lor acum în economia naţională ar presupune salarii comparabile cu cele care le primesc ei acum în ţările care ar exporta capitalul în Moldova. Plus la aceasta nu cred ca nişte ani de lipsă de activitate în domeniul în care erau ei specialişţi nu au influenţat negativ capacităţile lor profesionale. Respectiv, salariile mici care ar atrage investitorii străini se referă, în mare parte, la munca necalificată, iar aceasta la rîndul ei se înlocuieşte cu succes cu maşini. Vreau să fie clar: eu nu am insinuat că salariile reduse din Moldova nu constituie un avantaj pentru investitorii străini, ideea era că dacă ele nu sunt completate de alţi factori, nu pot fi cauza de creştere a investiţiilor într-o ţară, iar teoria nr. 2 a ta nu presupune şi alţi factori. De fapt, am menţionat aceasta şi în comentariul anterior.

„capacităţi manageriale superioare, acces facilitat la finanţare” – ai perfectă dreptate, însă doar în cazul companiilor mari cu susţinere bună din spate. În cazul investiţiilor mai mici, dar nu mai puţin importante, antreprenorul străin se loveşte de nişte bariere invizibile (pentru ei) care le pune la grea încercare capacităţile manageriale.

„Ele au o putere de negociere superioară celor locale în relaţiile cu guvernul la faza de întrare” – iarăşi, poate fi atribuit doar la companiile mari şi din păcate în multe cazuri se limitează doar la faza de intrare.

De fapt, volumul investiţiilor din acest an, a fost determinat de intrarea a cîtorva jucători mari, acestea deţinînd avantajele descrise de tine.


“Atunci răspunde-mi de ce aceste investiţii din offshore urmau să crească anul acesta şi nu mai demult?” – Părerea mea subiectiva: acumularea capitalului în apele tulburi s-a terminat nu cu mult timp în urma. Al doilea motiv: pină acum nu era nevoie de scheme atît de “sofisticate” pentru a aduce capitalul în ţară, aşa că dacă cineva îi şi investea in ţară atunci acest capital sau nu era reflectat în statistică nicicum sau era considerat autohton. Exemplu de capital offshore cu rădăcini moldoveneşti – Eventis.

[Alexandru #9] : „Pentru moment, cele mai mari ISD sunt în servicii (telecom, energetică, sector bancar, retail), toate sunt orizontale şi toate în favoarea ipotezei 2.” – uite aici nu sunt de acord cu tine. Ipoteza nr. 2 (a ta) spune: „Salariile în noile ţări-membre ale UE s-au apropiat de cele din Europa "veche", ceea ce determină investitorii să caute forţă de muncă şi mai ieftină spre est.”. Aceasta presupune că consumul bunurilor produse în urma investiţiilor sunt destinate exportului, iar structura ISD de pina acum (telecom, energetică, sector bancar, retail) sunt destinate pieţei interne. Pe cînd tu afirmi contrariul.

12

Sergiu Candja
7 februarie 2008 14:08

Serghei Zagaiciuc, de unde ai informatia referitoare la preluarea retelelor de catre ucranieni? Esti dezinformat.

Intr-adevar, au fost tentative de a cumpara toate aceste retele, insa in cazul Alinei si Bomba ele au esuat. Alina a fost inghitita de Bomba, insa proprietarul sau proprietarii sint din tara.

13

Vic
7 februarie 2008 20:52

Pe linga motivele deja enumerate cred ca investitorii straini vor sa sara pe trenul unei cresteri economice de 5-6% anual. Se pare ca in Moldova s-a stabilit deja un trend de o crestere mai rapida ca in tarile din vest. Pina acum strainii au investit in sectoare care nu cer un foarte mare "commitment" - investitii masive in mijloace fixe, pentru ca sint inca precauti. Posibil ca aceasta se schimba in citiva ani daca se conving ca tara e destul de stabila. Probabil ca cu dezvoltarea pietii de capital din Moldova strainii vor incepe a cumpara si actiunile firmelor locale (cu toate ca asa investitii deseori sint foarte volatile. E interesant ce va face Societe Generale cu investitia din Moldova.

Sa speram ca in Moldova nu vor fi cataclizme politice cind se ajunge la sfirsitul termenului lui Voronin.

In privinta locurilor de munca - cred ca nu trebuie de exagerat, multe locuri de lucru in firmele vestice cer doar o calificare minima (am uitat cite procente din populatia SUA nu are diplome de liceu, un numar destul de mare). Personal managerial mediu se poate de gasit usor in Moldova. Cred ca guvernul Moldovei ar trebui sa incurajeze prin toate mijloacele pregatirea personalului tehnic: sudori, lacatusi, etc. Atita timp cit Moldova are o populatie rurala de peste 40% este destul potential pentru a creste forta de munca din industrie. Educarea sudorilor nu cere chiar atit de mult timp.

14

Arina
7 februarie 2008 21:21

Vic, de doi ani (sau trei deja?) guvernul nostru incearca sa incurajeze pregatirea specialistilor in alte domenii decat economie si drept (nu ca ar iesi mari specialisti de la economie si drept)... se stabileste un numar limita de locuri (si la contract) la (aproape) toate facultatile, se ofera (mai) multe locuri bugetare la colegii, la specialitatile mai putin populare (dar necesare), dar aceasta (se pare) a creat mai multe probleme. Prin diferite cai nota de la bacalaureat se mareste, se da mita (buna) pentru ca sa intri la contrat la ASEM... si alte smecherii se fac. Iar locurile bugetare pentru viitori sudori, lacatusi etc. raman libere.

15

Vic
7 februarie 2008 21:48

Arina,tatal meu care lucreaza ca director tehnic la o uzina mi-a spus de acelasi lucru. Totusi ei gasesc lucratori, doar ca trebuie sa le asigure camin.

In privinta impozitului pe venit, nu inteleg intru totul cum functioneaza mecanizmul de stimul a acestuia. Cred ca firmele americane trebuie sa plateasca diferentele de impozite in SUA pentru veniturile de peste hotare. Astfel ca venitul scutit de impozit cistigat in Moldova oricum e impozitat in SUA. Acest lucru probabil ca e la fel si pentru firmele europene. Totusi se pare ca firmele reusesc sa evite in careva masura aceste reguli, si sa profite de pe urma ratelor mici. Am auzit de exemplul Irlandei, care ar fi profitat de o cota redusa de impozit pe venit.

16

Alexandru Culiuc
7 februarie 2008 22:27

Sergiu Candja a scris: [Alexandru #9] : „Pentru moment, cele mai mari ISD sunt în servicii (telecom, energetică, sector bancar, retail), toate sunt orizontale şi toate în favoarea ipotezei 2.” – uite aici nu sunt de acord cu tine.

Aici nici eu nu sunt de-acord cu mine. Eroare mecanica. Evident, e vorba de ipoteza 1. Am corectat deja -- thanks for pointing it out.

La restul punctelor voi încerca să răspund mai încolo.

17

nicu popescu
7 februarie 2008 23:24

Vic

nu are importanta ca moldova are crestere mai mare decat statele din vest. Moldova este comparat cu tarile vecine, cu care se afla in competitie pentru investitii. din comparatic cu Rusia (cam +7%), Ucraina, Romania (cca +7), Georgia (cca +10), Armenia (cca +12), Azerbaijan (cca +25) - moldova are cresetere economica mizera (4-6%). cifrele sunt din memorie dar pot fi usor verificate.

18

Turist
7 februarie 2008 23:58

La toate vorbele intelepte, asternute coerent (pe hard discurile companiilor de hosting), tin sa adaug ca:
Companiile straine sunt interesate de Moldova. Majoritatea in Telecomunicatii, Finante... (s-a mentionat mai sus).
Am si prieteni (francezi, italieni) care au vinit la noi cu 2-3 ani in urma in scop de serviciu, acum isi deschid afaceri (majoritatea in "outsourcing").
Si toate argumentele cu productivitatea, factori micro si macro economici... nu-i impiedica sa vina aici si sa realizeze proiecte de milioane de euro cu programatori de la noi.
Va doresc o seara buna.

19

Valentin
8 februarie 2008 2:09

Vic .."in privinta locurilor de munca - cred ca nu trebuie de exagerat, multe locuri de lucru in firmele vestice cer doar o calificare minima (am uitat cite procente din populatia SUA nu are diplome de liceu, un numar destul de mare). Personal managerial mediu se poate de gasit usor in Moldova. Cred ca guvernul Moldovei ar trebui sa incurajeze prin toate mijloacele pregatirea personalului tehnic: sudori, lacatusi, etc. Atita timp cit Moldova are o populatie rurala de peste 40% este destul potential pentru a creste forta de munca din industrie. Educarea sudorilor nu cere chiar atit de mult timp..."

nu cred ca o investitie vadit incurajata in personal tehnic este menita doar sa schimbe proportia structurii cadrelor pregatite in Republica Moldova, ci mai degraba poate urmari si alte scopuri cum ar fi un control mai eficient din partea puteri asupra unui segment din populatie exercitat datorita nivelului general de cunostinte scazut si a viziunilor relativ inguste pe care le vor poseda acesti viitori sudori, lacatusi etc.. (e destul sa privesti programa de studii pe care o au ca sa ti dai seama) pe cind in schimb in UE trend-ul este unul cu totul altul si anume acela urmarit prin adoptarea Agendei de la Lisabona, unde printre ideile sale centrale fiind aceea de “knowledge-based economy” “knowledge society”. („The Union must become the most competitive and dynamic knowledge-based economy in the world capable of sustainable economic growth with more and better jobs and greater social cohesion (European Council, Lisbon, March 2000)”.
Or daca aici si daca avem scoli profesionale unde se pregatesc acesti specialisti tehnici ele sunt insotite si de pregatirea la nivel inalt a viitorilor economisti, manageri, finansisti etc

Limitind locurile pentru diferite specialitati de top cum ar fi economie, drept, stiinte politice si relatii internationale etc nu tind sa cred ca in acelasi timp se vor depune eforturi suficiente in vederea pregatirii adecvate a lor si deci urmarirea unui approach calitativ..
Pe linga cele relatate, personal, nu sunt de acord ca acest presupus potential de 40% de la sate va da buzna sa devina lacatusi, sudori, (poate in constructii e situatia putin diferita, dar tot pentru ca multi doresc sa plece dupa asta sa munceasca peste hotare).

Turist.. vezi neaparat outsourcing-ul ca un ISD care va avea un efect neaparat pozitiv asupra economiei nationale..?

20

Turist
8 februarie 2008 12:20

Valentin, in prezent lucrez intr-o companie straina.
Salariile sunt cu mult peste cele pe care as fi putut sa le am la o companie Moldoveneasca.
1. Compania aceasta investeste in Moldova.
2. Am acces la metode "europene" (noi) de management, nu din carti, dar pe viu. Daca ai lua in consideratie ca in modul acesta noi primim un "capital" mult mai important decit cel financiar.
3. Forta de munca din RM "ieftina" se transforma pe zi ce trece in forta de munca tot mai platita si mai competenta.
4. Multi moldoveni care au trecut prin asa companii isi deschid afaceri proprii, cistigind contracte in UE, iar acest lucru mi se pare destul de important.
Asa ca faceti abstractie de graficele atent desenate si de cifre, priviti lucrurile mai simplu ;)

21

Valeriu Prohnitchi
8 februarie 2008 12:27

As vrea sa formulez si eu cateva idei vizavi de intrebarea pusa de Sandu. Mai intai insa, doua precizari. Prima, conform ultimelor statistici ale balantei de plati publicate de BNM, investitiile totale directe in economia moldoveneasca in primele trei trimestre 2007 (Q1-Q3’07) au fost de 346 milioane USD, fata de 210 milioane in Q1-Q3’06. (www.bnm.md/md/balance_of_payments_statistics). A doua precizare, de obicei BNM revizuie de 2-3 ori statistica balantei de plati si in cazul investitiilor straine, de cele mai dese ori, datele precizate sunt mai mari decat cele preliminare.
Vreau sa atrag atentia ca investiile straine directe se compun din capital subscris (adica intrarea firmelor noi, fie prin privatizare, fie prin greenfield investment), venit reinvestit (de companiile straine care déjà sunt prezente in tara) si alt capital (unde se include in principal creditele acordate-primite intre companiile afiliate). Probabil ca deciziile investitionale in cele trei cazuri sunt influentate de seturi diferite de factori.
In cazul capitalului subscris, la cresterea de doua ori a investitiilor (de la 74 milioane in Q1-Q3’06 la 146 milioane in Q1-Q3’07) au contribuit intrarea catorva retele straine de comert cu amanuntul, investitiile chineze intr-un hypermarket pe locul fostei uzine de calculatoare, investiile olandeze in proiectul de la Giurgiulesti, deschiderea unor noi capacitati de productie in ramura textilelor (Balti, Chisinau, Leova, Gagauzia), lansarea Eventis-ului si achizitii de peste 20 de milioane USD in sectorul bancar. Cred ca cazul investitiilor finantate prin subscrierea la capitalul social sunt valide primele doua ipoteze enuntate de Sandu. Cresterea rapida a investitiilor in textile este favorizata de competitivitatea salariilor, iar investitiile in comert, telecomunicatii si sectorul bancar sunt determinate de cresterea veniturilor populatie. Dar investitiile in portul de Giurgiulesti ar putea sa aiba la baza sa si alte considerente decat cele pur economice.
Investitiile finantate de venitul reinvestit au crescut si ele de peste 2 ori (de la 32 milioane la 76 milioane). Este greu de gasit o explicatie universala pentru deciziile de sporire substantiala a profitului reinvestit in 2007 stiind ca din 1 ianuarie 2008 va fi valabila cota zero la profitul reinvestit. Probabil ca presiunile competitive sau considerentele tehnologice au fost mai importante decat economiile fiscale, vezi cazurile Orange si Moldcell. Desi impozitele s-ar putea sa nu explice fluxurile de investitii straine in ansamblu, introducerea cotei zero ar putea fi un stimul foarte important pentru investitorii care deja sunt prezenti in Moldova.
FDI in forma de “alt capital” au crescut mai putin (circa 22%) si aceasta din cauza ca in Moldova sunt foarte putine corporatii transnationale. Pe viitor, cred ca investitiile finantate de alt capital ar putea fi o zona importanta de crestere a investitiilor straine in ansamblu.

22

Fiodor
24 februarie 2008 12:45

comentariu doar la prima parte a celor scrise de mai sus:

La traseul Chisinau –Balti ai mai omis nr de controale ale politiei rutiere.Eu sunt originar din Peresecina. Asa ca un mic exemplu: Pe dinstanta de 35km Peresecina-Chisinau in unele zile reusesti sa treci pe langa 5controale ale politiei rutire.Si daca mai esti nenorocos si dai peste un radar defect cel putin vreo 100lei ii mai scot din buzunar odata la 2saptamani.Si in cazul asta nu sunt numai eu.... Daca am sta bine si am calcula valoarea ,,MITEI” luate de ei cred ca am avea posibilitatea ca cu banii astea sa facem drumuri cu 6 benzi.
Numai zic de distanta Balti-Chisinau. Sunt mai multe controale.Unde sa mai vazut asa ceva in lume asa numar mare de politisti? Aaaa, imi aduc aminte in Ucraina exista....Dar odata cu schimbarea puterii de stat au intervenit si masurile necesare. Ucraina a redus numarul cadrelor din politia rutiera , drept motiv fiind ,,Coruptia era la mama ei acasa”.
Asa ca pana ajungem noi la nivelul Ucrainei cred am mai trebui sa intocmim o serie ,,foarte mare” de reforme.


23

Fiodor Buzu
24 februarie 2008 13:54

Da , intradevar ISD au crescut si vor fi in crestere enorma in anul 2008 asa cum a specificat si presedintele Voronin. Dupa informatiile recente difuzate de mass media precum ca tara noastra a fost vizitata de un numar mare de investitor ne-a facut pe ,,noi” sa zambim si sa respiram mai usor( ,,noi” adica oficialii puterii de stat).
Pe parcursul anului 2007 daca mergeai prin capitala Rep. Moldovei se putea observa si o serie de de noi imobole ridicate peste noapte ca ,,ciupercile de dupa ploaie”. Investii finante in mare parte de bussinesmen din turcia. Drept urmare sau ajuns concluziile ca multe blocuri ridicate implica un mare grad de nesiguranta, ca dovada au fost ca unele blocuri deja au si crapat.
Desigur ca Investitorilor straini din occident le este frica sa vina aici mai ales unde exista o instabalitate politica si economica. Sau acele amenintari ale ,,mafei” cum mai zic occidentalii, care exista in Moldova.
Un simplu caz observat de oameni este cel al lantului ,,Andy’sPizza”. Din cate stiu eu ca proprietar este Oleg Voronin. Cu toate ca propritar al acestui lant trebuia sa fie alt ,,optimist” baiat. Din pacate nu a avut parte de acest norok . In situatia ,,optimistului” baiat cred ca sunt multe cazuri.
Asa ca vom vedea si in 2008 ce se va mai intample.Specialistii isi pun increderea pe oamenii care pleaca si muncesc Ilegal in alte tari. Nu degeaba sa hotarat ca valoarea imobolizarilor sa cresca cu 10%. Ca daca la nevelul anului 2007 fluxurile monetare din afara granitelor Moldovei au fost peste 1,5mliard de dolari declarati oficial, specialistii mergand pe ideea ca : ,,Valoarea fluxurilor monetare are putea si peste 2 miliarde dolari” .
Asa ca eu zic ca vom trai si vom vedea care va fis situatie pe viitor. Dar atat timp timp cat va exista coruptia si dosare iniantate la CEDO , cred ca la capitotul economie vom sta prost.

24

Alexandru Culiuc
26 februarie 2008 11:15

Fiodor, de fapt am pomenit călătoriei Chişinău-Bălţi pentru a exemplifica un concept economic relativ complex, şi nu de dragul subiectului propriu-zic... Nu prea înţeleg de ce te-ai axat pe el.

Dar atat timp timp cat va exista coruptia si dosare iniantate la CEDO, cred ca la capitotul economie vom sta prost.

Nu neapărat. Tu presupui că în cazul Moldovei corupţia este acea constrângere critică care frânează economia. Nu cred însă că cazul Andy's pizza (despre care am auzit de mii de ori deja) să reprezinte acea dovadă decisivă.

25

Fiodor
2 martie 2008 10:51

Am scris in mai amanunt despre Chisinau -Balti deoarece am incercat sa mai evidentiez niste aspecte negative care au e influnenta enorma, am inteles Alxandru ce ai vrut sa ne arati prin exemplu dat.
dar am incercat sa evidentiez unele aspecte,,cele ale politistilor" , aspecte care luate prin analogie se gasesc si in domeniul economiei, pe care specialistii incerca sa le evite...
Asa ca problemele ar trebui bine analizate din mai multe puncte de vedere, nu numai din punct de vedere teoretic.
noi insine simtim pe pielea noastra ce de intampla in tara noastra.

26

Corneliu
27 februarie 2009 4:07

Îmi permit să vin și eu cu o posibilă explicație: private equity. E un nou tip de investiție ce prinde aripi și pe la noi. Investitorii sunt de obicei americani sau offshore. Mulți încep să-și dea seama că piața moldovenească are un potențial mare, cu condiția să ai bani. Și după ce în piețele de împrejur s-au cam atenuat ritmurile de creștere, poate a venit și timpul Moldovei. Un exemplu ce cunosc: IMC Leasing.

Dar asta era înainte de criză.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre