Alexandru Culiuc

13 octombrie 2008

Remitenţe vs. migranţi. Criza economică mondială şi Moldova

Un prieten-economist mi-a atras atenţia la faptul că în ultimele trimestre numărul de migranţi raportat de Biroul de Statistică se află în scădere. În acelaşi timp, remitenţele continuă să crească. Din spusele prietenului, această contradicţie a pus pe gânduri organizaţii interesate direct de evoluţia acestor indicatori. În cele ce urmează voi încerca să propun câteva explicaţii. În plus, voi face şi ceva speculaţii la subiectul "criza economică mondială şi Moldova".

Textul de mai jos abordează două subiecte diferite: o contradicţie statistică şi efectul potenţial al crizei mondiale asupra Moldovei (deşi ele sunt parţial legate). Voi presupune că al doilea subiect ar putea trezi mai mult interes. În aşa caz treceţi direct la ultimul compartiment.

* * *

Graficul de mai jos arată evoluţia transferuri din străinătate efectuate de persoane fizice (datele BNM) şi a migranţilor (datele din Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării, efectuată de Biroul Naţional de Statistică).

Moldova: remitente vs. migranti

O pauză statistică

Primul lucru care se aruncă în ochi este căderea abruptă a numărului de migranţi la hotarul anilor 2005-2006. Această scădere este iluzorie şi este datorată... recensământului din 2004!  Explic. Este clar că BNS nu anchetează toată populaţia, ci doar un eşantion. Alegerea acestui eşantion se face în funcţie de parametrii populaţiei (spre exemplu, raportul urban/rural urmează să fie aproximativ egal cu cel pentru întreaga ţară) şi se face dintr-o listă exhaustivă de gospodării. Evident, această listă nu apare din pod. Cea mai evidentă sursă pentru o astfel de listă exhaustivă (şi pentru determinarea caracteristicilor eşantionului) este recensământul. Însă Moldova nu a avut un recensământ din 1990 şi de aceea BNS a utilizat alte surse în calitate universul tuturor gospodăriilor. Dacă nu greşesc, principala sursă o reprezentau listele alegătorilor. Însă recensământul din 2004 a demonstrat că aceste liste nu erau nici pe departe complete. Asta nu-i grav — dacă listele sunt incomplete, însă reprezentative (adică probabilitatea de a nu fi omis din lista alegătorilor este aleatorie), apoi aceste omiteri n-ar crea careva probleme statistice. Spre regret însă, listele alegătorilor nu constituiau un eşantion reprezentativ al populaţiei.

Începând cu 2006 BNS creează eşantionul în baza recensământul din 2004. Cu alte cuvinte, datele după 2006 a tuturor sondajelor care vizează gospodăriile nu sunt comparabile cu cele anterioare (eşantionarea se face dintr-un alt univers de gospodării). Probabil cel mai controversat rezultat al acestei schimbări este faptul că în 2006 magic a scăzut nivelul raportat al sărăciei, ceea ce a făcut imposibilă monitorizarea în dinamică a SCERS-ului. Graficul de mai sus arată că schimbarea procedurii de eşantionare a dus la schimbări sensibile şi în numărul estimat de migranţi.

Aceste schimbări nu înseamnă că datele de până la 2006 sunt inutile. Atât timp cât presupunem că direcţia şi mărimea erorii de eşantionare a rămas constantă pe parcursul anilor (o presupunere deloc proastă), şirul de date 1999-2005 ne oferă o imagine adecuată a ratei de creştere a numărului de migranţi în acea perioadă.

Ipoteze şi speculaţii

Conform graficului, între trimestrul II 2007 şi trimestrul II 2008 numărul de migranţi a scăzul de la 344.1 mii persoane la 253.3 mii, ceea ce reprezintă o scădere de 26.5% (căderea e şi mai mare dacă comparăm ultimele date cu trimestrul III 2007). În aceeaşi perioadă remitenţele au crescut cu 64%. Observaţi că ultimul an reprezintă primul caz când numărul de migranţi a scăzut în genere (repet, ruptura din 2006 este un artefact statistic). Văd câteva explicaţii posibile a acestei contradicţii:

Manipularea datelor. Cea mai simplă explicaţie (dar şi cea mai depărtată de adevăr, în opinia mea) a contradicţiei, este manipularea datelor sondajului de BNS. Însă nu văd nici un fel de obiective politice care ar putea fi obţinute prin reducerea artificială a numărului de emigranţi. În plus, numărul de migranţi este monitorizat în paralel şi de alte studii, în primul rând de cercetarea efectuată de CBS-AXA la comanda OIM (vara acesta a avut loc deja a treia runda a sondajului), aşa că jocurile cu aceste cifre sunt riscante.

Supraestimarea volumului de remitenţe. De mai mult timp se discută faptul că "transferuri din străinătate efectuate de persoane fizice" raportate de BNM includ nu doar remitenţe. O parte din aceste transferuri reprezintă remunerarea pentru exportul de servicii: offshore programming, traduceri şi alte servicii care utilizează sistemele de plăţi (Western Union, etc.) în special în scopul evaziunii fiscale. Cu alte cuvinte, nu este exclus că volumul remitenţelor — numerarul transferat de cetăţenii RM aflaţi peste hotare la muncă — a scăzut împreună cu numărul migranţilor, însă această scădere a fost compensată de creşterea vertiginoasă de exporturi de servicii semilegale. Nu cred că această ipoteză să fie corectă. În primul rând, oricum rămâne neclar de ce a scăzut numărul de migranţi. În al doilea rând, dinamica remitenţelor a rămas practic constantă. Mai mult ca atât, observaţi ciclicitatea sezonieră a transferurilor raportate de BNS — trimestrul 4 este tradiţional cel mai bănos (migranţii se transformă în moşi crăciuni). Aş presupune că această ciclicitate să fie mai mică în cazul exporturilor de servicii decât în cazul remitenţelor "veritabile". Însă dinamică pentru ultimul an nici de cum nu pare să se deosebească de cea pentru anii precedenţi. Cu alte cuvinte, faptul că dinamică şi ciclicitatea transferurilor a rămas relativ constantă pe parcursul ultimilor ani mă face să mă îndoiesc că compoziţia transferurilor a suferit careva schimbări drastice.

Există şi un alt motiv care ar putea duce la supraestimarea volumului de remitenţe. Tradiţional contabilitatea balanţei de plăţi este efectuată în dolari. Însă dolarul nu este o valoarea constantă. O bună parte din migranţi obţin venituri denominate în alte valute — ruble şi euro. Întărirea acestor valută vis-a-vis de dolar înseamnă că cresc automat şi volumul remitenţelor exprimat în dolari. Însă chiar dacă exprimăm remitenţele în euro, dinamica generală rămâne neschimbată — remitenţele în euro au crescut cu 41.5%:

Moldova: Remitente vs. migranti

Subestimarea numărului de migranţi. BNS raportează numărul de "persoane declarate de către membrii prezenţi în gospodării, ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru" — anume asta este titlul tabelului din care am selectat datele. Nu este exclus că moldovenii emigraţi în anii precedenţi au reuşit să se stabilească definitiv în străinătate şi încep să-şi mute toţi membrii familiei peste hotare. Cu alte cuvinte, nu mai există membri prezenţi ai gospodăriei care să raporteze că cineva e plecat în străinătate — gospodăria a dispărut şi automat decade din eşantionul studiului.  În engleză eroarea corespunzătoare se numeşte "selection bias". Cu alte cuvinte, sporirea emigraţiei reale duce la micşorarea emigraţiei raportate. În aşa caz este relativ simplu să explici de ce remitenţele continuă să crească: migranţii (numărul cărora este în realitate în creştere) continuă să trimită bani familiei extinse (fraţi, părinţi în vârstă, etc.). Observaţi că în oricare anchetă statistică, în noţiunea "membrii gospodăriei" sunt incluşi doar persoanele care trăiesc sub acelaşi acoperiş. Şi dacă intervievăm părinţii unui migrant care a emigrat cu întreaga familie, apoi aceştea vor răspunde negativ la întrebarea "este plecat un membru al gospodăriei peste hotare la muncă sau în căutare de muncă?"

Exodul moldovenilor din Rusia?

Sunt sigur că toate instituţiile implicate direct în studiul migraţiei şi remitenţelor recunosc problema statistică legată de dispariţiei din eşantion a gospodăriilor plecate integral. Întrebarea crucială este alta: poate oare această eroare de selecţie să explice o scădere de 25% a raportat numărului de migranţi pe parcursul unui singur an. Cred că răspunsul este negativ. De ce familiile au început să dispară anume în 2007 şi nu mai devreme? De ce această emigraţie permanentă nu a urmat o dinamică lentă, ci s-a lansat practic într-o cădere liberă? (dacă dinamica exodului definitiv al gospodăriilor ar fi lentă, nu am fi observat acel vârf abrupt în trimestrul 2 2007, ci o culme de deal mai "rotunjit") Cu alte cuvinte, urmează să recunoaştem că această eroare statistică nu poate explica 100% din căderea numărului de migranţi. Şi atunci următoarea întrebare ar fi: care ţări sunt responsabile pentru această scădere?

Spre regret, datele BNS de care dispun nu împart migranţii după ţara de destinaţie, însă diviziunea după sex şi zona de trai (urban/rural) este disponibilă.  Graficul de mai jos demonstrează că scăderea numărului de migranţi (media de 26.5% e marcată de linia roşie) variază considerabil în funcţie de sex şi zonă, bărbaţii şi locuitorii zonelor rurale demonstrând o scădere mai pronunţată.

Moldova: Scaderea numarului de migranti pe categorii

Nu ne rămâne decât să vedem emigraţia în care ţări de destinaţie este dominată de "bărbaţi din zonele rurale". Pentru început să vedem structura pe destinaţii oferită de studiul OIM în baza sondajului CBS-AXA pentru anul 2006:

Moldova: destinatii pentru migranti

Graficul de mai jos, creat în baza datelor din tabelul 3.3 din acelaşi studiu (p.28), demonstrează că bărbaţii şi persoanele din localităţile rurale domină emigraţia în CSI.

Moldova: compozitia migrantilor pe sex si mediul de trai

Concludem că scăderea numărului de migranţi este, cel mai probabil, datorată rând Rusiei şi altor state CSI.

Evident, întrebările doar încep aici. De ce pleacă Moldovenii din Rusia? O iniţiativă motivată politic a guvernului rus? Dar asemenea ştiri ar trebui să atragă atenţia mass-mediei. Nu urmăresc foarte atent ştirile din Moldova, dar nu cred că aş fi ratat asemenea ştiri. Şi atunci urmează să analizăm condiţiile economice cu care se confruntă migranţii în CSI şi în special în Moscova. Anume aici, conform studiului CBS-AXA, sunt concentrate peste 50% din toţi migranţii moldoveni, dintre care jumătate lucrează în construcţii. După cum arată graficul de mai jos (preluat de pe IRN.ru — un site specializat pe analitică şi statistică imobiliară), trimestrele II-III ale anului trecut au fost marcate de o corecţie în jos a preţurilor la imobilul locativ din Moscova.

Moscova: pretul metrului patrat la imobil

Nu este exclus că această corecţie să fi afectat negativ cererea de forţă de muncă din partea companiilor de construcţii din Rusia, ceea ce a dus la reducerea numărului de echilibru a migranţilor moldoveni în Moscova. E drept că, după cum arată acelaşi grafic, această corecţie a fost urmată de o creştere şi mai rapidă în lunile următoare. Însă se pare că "the party is over"...

Criza economică mondială şi Moldova. Un scenariu pesimist

N-am cercetat atent această întrebare, însă se pare că piaţa de imobil din Rusia riscă să se prăbuşească în urma unui set întreg de factori legaţi de criza mondială:

  • La inima crizei financiare mondiale de asemenea se află o bulă speculativă din sectorul imobiliar. Iar cererea speculativă era o forţă importantă în ridicarea preţurilor la imobilul moscovit (preţurile astronomice la imobil este un factor determinant al locului de frunte pe care Moscova îl deţine în lista celor mai scumpe oraşe). Este clar că după evenimentele din SUA investitorii sunt mult mai puţin siguri în corectitudinea mantrei "preţurile la imobil nu scad niciodată".
  • Scăderea recentă a preţurilor la petrol, principalei surse de venit al Rusiei, de asemenea va duce la scăderea cererii agregate, inclusiv şi a cererii pentru imobil.
  • Deficitul de lichiditate în sectorul financiar duce şa contractarea creditelor ipotecare.

Deja are loc scăderea cererii speculative. Graficul de mai sus arată o scădere a ritmului de creştere a preţurilor la imobil în ultimele săptămâni; la anumite categorii de imobil preţurile au şi început să scadă. Un şir de companii de construcţii au îngheţat proiecte noi. Lenta.ru comunică că o bancă a încetat să ofere noi credite ipotecare, alta cere plata imediată a 30% din valoarea creditului, motivând această cerere prin scăderea inevitabilă a valorii gajului (apartamentului). Primăria Moscovei a anunţat un program de subvenţionare a indirect industriei de construcţii. IRN.ru prevede o scădere a preţurilor la imobil cu 20-25% în următoarea jumătate de an, Lenta.ru citează un alt pronostic conform căruia preţurile vor scădea cu 30% (e drept că pe acelaşi site sunt publicate şi previziuni mult mai optimiste).

În caz dacă se adeveresc pronosticurile pesimiste, industria de construcţii a Moscovei se va contracta considerabil, muncitorii (în special cei ilegali şi semilegali) fiind primele jertfe ale programelor de reducere a costurilor. Astfel, putem aştepta că în viitorul apropiat numărul de echilibru a moldovenilor peste hotare va scadea. Moldovenii vor reveni nu doar din Moscova — criza financiar afectează sectorul real pretutindeni.  Şi atunci urmează să ne aşteptăm la scăderea volumului de remitenţe, ceae ce va duce la scăderea valorii leului, care va duce la scăderea importurilor şi, prin urmare, a veniturilor fiscale. E de remarcat faptul că scădere deficitului comercial nu va semnaliza o creştere a competitivităţii produselor autohtone — în Moldova deficitul comercial şi productivitatea industriilor exportatoare nu sunt legate nicicum (anume din cauza remitenţelor). Probabil  vor scădea investiţiile directe în Moldova — companiile străine au probleme mai importante de rezolvat. Deci, încă un factor care va duce la deprecierea leului şi micşorarea importurilor.

Cel mai ironic este faptul că guvernul din nou alege cel mai prost moment pentru privatizări importante. Ultima încercare de a vinde Moldtelecomul a avut loc exact după ce s-a spart "Internet bubble" în SUA. Pregătirea de privatizare a Băncii de Economii coincide cu cea mai profundă criză a sistemului financiar mondial. Ţările Europei de Est se tem că băncile occidentale ar putea încerca să-şi acopere deficitul de lichiditate din contul sucursalelor estice; ar fi naiv de aşteptat ca aceleaşi bănci occidentale să fie dispuse să-şi micşoreze activele lichide pentru a penetra o piaţă pitică.

Interesant situaţie — la prima vedere Moldova pare să fie ferită de ravagiile crizei mondiale. Moldova nu-i integrată în circuitul financiar mondial, deci criza mondială nu va afecta sectorul bancar direct. Mai mult ca atât, şi raportul credit/PIB este relativ scăzut, deci impactul unor probleme în sectorul bancar nu ar trebui să se răsfrângă puternic asupra sectorului real (ce bine că nu trăim în cea mai fericită ţară din lume!). Moldova nu este exportator de materii prime şi deci recesiunea mondială nu va duce la ieftinirea puternică a exporturilor de bază a ţării (deşi exportatorii oricum vor fi afectaţi negativ de contractarea economiilor europene); vedeţi ce se face pe bursele din Brazilia, Chile şi Peru. Însă Moldova s-a integrat în piaţa mondială a forţei de muncă şi anume asta cea mai probabilă cale prin care criza mondială va afectată economia ţării.

Repet, asta-i doar unul din scenariile posibile, doar speculaţi. Una mă alină: realmente, cam tot ce se scrie la moment despre criza mondiale se înscrie în categoria "speculaţii" — situaţia este într-atât de volatilă că marja de eroare a oricărei previziuni este astronomică.

Publicat: 13 octombrie 2008 0:00

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: , , , , ,

Comentarii (8)

1

Peter Myers
13 octombrie 2008 8:10

Cât de mult mă bucur că pot citi tot ce scrii după un, când nu am cu cine să vorbesc românește zilnic. Noi americanii ne plângem despre criza economică (auzi și tu astă în Cambridge), dar mă tem să gândesc la ce se va face la satul moldovenesc când o babă italiană nu mai are bani să angajeze o moldovancă și asta moldovancă trebuie să se întoarcă acasă fără lucru.

Dar poate există un silver lining foarte mic. Aici în SUA, știu că mai mulți americani vor mânca împreauna la masă pentru că nu au bani că să se ducă la restaurant, și poate va fi un sens familial mai mare în țara noastră. În Moldova, poate va fi un efect bun social când parinți se întorc în țară, reparând problemele spirituale care mulți moldoveni mi-au descris când copii sunt lăsați cu matușa, cu bunică, ori cu nimeni. Cum am spus, e un silver lining mic, dar in orice caz, există.

2

mircea
15 octombrie 2008 19:46

O repercusiune a intoarcerii unui numar mare de migranti s-ar vedea la alegerile parlamentare din 2009. Aparitia a 10-15% de electorat care nu e chiar la curent cu situatia din Moldova si nu sunt chiar clare preferintele lor politice - ar fi o necunoscuta ce poate schimba esential situatia in viitorul parlament. Multi pun succesul comunistilor pe absenta populatiei tinere si economic active, acum ar fi interesant sa vedem care sunt optiunile si celor mai tineri care au fost peste hotare (in caz ca vor fi in Moldova si se vor prezenta la urnele de vot)

3

nadia
19 octombrie 2008 15:57

Nu prea cred ca pina la alegerile din primavara se vor intoarce acasa un numar mare de migranti. Criza economica europeana ce ar afecta migratia se va simti peste un an-doi. Similar crizei economice mondiale din anii '33 ai secolului trecut,care a inceput din 1928 iar punctul culminant al marii depresii a fost anul 1933.

Referitor la: de ce ar fi plecat familii intregi anume in 2007? s-ar explica prin faptul ca de exemplu tari ca Italia sau Spania in anul 2006 au facut unele modificarii in legislatia migratioanista si au permis reintregirea familiilor celor care muncesc legal in Italia. Toata procedura legala a durat cam un an astel in 2007 plecind in Italia si restul membrilor familiilor.

4

Vasea
25 octombrie 2008 12:10

Исход молдаван из Европы уже начался.
Это непроверенная информация. Но мне кажется, что правдивая.

http://sluhoff.net/es-izbavlyaetsya-ot-moldavan.html

5

Alexandru Culiuc
25 octombrie 2008 17:06

Вася, ну может она и непроверенная, но какой-нибудь источник у тебя есть?

6

olgina
25 octombrie 2008 17:29

Alexandru, ce parerea ai vizavi de noul Plan de reintoarcere voluntara a migrantilor anuntat recent de Guvern?

7

Vasile
31 octombrie 2008 12:42

"Tradiţional contabilitatea balanţei de plăţi este efectuată în dolari. Însă dolarul nu este o valoarea constantă. O bună parte din migranţi obţin venituri denominate în alte valute — ruble şi euro. Întărirea acestor valută vis-a-vis de dolar înseamnă că cresc automat şi volumul remitenţelor exprimat în dolari. Însă chiar dacă exprimăm remitenţele în euro, dinamica generală rămâne neschimbată — remitenţele în euro au crescut cu 41.5%:" Vezi ca impactul variatiei cursului intr-o maniera stricta poate fi estimat daca am cunoaste ce raport euro/USD au folosit de fiecare data in balanta de plati, iar cel mai "steril" toate intrarile in alta valuta decat USD sa fie raportate functie de cursul valutei respective fata de USD anume in ziua transferului.

8

Eugen
26 ianuarie 2009 16:43

Vasile din câte eu ştiu anume aşa şi se face, valoarea în USD a fiecarei tranzacţii se calculează în USD la cursul oficial pentru ziua tranzacţiei!
Însă mi-i interesant ce curs a utilizat Alexandru.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre