Cea mai des invocată cauză a numărului scăzut de moldoveni la Harvard şi alte universităţi de vârf din SUA este preţul înalt al studiilor. Într-adevăr, preţul anual total atinge 50 mii dolari pentru studenţii de la Harvard College (studii universitare) şi depăşeşte 65 mii dolari pentru şcolile profesionale. Deci bugetul total pe patru ani de studii în College depăşeşte 200 mii dolari. Însă în cazul studiilor universitare, aceste cifre puternic exagerează costul real plătit de familiile studenţilor.
Începând cu 2006, studiile universitare la Harvard sunt gratuite pentru studenţii din familii cu un venit anual sub 60 mii dolari. În cazul lor universitatea acoperă absolut totul: preţul studiilor (32 mii dolari în anul academic curent), cazarea (6 mii), mâncarea la ospătăriile universităţii (4.8 mii), asigurarea medicală (1.4 mii), etc. Studentul are nevoie doar de bani de buzunar. Nu e o iniţiativă totalmente nouă — în 2004 acelaşi pachet era oferit copiilor din familii cu un venit de până la 40 mii dolari. În plus, începând cu 2008, familiile cu un venit de 120-180 mii sunt rugaţi să contribuie la preţul studiilor doar 10% din venit (deci 12-18 mii anual). Apropo, o familie cu un venit anual de 180 mii se consideră „middle class” care stă bine pe picioare.
Acelaşi standarde de admitere sunt aplicate tuturor: americanilor, moldovenilor şi malawinelor. Aş presupune că circa 98% din familiile din Moldova au un venit anual sub 60 mii dolari. Cu alte cuvinte, pentru 98% din populaţia Moldovei studiile Harvard sunt mai ieftine decât studiile la oricare universitate din Moldova. Şi cred că 99.5% au un venit de sub 180 mii dolari. Evident, pentru început trebuie să fii admis... Însă costul studiilor nu reprezintă nicidecum o barieră pentru studiile la Harvard.
N.B. Observaţi că această egalare a candidaţilor de peste hotare cu cetăţenii ţării este specifică SUA. La şcolile bune din Marea Britanie şi Europa situaţia e totalmente diferită. Spre exemplu, studiile la LSE sunt extrem de ieftine pentru cetăţenii Regatului Unit, ceva mai scumpe pentru cetăţenii din fostele colonii, acceptabile pentru cetăţenii UE şi fantastic de scumpe pentru restul lumii (incl. moldoveni).
Harvard Yard - un loc îndrăgit pentru fotografii de nuntă
Veţi reproşa că nu e exclus faptul că studenţii din familii sărace primesc asemenea asistenţă financiară ar putea să le micşoreze şansele să fie admişi. Cu alte cuvinte, deoarece un student sărac este mai scump pentru universitate decât un student bogat, comisia de admitere va prefera să admită doar copiii din familii înstărite, chiar dacă cel sărac este mai calificat. Însă în 99% de cazuri situaţia e diferită. Deşi candidaţii din start includ toată informaţia financiară în aplicaţie, comisia nu vede această parte a aplicaţie decât după ce fiecărui student i se atribuie un punctaj agregat în baza căruia sunt decise listele de admitere. Citez:
Admission to Harvard is based on achievement and promise without regard to financial need. Applying for financial aid does not jeopardize a student's chances for admission.
Care-i acel 1% de cazuri când un student dintr-o familie înstărită va avea preferinţă? Un student bogat va fi preferat unui sărac este doar în cazul dacă ei au ambii au acumulat punctajul minim de trecere. Evident, cel sărac va nimeri automat în lista de aşteptare. Dovezi că universitatea nu discriminează împotriva candidaţilor din familii sărace? Poftim: un sfert din studenţii care au fost admişi la Harvard anul trecut provin din familii cu un venit sub 80 mii.
Unii nu aplică la Harvard şi alte universităţi deoarece procesul de admitere este relativ costisitor, iar şansele de admitere sunt înalte (am scris despre asta trei ani în urmă). Spre exemplu, aplicaţia la Harvard costa 65 dolari. Dacă un student aplică la cinci-şase şcoli (mulţi aplică la mult mai multe universităţi; eu am aplicat la zece programe de PhD), suma totală se ridică la vreo 400 dolari, o cifră impunătoare. Însă atât Harvard-ul, cât şi alte universităţi sunt gata să renunţe la această taxă la rugămintea candidatului. Şi universităţile nu fac mare secret din asta. În cazul Harvard-ului:
While there is an application fee, waivers are easily available upon request.
Observaţi cuvântul easily. Cu alte cuvinte, just ask! Cunosc personal o tânără din Moldova care a economist astfel câteva sute dolari — absolut toate şcolile la care a aplicat au acceptat rugămintea de a elimina taxa de admitere.
Ceremonia de absolvire. Iunie 2008
Câteva principii generale privind asistenţa financiară în sistemul american de învăţământ:
Posibil am scăpat ceva. Sunt sigur că mai mulţi cititori ar putea contribui la această listă. Be my guests.
P.S. Toate fotografiile făcute în Harvard Yard.
| Dum | Lun | Mar | Mie | Joi | Vin | Sim |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | ||||||
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
| 30 |
Copyright ©1997-2008 Alexandru Culiuc
Powered by Movable Type 3.34 & Serghei Lazo
Comentarii (22)
Denis
28 septembrie 2008 0:42
Alexandru,
Eu sunt student la Goethe University din orasul Frankfurt pe Main, Germania. Si aici este mai ieftin sa inveti decat in Moldova. Toti studentii se bucura de aceleasi conditii ca si germanii. In land-ul Hessen (unde este situat Frankfurt), spre exemplu, nu exista taxe de scolarizare. Studentul plateste in fiecare semestru cate 280 de euro, un fel de service fee, prin care are acces la toate facilitatile universitatii (biblioteca, sport, acces liber la gradina botanica din oras) si in plus transport gratuit in regiunea Rin-Main. Numai transportul gratuit face toti banii pentru ca iti ofera ocazia sa vezi multe locuri frumoase.
Diferenta fata de SUA este faptul ca aici Universitatea nu-ti acopera restul cheltuielilor, care pot deveni destul de usturatoare intr-un oras ca Frankfurt. In schimb nu exista nici o taxa de aplicare. Iar la doctorat universitatile bune ofera burse de 1000 de euro pe luna, o suma cu care te-ai descurca destul de bine chiar si in Frankfurt sau Munchen.
Desigur, Universitatile germane nu se compara ca renume cu cele din SUA sau din Anglia, dar lucrurile se schimba foarte repede spre bine aici din cauza investitiilor majore pe care le face guvernul german. Acesta a ales printr-un program 10 universitati care vor primi o finanantare mai mare incepand cu anul 2007, tocmai pentru ca universitatile germane sa devina de top. Pe de alta parte schimbarile din legislatie au permis ca Universitatile sa poata primi mai usor ajutor financiar de la companii. Spre exemplu Goethe University a construit cu ajutorul mai multor banci din Frankfurt un centru modern de cercetare in domeniul economic, care gazduieste House of Finance. http://www.houseoffinance.eu/
Oricum, foarte buna ideea ta de a scrie pe blog despre Harvard. S-ar putea sa inspire cativa tineri din Moldova sa aplice si cine stie, poate chiar sa fie acceptati.
Iar pentru cei care cred ca SUA e cam departe recomand cu drag Germania - a cost effective alternative.
Felicitari pentru blog si mult succes in continuare.
Elena
28 septembrie 2008 17:12
Este posibil cumva studentilor cu ciclul I de facultate ( 3 ani,Bologna) sa fie admisi la vreun program de master in US?
Stiu ca sistema noastra noua din MD din 2005 e incompatibila cu cea din State....
Victoria
28 septembrie 2008 19:45
Alexandru, demult asteptam asemenea informatie pe blogul tau... Pacat ca nu o stiam cand am terminat liceul !!!...
Ai putea sa ne oferi noua, cititorilor tai fideli, informatie mai detaliata cu privire la asistenta financiara la Ph.D. la Harvard; are aspecte diferite decat alte universitati din US?
2. Ce alte scoli de Master, Ph.D. care ofera programe de studii similare domeniului tau ai recomanda sa aplice candidatii de exceptie din Moldova? Ai putea sa ne oferi un mic top al universitatilor la care merita sa mergi pentru un MA in Public Policy, de ex. reiesind din faptul ca unele scoli profesionale nu ofera acoperire financiara totala?!
Multa Bafta in continuare si bucura-ne cu noi intrari, le citim pe toate cu sufletul la gura :).
New York
28 septembrie 2008 21:57
Totul suna foarte frumos si nu ma idoesc ca asa si este.
Sunt in SUA de peste un an. Si din pacate sunt out of status. Cum obtii in cazul acesta in genere careva sanse cit de mici de a te incadra in procesul de studii din SUA. In RM am absolvit masteratul.
E simplu si usor sa scrii, mai greu cind e vorba de a face concret. Cind am fost im RM am visat sa obtin o sansa sa fac studiile in SUA. Nu mi-a reusit deja azi fiind mai informat este alta situatie. Nu este totul asa de roz si fara greutati procedura de a fi acceptat la studii. Oricum nici intr-un caz nu critic autorul ci din potriva.
Alexandru Culiuc
28 septembrie 2008 22:22
@New York, îndrăznesc să presupun că ai venit în SUA anul trecut pe Work&Travel şi că ai decis să rămâi aici nelegal (şi, prin urmare, ajungând să devii "out of status")... Dacă situaţia este anume aşa, păi nu prea înţeleg de ce de plângi. Nimeni nu te-a impus să căsăpeşti o vară lucrând hamal, chelner sau încă ceva. Puteai utiliza timpul respectiv pregătindu-te de TOEFL şi GRE, căutând şcoli şi programe şi pregătind dosarele de aplicare.
Evident, în caz dacă presupunerea mea vis-a-vis de Work&Travel nu corespunde adevărului, n-am decât să-ţi urez să găseşti forţe să treci de la scriere la fapte concrete (într-adevăr, nu-i uşor).
Nimeni n-a zic că totul e roz -- doar 8% din elevii care depun documentele la Harvard sunt acceptaţi (şi, evident, încoace aplica doar lumea care are careva şanse să treacă).
New York
28 septembrie 2008 22:57
Circumstantele te impun deseori sa i-ai hotariri gresite.
Deja atunci cind esti out of status care sunt optiunile ?
Cum poti visa la studii ?
Unde ai sanse ( nu e vorba de topul universitatilor gen Harvard), daca vrei studii serioase ?
Pur si simplu inafara de dorinta de a face studii, este si necesitatea, fiindca in SUA spre deosebire de RM au importanta mare.
Celor ce nu au avut inca ocazia sa viziteze SUA, informatie de natura generale,inafara de universitatile de frunte SUA are un sistem foarte bine pus la punct de librarii. In orice oras ai acces la librarii relativ mari, deobicei pentru a avea acces sunt citeva formalitati minime. Mai mult in orase mari bibliotecile sunt foarte bogate in carti, reviste, etc. in diferite domenii.
Corina
29 septembrie 2008 3:26
Good point!
Trebuie de notat insa ca la multe universitati, in special la undergrad, demonstratzia posibilitatii de a plati intra in pachetul de aplicatie. Adica pentru ca aplicatzia sa fie completa, trebuie depus formularul in care demonstrezi cum ai sa platesti suma respectiva pentru program. Iar ca sa poti cere ajutor financiar, trebuie sa aplici...
Dar da, nu peste tot, iar finantzele facultatii conteaza mult. De asemenea, e mult mai simplu de gasit finantzare pt degrees in sciences, pentru ca acolo sunt grant-urile pentru cercetari, shi, cum s-a mentionat, pt PhD.
Plus, eu zic ca alegerea trebuie sa fie facuta mai mult in baza de program, nu in baza de universitate. Pentru ca la universitati bune sunt shi facultati slabutze, shi invers, unele din cele mai bune programe in careva domenii se ascund in universitati din afara Ivy league.
Roman
29 septembrie 2008 17:40
Multumesc! Foarte bine scris.
Bucuros am cautat departmanentul de CS la Stanford, insa acolo situatiea e diferita...
https://cs.stanford.edu/wiki/admissions/Main/FinancialSupport
Vica Plamadeala
29 septembrie 2008 21:04
In unele universitati din SUA, ex. Harvard, admiterea la studii de doctorat (PhD) implica sustinere financiara in intregime din partea facultatii.
In alte universitati, ex. universitatile publice, facultatea poate avea doar citeva burse pe an, numai pentru citiva din full time students noi admisi. Astea (research and teaching assistantships) se ofera in baza multor combinatii de criterii. Unora din studentii noi admisi nu li se ofera nici un ajutor financiar.
In alte cazuri, profesorii obtin granturi din exteriorul universitatii si au nevoie de o mina de ajutor de la studenti. Prin urmare, acesti profesori vor oferi un (sau mai multe!) reserach assistantship care va sustine un student la doctorat (exemplu, unul din candidatii admisi la facultatea de matematica a indicat in dosar ca are aptitudeni remarcabile in programare. Un profesor din aceasta facultate, care numai ce a obtinut un grant de la National Science Foundation, are nevoie de un student programator in Fortran caruia ii va oferi un research assistantship. Daca ei afla unul de altul, studentul are bani si proful are ajutor.)
Ca sa obtii un teaching sau research assistantship trebuie mai intii sa contactati "the PhD graduate coordinator" sau "chair of the department" la programul la care *veti* depune dosarul si sa discutati in detalii cum puteti obtine un assistantshipa/sau orice alta forma de sustine financiara la facultatea in cauza.
Din experienta mea, e mult mai greu sa obtii o bursa la MS/MA (Master of Science/Master of Arts) decit la PhD.
Cezara
30 septembrie 2008 11:58
Sandu & New York,
Asi dori sa precizez o mica inconsistenta in ceea ce priveste termenii “nelegal” si “out of status” mentionati mai sus. Termenii de tipul “migrant nelegal/ilegal” sunt de ceva timp considerati inadecvati. O persoana ca atare nu poate fi ilegala, iregulara, sau cu atit mai mult nelegala.
La momentul dat este mult mai raspindita si mai acceptata din punct de vedere a drepturilor omului expresia “migrant cu statut iregular”. Conform acestei expresii persoana ca atare este in primul rind migrant, iar conditia acestuia de iregularitate este stabilita de anumite reguli administrative care se pot schimba in timp, fiind astfel foarte flexibila.
Alexandru Culiuc
30 septembrie 2008 14:57
Cezara, te las pe tine sa fii politically correct, iar eu intenţionez să continui numesc lucrurile aşa cum eu le percep.
Igor
30 septembrie 2008 22:11
teoretic, cat si practic este cam asa cum spune autorul.
undergraduate: poti obtine studii "gratis" daca esti stea. Vre-o medalie doua la internationale si esti la MIT, Stanford, Harvard, Yale, Princeton, cu studii si cazare acoperita. Daca ai 10 la liceu, si scoruri bune la teste, este tare insuficient sa fii admis la vre-o universitate din top 100. Filmul 21, se incepe si termina cu o fraza clasica: Proful de la admitere: "Look, everyone has GPA 4.0, excelent recommendations, outstanding records. You have to show me that you are different. You have to dazzle my mind". Asta-i realiatea :)
De unde banii? cifra magica a fiecarei universitati este "endowment" http://www.nacubo.org/Images/All%20Institutions%20Listed%20by%20FY%202007%20Market%20Value%20of%20Endowment%20Assets_2007%20NES.pdf
pe scurt, sunt banii pusi de o parte, pentru zile grele. Cand suma este MARE, universitatile incep sa mai cheltuie din ea. Harvard, Yale, Stanford, Princeton anul asta sa-u trezit cu multi bani in plus :) (vezi statistica) de unde si a aparut programul de a face suport la familii un pic mai bogate decat anul precedent. 5 universitati chiar au semnat si un tratat, dar nu mai tin minte detalii.
Eu personal nu stiu pe nimeni din MD care a fost admis la universitati din SUA fara un record bun, cu ceva in plus la 10 de la bac si Toefl. Poate gresesc.
Master: 90% nu-i nici o sansa sa inveti gratis. Ori prin programe interguvernamentale, ori sponsori, ori ... platesti. Departamentul nu are nici un interes sa arunce bani in vant, daca sunt 100 aplicatii pe 10 locuri. Daca ii tare bun aplicantul, atunci el va aplica la Ph.D. Masteranzii de regula mare Research nu pot face, si sa spere la un RA/TA nu-i real. Exceptie, programe noi lansate, care isi creaza nume. Primii 1-2 ani poti printe valul si sa obtii bursa etc. Dupa ce programa este stabilita, finita.
Ph.D. Daca omul este admis la Ph.D. inseamna ca este bun! El va sta la departament 4-5 ani. va contribui cu cercetare. Ph.D. este un sacrificiu. Dupa absolvire "he/she is gonna be one of us". De regula, orice Ph.D. are bursa, intr-o forma sau alta. Problema este sa fii admis. In procesul aplicarii, undeva printre formulare este o rubrica financial aid, unde indici ca aplici si pentru financial aid (toti aplica :) evident). Cand primesti oferta, o sa fie indicat si care-i suportul financiar. Daca nu-i indicat, este pierdere de timp sa incepi sa-l freci la cap pe Chair sau Graduate vice-chair referitor la ajutor financiar. Inca mai stupid, sa incepi sa scrii la profi cu rugaminte sa-ti dea suport financiar din granturi, mai ales de la NSF. Profii si singuri stiu care-i pool-ul aplicantilor :D. Alta intrebare daca ai contact Proful pana a aplica, sau imediat dupa ce ai aplicat, sau daca il cunosti personal de pe la vre-o conferinta, sau conducatorul tau cunoaste pe cineva personal. Asta ajuta, aplicantul nu mai este doar o mapa in teancul de cateva sute, mai ales daca ii vorba de "border case". Vica, la universitati bune, nimeni nu cauta programatori pentru granturi, mai ales din banii NSF. Lucrurile stau altfel, cu mult mai complicat decat pare la suprafata. Trust me, daca vreau doar programatori, whatever limbaj (fortran is dead anyway), in 3 ore, gasesc 100 de indieni langa oficiu, cu resume in dinti. RA este ceva mai mult decat programator!!! cum si urmeaza din denumire Research Assistant. TA/Teaching Assistant, primesti bani pentru citirea orelor, de regula seminare, si cursurile sunt acoperite de departament. Suma banilor de buzunar variaza de la universitate la universitate, precum si asigurare medicala si alte fleacuri.
Pentru inceput atat. Mai spun cum se face selectia aplicantilor :) ... dar nu aici, si nu in public.
Suru
1 octombrie 2008 13:53
Salut
Igor...respect. Mai bine nu se mai putea. Astept follow up.
Pentru toti ceilalti. Nu cautati o gaura in sistema SUA de admitere la universitati. Cum a mai spus si Igor gaura ceea a fost de mult astupata de indieni, chinezi si alte natiuni similare. Get real, in SUA nimic nu e gratis, intr-o forma sau altaa oricum o sa fiti nevoiti sa platiti.
Oricum va urez succese.
IM
2 octombrie 2008 6:01
Din câte am înţeles să fii admis la doctorat în SUA, aşa cum spuneau şi ceilalţi nu este chiar atât de simplu. Totuşi, aici sunt mulţi indieni, chinezi care reuşesc, deci se poate. Cineva îmi spunea că de obicei, cei de la Faculatate/Department acceptă la doctorat ori foşti studenţi străluciţi, persoane pe care le-au întâlnit, sau persoane care vin la cursuri la doctorat pur şi simplu ca să asculte sau pentru ca proful să-i cunoască.
Acum sunt la doctorat la Universitatea Rutgers, Facultatea de Ştiinţe Politice, însă am aplicat la o bursă oferită de Open Society Institute prin intermediul www.eac.md Fiţi cu ochii pe acest site, pentru că acolo sunt o mulţime de oferte de burse pentru SUA. Universitatea acceptă mult mai simplu persoanele care vin cu susţinerea financiară externă, măcar parţial acoperită.
Întradevăr dacă intri la doctorat, profii aşteaptă ca tu să predai începând cu anul II sau mai târziu, adică să devii TA. Dar in principiu primii ani de doctorat sunt de fapt un masterat, pentru ca mergi la cursuri. Aici nu e neaparat sa ai masteratul ca sa intri la doctorat. Iata site-ul pt. admitere la Rutgers: http://gradstudy.rutgers.edu/ Din cate se poate vedea costurile pentru studii sunt mult mai mici ca la Harvard, dar daca e sa fiu sincer, birocratia la universitatea mea este mare si uneori ma incurc in toate regulamentele. Inventeaya tot felul de taxe etc.
Bafta tuturor.
Alexander Culiuc
2 octombrie 2008 18:50
@Suru, eu nu prea înţeleg referinţa la gaura astupată de "chinezi, indieni, şi alte naţiuni similare" (apropo, nu văd nici un fel de similitudini între chinezi şi indieni). Chinezii + indienii reprezintă >1/3 din populaţia globului -- e normal să fie bine reprezentaţi la universităţile americane. Cât despre get real şi faptul că pentru studii tre de plătit... Well, nu cred că cineva a contestat acest truism, but I don't see how is this relevant to the discussion.
@IM, de fapt textul iniţial mai mult se referea la studii universitare, nu postuniversitare... dar fie. Expresia "doctorat în SUA" este lipsită de sens. Nu poţi face generalizări privind sistemul de studii postuniversitare din SUA (în SUA există >3000 universităţi, dintre care cel puţin 1/2 oferă PhD).
Pe cât de simplu sau complicat este să fii admis la doctorat diferă enorm de la o universitate la alta. Concursul la PhD in Economics la Harvard este de 20 la 1 loc (repet, aici aplică doar cei cu Math GRE>780), la Public Policy -- 14-18 la 1 loc. Ceea ce cineva ţi-a spus posibil e corect în cazul unei universităţi sau unui grup de universităţi, dar este bullshit în cazul universităţilor de vârf.
Dacă cineva este serios interesat să aplice la programe de doctorat în economie, studiaţi situl EconPhD şi în special Ghidul de admitere.
IM
6 octombrie 2008 9:07
Alexandru am vazut ca faci si tu referire la MBA si la doctorat in postul tau, in plus majoritatea vizitatorilor sunt f. interesati de doctorat. Apropo concursul pentru bursele de doctorat e deschis, vedeti aici: http://www.eac.md/scholarships/soros/phd/index.html
O intrebare pe ce te bazezi cand spui ca jumatate din universitatile americane ofera PhD. Ai statistici? Nu am verificat, dar cred ca mai putin de 1/2 din universitatile americane ofera PhD. :))
Cazurile de la Harvard sunt exceptii, mai degraba. Asa ca noi cei de la universitatile obisnuite ne permitem sa generalizam :)) De fapt, cand generalizam ma refeream la structura doctoratului in stiintele politice, de obicei doi ani de cursuri, comprehensive exams si pe urma scrierea lucrarii.
Dar iarasi poate ca la Harvard doctoratul in stiinte politice e diferit ... :))
Cris
9 octombrie 2008 18:31
Interesant!
Stie cineva de cazuri cind Moldoveni au fost acceptati la MBA la universitati de virf? Si daca da, ce portofolii au avut(ma refer la experienta, etc.)?
Mersi mult!
Igor
10 octombrie 2008 8:53
Cris,
da, stim cazuri cand Moldovenii au fost acceptati la universitati din top 20 la MBA. Experienta diferita, dar sigur una buna. Cert una, pe care eu ii stiu au avut experienta in organizatii internationale, sau chiar direct au lucrat in State/Europa. Mai multe detalii nu pot da, este confidential.
MariaNec
24 octombrie 2008 21:53
Buna...Si eu as vrea sa studiez la Harvard sau la una dintre acele universității de prestigiu din America.Acum sunt clasa a 10...ar trebui sa încep pregătirea??îmi poți da mai multe informații?care sunt șansele sa fiu admisa acolo dacă am un dosar foarte bun?...dacă ai timp...as dori și eu un răspuns.Mulțumesc anticipat!
Vic
27 octombrie 2008 12:24
Ma tem ca pentru Harvard nu sunt suficiente rezultatele bune la scoala din Moldova. (adica implica si alte lucruri)
Huh? Cum va suna? ... "te costa foarte scump ca sa inveti undeva unde este mai ieftin decat in Moldova" :)
Igor
11 noiembrie 2008 22:11
http://money.cnn.com/2008/11/11/news/harvard_cutbacks.ap/index.htm?postversion=2008111110
referitor la cifrele magice pomenite mi sus de mine
Adrian
14 noiembrie 2008 21:38
Harvard e super... nu am ce spune...
Cel mai important lucru probabil e ca profii sunt destepti si foarte creativi... citeodata chiar prea creativi :) Va dau un exemplu sub forma unui banc:
A fost o data ca niciodata un Moldovean la Harvard. Si era curios baitaul de ce nu prea sunt Moldoveni pe acolo. Se duce el la Hoxby - expert in Economics of Education- si o roaga sa-l ilumineze cu situatia in Moldova, la care ea ii raspunde:
"Did you try to estimate the results of the performance of Moldovans by using as an instrumental variable approach the Rivers down there??? "
:)
Believe it or not... but this is more true than u can imagine... am gasit si the paper de Hoxby care intr-adevar a folosit ca IV riurile in UK pentru a estima daca competitia intre public schools beneficiaza studentii.
The American Economic Review 90, pp 1209
I mean... common! :)
But the most unbelievable thing is that: This is a SEMINAL paper! :) ... and of course, how can it not be???
It's a professor at Harvard after all :)
Eu ma intreb daca sunt si in Universitati "Knowledge bubbles" like in the financial market...
Dar oricum... chiar daca sunt weird profi acolo ca Hoxby ... cred ca sunt multi that are worth listening to :) ... problema-i GRE-ul ... anume the English part!