Alexandru Culiuc

23 octombrie 2008

Diversificarea geografică a relaţiilor economice externe ale Moldovei şi rezilienţa la criza mondială

Oficialităţile de vârf de la Chişinău continuă să calmeze opinia publică la subiectul riscurilor crizei financiare şi recesiunii mondiale asupra Moldovei. O bună parte din argumentele invocate sunt logice şi corecte. Unul însă nu mă lasă în pace: diversificarea geografică a exporturilor Moldovei din ultimul deceniu sporeşte rezilienţa economiei naţionale la efectele crizei mondială.

Diversificarea geografică a legăturilor economice şi riscurile crizei

În interviul pentru Kişenevskoe Obozrenie, Dodon spune:

Я бы назвал четыре основные причины, по которым повторение сценария 1998 г. невозможно. [...] В 1998 г. более 55% всего экспорта молдавских товаров приходилось на Россию и близлежащие страны. То есть приток валюты в нашу страну зависел от того, в каком самочувствии находился Российский рынок. [...] Сейчас более 55% всех молдавских экспортов уже идет на рынки Евросоюза.

Practic acelaşi argument a fost invocat şi de Talmaci, care, comparând criza actuală cu cea din 1998, a declarat chiar ieri:

Avem un avantaj. Moldova nu mai este dependentă de o singura piaţa, cea a Federaţiei Ruse, precum era în 1998.

Argumentul, în esenţă, este foarte simplu — Moldova şi-a diversificat legăturile economice externe, iar diversificarea permite atenuarea şocurilor idiosincratice (idiosyncratic shock). Problema constă în faptul că diversificarea nu poate ajuta în cazul unul şoc negativ sistemic (în engleză ar fi aggregate shock), care afectează întreaga lume. Deci, cum nu ţi-ai diversifica legăturile comerciale şi financiare, oricum vei fi afectat. Repet, anume de aceea criza mondială este mondială.

Mai mult ca atât, este greu de afirmat că, în condiţiile actuale, faptul că Moldova şi-a redirecţionat parţial exporturile de pe piaţa rusă spre cea europeană reprezintă un fenomen pozitiv. FMI aşteaptă că criza economică cel mai mult va afecta anume Zona Euro şi SUA: creşterea PIB prognozată pentru 2009 constituie doar 0.1 şi 0.2% respectiv. Doar jumătate de an în urmă, în Aprilie, FMI prognoza că în 2009 SUA va creşte cu 0.5%, iar Eurozona — cu 1.2%. Cu alte cuvinte, în urma crizei, pronosticul de creştere pentru UE a scăzut cu 1p.p. (punct procentual), adică de şase ori.  În acelaşi timp creşterea prognozată a PIB-ului în 2009 pentru CSI a scăzut de la 6.5% (World Economic Outlook pentru Aprilie 2008) la 5.7% (WEO Octombrie 2008), adică cu doar 12%. Concludem că reorientarea Moldovei spre piaţa Europei ar putea crea, pe termen scurt, probleme suplimentare.

Accentuez, sunt ferm convins că diversificarea prin care Moldova a trecut în ultimii ani este benefică şi remarcabil de profundă — anume pe asta am pus accent în studiul pentru Guvern (pe care sper să-l public aici în viitorul apropiat). Diversificarea va permite în viitor să facem faţă unor noi mofturi ale Rusiei sau unor crize locale (Ucraina, spre exemplu). Însă această diversificare nu va ajuta mult în minimizarea efectelor crizei globale asupra Moldovei.

Din cuvintele lui Talmaci şi Dodon s-ar putea crea impresia că ei nu înţeleg diferenţa între un şoc idiosincratic şi unul sistemic. Sunt ferm convins că înţeleg ei totul foarte bine (ambii au experienţă în finanţe, unde aceste concepte sunt fundamentale), însă consideră că publicul va înghiţi acest "argument". Sincer să fiu, nu înţeleg de ce o fac, căci astfel ştirbesc din credibilitatea celorlalte argumente, care sunt mult mai bine fundamentate: rezervele valutare enorme ale BNM, capitalizarea înaltă a băncilor, ponderea relativ redusă a capitalului speculativ străin şi altele.

Atotputernicia amăgitoare a diversificării şi problema creditelor ipotecare subprime

Am menţionat mai sus că diferenţa dintre un şoc idiosincratic şi unul sistemic şi incapacitatea diversificării de a face faţă celui de-al doilea reprezintă nişte concepte fundamentale în finanţe. Totodată, e de remarcat faptul că anume ignorarea acestor concepte de cei mai sofisticaţi bancheri din lume a declanşat mecanismul crizei financiare prin şi dus la supraevaluarea activelor financiare bazate pe credite ipotecare (mortgage-backed securities). Băncile comasau portofolii mari de credite ipotecare riscante (subprime mortgages) într-un singur instrument (CDO) anume din considerente de diversificare — chiar dacă unii creditori nu vor putea plăti creditul ipotecar (şoc idiosincratic), faptul că fiecare CDO este de fapt compus din mii sau zeci de mii de credite ipotecare va garanta că venitul va fi pozitiv.

Problema fundamentală: emitenţii de CDO-urilor nu au luat în consideraţie posibilitatea că, în cazul stagnării preţurilor la imobil (un şoc sistemic), procentul gospodăriilor care vor fi incapabili să plătească creditul va fi mare, afectând negativ valoarea activului derivat (CDO). Bancherii şi agenţiile de rating au ignorat probabilitatea unui şoc sistemic în procesul de evaluare a acestor active (vedeţi o explicaţie foarte clară şi simplă a procesului). În situaţia în care un întreg sistem financiar a decis să ignoreze nişte concepte într-atât de fundamentale, nu ar fi deloc surprinzător dacă publicul din Moldova ar fi indus să supraestimeze atotputernicia diversificării.

Post Scriptum

E de menţionat faptul că nici Basa Press, nici Jurnal TV n-au pomenit de diversificare în reportajele de la conferinţa de presă a guvernatorului BNM. Probabil Talmaci a invocat acest argument în treacăt.

Apropo, vizionaţi reportajul de la Jurnal TV. Talmaci e un profesionist foarte tare (nu cred să existe funcţionari publici cu o autoritate mai mare decât dânsul), dar când vine vorba de discursuri publice, ţi se face milă... În final, poate nici nu are de ce să vorbească cine ştie ce curgător — este tehnocrat şi nu politician. Pe de altă parte, Bernanke, deşi se află într-o situaţie incomparabil mai dificilă, produce o impresie diferită. Oh well, you can't have it all... Oricum, e salutabil faptul că a decis să se pronunţe direct la acest subiect — anticiparea unei posibile panici este cel mai productiv lucru pe care guvernarea de la Chişinău poate să o întreprindă la moment.

Publicat: 23 octombrie 2008 2:59

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: , ,

Comentarii (4)

1

Igor
23 octombrie 2008 5:28

well, ma gandeam sa aman comentariul, pana mai scriu si altii, dar fie.

Clar una, si sunt absolut de acord cu tine, ori lumea esential nu intelege ce inseamna diversificare, ori se face intr-o ureche. De data asta "diversificare" nu-i ajuta moldovei, si sitemului ei bancar. Cum va bate vantul, dar el va bate peste tot, corelat !!!!, acolo se va duce si moldova. Tot restul, este BS. Diversificare ajute acolo, unde nu-i corelare (positiva, sa spunem). Sau vorba ta, risk idiosincratic si sitematic.

DAR ! tin sa nu fiu deacord cu explicatia ce tine de criza financiara, si in particular cea ipotecara. Ultimele cateva saptamani, am fost intrebat de mai multi cunoscuti, care-i faza. Am pierdut numarul, de cate ori am explicat pe degete care-i problema, si ca ce se spune pe intelesul lumii este cam gresit. Cauza fiind ca instrumentele "tocsice" sunt mai complicate, ca sa fie explicate publicului larg, cel putin la moment. Cartoonul care a doua oara apare pe aici este gresit, in esenta.

Acum la problema: Hai sa presupunem ca totusi bankirii nu au dorit sa aiba defaultul bancii, si se gandeau nu numai la bonusul de la sfarsitul anului, chiar daca multi dintre noi asa cred. Acum trust, just trust, ca lumea stie prea bine ce-i diversificare, si cum de luptat/profitat cu ea. Problema este cum naibii de masurat unde-i sistematic si unde ii idiosincratic. Sa vorbim mai probabilistic: imagineazati ca ai 200-1000 variabile aleatoare Xi(read mortgages, or companies). Ca sa afli pretul/rata la CDO iti trebuie sa cunosti distributia comuna, dar observi pe piata distributia fiecarei, adica cea marginala. De aici si porneste jocul. CUM????? well, it is an open question. Mai mult, totul este atat de sesibil, si preturile variaza atat de dare la mici devieri, incat mai bine sa nu intram in discutii si detalii tehnice. Restul sunt vorbe. Instrumentele pe piata au fost noi, deci prin urmare nu exista data, sau experienta de a pune preturi corecte. BTW, chiar si pentru piata de peste 100 de ani in bonduri, data istorica nu-i suficienta :) A fost o perioada de testare, IMHO. Da, mai este si problema ca companiile de raitinguri erau platite de aia care voriau sa capete un raiting :) - fapt contra legilor pietii libere. Ma opresc aici, ca sa nu pornesc acum discutii: is market efficient or not.

2

Sergiu
23 octombrie 2008 12:49

Diversitatea intr-adevar nu salveaza in situatie de criza sistemica globala, dar oricum este un instrument absolut necesar, deoarece crizele idiosincratice sunt mult mai frecvente. Si cel putin ca sa evitam crizele locale (minimizam impactul) diversitatea trebuie sa fie in atentie intotdeauna.

Cat despre criza financiara - popular spus este lacomie pura. Au recunoscut si multi profesionisti din domeniul bancar, iar cazul cu pierderile Societe Generale de anul trecut a reprezentat primul indice semnificativ - TOTI AU CAUTAT BANI USORI si toti mizau pe faptul ca vor reusi sa sara in ultimul vagon, dar.... vagonul a fost prea mic si rapid. Orice expert destept stia de ani ca nu este posibil ca preturile la imobil sa creasca in asa hal, era clar ca preturile declarate erau mult peste costurile reale.... Este clar si la noi, dar sunt multi care continua sa creada ca imobilul este o investitie buna... Este, dar nu la orice pret.

Plus la aceasta, criza a fost semnificativ amplificata de piata derivativelor - care este un domeniu practic nereglementat si stihiinic si care are o capacitate atat de multiplacare a cresterii economice, cat si de prabusire...

3

cristina
27 octombrie 2008 11:14

sunt absolut de accord cu ambii din voi, dar partial...problema diversificarii haideti sa analizam mai detaliat. de fapt (cred eu), criza mondiala,in cadrul unei pieti import-export diversificate, e chiar mai mult amplificata, ..how can it be posibile? ok.. sa presupunem ca venitul anual brut al une tari scade cu un procent...de aici porneste o reactie in lant (destul de logica, si bine cunoscuta din istorie), care in final va duce la cresterea pierderilor, in rata geometrica, in dependenta de diversificarea pietii. daca sa vorbim mai simplu, scade capacitatea de cumparare a tuturor tarilor, cu care se intretin relatii, in contextul in care toti tind sa vinda, pentru ca sa nu "inghete" capitalul, dar nimeni nu risca sa cumpere....
desi totul pare clar aici..totusi apare o intrebare...cum ar trebui sa reactioneze bancile noastre? mie imi pare ca indiferent care ar fi reactia...vor fi in pierdere

4

victor
27 octombrie 2008 15:28

Poate nu mai suntem atit de supusi riscului tinind cont de continutul si structura exportului. Va consuma mai putine alimente si se va imbraca mai putin Europa? Sau poate se va bea mai putin,inclusiv in Rusia. Parca acestea formeaza grosul exportului moldovenesc. Avem un export cam putin sensibil la crize financiare.
Sintem destepti a explica de ce sa intimplat un fenomen sau altul dar cam slabut o ducem cu prezicerile.
Asa ca lasati explicatia cu instrumentariul matematic. Nu este sens.
Acum mai important este sa preintimpinam si sa diminuam eventualele efecte negative. Aici sunt necesare scenarii. Restul este biletristica cu elemente de lirica si folclor national.
Si o veste mai buna. Spun unii ca a crescut cererea la Kapital. Marx cu un secol in urma a atentionat ca nu se va termina totul cu bine in capitalismul salbatic.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre