Alexandru Culiuc

26 februarie 2009

Războiul leului — The Empire Strikes Back (dar nu din toată forţa)

Se pare că BNM nu are nevoie de ajutorul meu pentru a calma spiritele. Ieri, practic concomitent cu publicarea analizei mele, BNM a publicat pe site un comunicat care adresează „agiotajul provocat de declaraţiile nefondate ale unor analişti economici” privind evoluţia cursului de schimb. Nu ştiu de ce BNM a decis să publice textul în PDF, ceea ce imediat scade numărul de persoane care se vor obosi să-l descarce. De aceea am decis să public textul integral (o singură pagină de text), urmat de o scurtă analiză.

Comunicat al Băncii Naţionale a Moldovei

În ultimele zile pe piaţa valutara interna a Republicii Moldova se remarcă un agiotaj provocat de declaraţiile nefondate ale unor analişti economici şi comentarea în presa, fără vreun suport economic real, a evoluţiei cursului de schimb al leului moldovenesc fata de dolarul SUA.

În acest context, trebuie menţionat că fluctuaţiile cursului de schimb al leului moldovenesc sunt influenţate de mai mulţi factori, inclusiv de fluxul net de valuta străină înregistrat prin intermediul băncilor licenţiate ale Republicii Moldova. Acesta este zilnic monitorizat de către Banca Naţionala a Moldovei şi actualmente nu denota schimbări majore, care ar fi putut sa provoace o depreciere semnificativa a cursului de schimb al leului moldovenesc fata de dolarul SUA. Astfel, conform datelor operative disponibile la BNM, fluxul net de valuta străină pe parcursul lunii ianuarie 2009 s-a cifrat la minus 67.4 milioane dolari SUA, fiind cu 12.3 milioane dolari SUA mai mic decît fluxul net de valuta străina înregistrat în ianuarie 2008 (-79.7 milioane dolari SUA). Pe parcursul perioadei 1-21 februarie 2009 fluxul net de valuta străina a constituit minus 3.2 milioane dolari SUA, fiind nesemnificativ comparativ cu cel consemnat pe parcursul lunii februarie 2008 (-112.1 milioane dolari SUA).

De menţionat ca fluxul net de valuta străină are un caracter sezonier. Astfel, primul trimestru al anului, de regulă, se caracterizează prin majorarea plaţilor pentru resurse energetice, pe de o parte, şi temperarea ritmului de creştere a remiterilor, pe de alta parte. Un alt factor cu impact asupra evoluţiei cursului de schimb al leului moldovenesc sunt aşteptările populaţiei. Acest aspect psihologic al opiniei publice este alimentat actualmente, după cum s-a arătat mai sus, de declaraţiile neîntemeiate ale analiştilor economici ce provoacă panica şi agiotaj.

În condiţiile menţinerii unui regim al cursului valutar flotant, Banca Naţionala a Moldovei intervine pe piaţa valutara interna pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale acestuia din urma. Astfel, în cazul unui deficit de valuta străină, care poate sa implice o depreciere semnificativa a cursului leului, BNM vinde lichidităţi pe piaţa valutara interna şi viceversa. În prezent, BNM dispune de rezerve valutare suficiente, care acoperă mai mult de 3 luni de import de mărfuri şi servicii, pentru a satisface cererea temporara de lichidităţi de valuta străina şi va utiliza toate instrumentele disponibile, pentru a preîntâmpina fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb al leului moldovenesc fata de dolarul SUA. De asemenea, băncile licenţiate din Republica Moldova dispun de lichidităţi suficiente în valuta străina, care la situaţia din 20 februarie 2009 s-au majorat cu 54 milioane dolari SUA comparativ cu finele anului 2008 şi permit satisfacerea cererii de valută pe piaţa internă.

Sursă: http://www.bnm.md/files/index_4807.pdf

Comentariu

E de notat faptul că BNM niciodată n-a utilizat sintagma „experţi economici”, ci doar „analişti economici”. Presupun că BNM vrea să ne spună: „Poate sunt ei analişti, dar experţi...”

Argumentele şi explicaţiile aduse de BNM în favoarea viabilităţii cursului actual al leului sunt complet diferite de cele aduse de mine. Probabil cel mai forte argument adus de BNM este caracterul sezonier al fluxurilor de valute ce trec prin băncile comerciale, început e an fiind marcat prin ieşiri nete de valută.  Argumente indirecte pentru această afirmaţie le găsim examinând dinamica rezervelor valutare. Graficul de mai jos arată seria lunară de creştere procentuală a rezervelor începând cu 2001 (sursă — IFS). Lunile ianuarie-februarie sunt marcate în gri.  Observăm că şi în anii anteriori anume în aceste luni rezervele scădeau sau înregistrau o creştere mai moderată.

Creşterea procentuală lunară a rezervelor valutare ale BNM

Moldova: percent growth of central bank foreign reserves

Odată ce rezervele scad sau se micşorează neesenţial în primele luni ale anului, concludem că BNM de regulă în lunile respective se confruntă cu o scădere a ofertei de dolari sau o creştere a cererii.  Concluzii similare am obţine şi din analiza evoluţia lunară a cursului valutar — în ianuarie leul de regulă pierde faţă de dolar sau se apreciază mai puţin (acest fapt este complicat de demonstrat într-un grafic, deoarece în cazul ratei de schimb efectul trendului este mai pronunţat — vezi nota econometrică de la finele textului). Cu alte cuvinte, în ianuarie BNM de regulă intervine (rezervele sunt afectate negativ), dar doar parţial (cursul leului scade faţă de alte luni).

Oricum, din graficul de mai sus devine clar că fluctuaţiile rezervelor din ultimele luni nu sunt tipice. Tot comunicatul BNM ne ajută să găsim vinovatul. BNM menţionează că începând cu ianuarie băncile comerciale şi-au mărit rezervele de lichiditate în dolari.  Cu alte cuvinte, o bună parte din scăderea rezervelor BNM poate fi explicată prin faptul că băncile comerciale se înarmează din timp cu dolari pentru a putea face faţă unui potenţial atac asupra leului. La momentul în care o bancă comercială nu va dispune de dolari spre vânzare în casa valutară, clienţii băncii vor închide imediat depozitele în valută (sporind probabilitatea falimentului băncii).  Astfel, pregătindu-se de o eventuală panică prin acumularea lichidităţii în valută, tot băncile comerciale creează premize pentru o asemenea panică: acumularea dolarilor poate fi atinsă doar prin micşorarea ofertei de dolari pe piaţa valutară (sau mărirea cererii de dolari). Iar BNM este este impus să-şi vândă rezervele pentru a acoperi diferenţa. Agenţii economici şi analiştii sunt deprinşi să urmărească doar evoluţia rezervelor valutare ale BNM şi nu stocul total de valută în sistemul bancar. "Experţii" văd că rezervele BNM scad (şi nu observă că cele ale băncilor comerciale cresc) şi încep să bată alarma fără pricină. Cel puţin asta pare să fie argumentul BNM. Astfel, în cazul în care leul va fi supus unui atac speculativ (de generaţia a doua), vor fi vinovaţi nu doar experţii, dar şi băncile care i-au provocat pe experţi să facă speculaţii la acest subiect. Încă nu v-aţi încurcat? Staţi că acuşi vă încurc mai tare.

Comunicatul BNM are o singură problemă — credibilitate scăzută. În octombrie 2008 Talmaci, de rând cu alţi, afirma că criza financiară mondială nu ne va afecta. Din start era clar că era o încercare futilă de a afecta aşteptările populaţiei. Celălalt obiectiv — prevenirea falimentării sistemului bancar — nu era greu de realizat ţinând cont de mărimea scăzută şi izolarea sistemului financiar de restul lumii (argumente invocate de Talmaci).  Problema actuală a BNM este faptul că atunci, în octombrie, au decis să cheltuiască o bună parte din reputaţia de tehnocraţi pentru a sprijini indirect aberaţii populiste de genul „Moldova are de profitat din criză economică mondială”.

Astăzi, când problema ţine direct de domeniul de activitate al BNM şi când Talmaci are nevoie mai mult ca oricând de metode pentru a influenţa aşteptările agenţilor economici, Banca nu mai dispune autoritatea necesară pentru distrugerea „analiştilor” printr-un simplu comunicat (deşi argumentele invocate în acest comunicat sunt logice şi corecte). Ce n-ar afirma BNM astăzi, lumea îşi va aduce aminte de promisiunile goale ale oficialităţilor. Talmaci poate n-a fost cel mai înverşunat dintre ei, însă oricum a fost şi el excesiv de optimist. Majoritatea agenţilor economici nu sunt economişti de profesie şi nu pot evalua adecvat validitatea argumentelor BNM (iar „analiştii independenţi” trag pătura în direcţia opusă), de aceea în funcţiune întră mecanismul de bayesian updating of beliefs: „ieri m-ai amăgit, din asta deduc (încă înainte de a-ţi citi comunicatul) că probabilitatea că mă amăgeşti şi astăzi este ridicată”.[1] Concludem că în caz dacă leul totuşi va fi atacat, vor fi vinovaţi nu doar experţii şi băncile comerciale, dar şi BNM, care n-a calculat corect când să-şi aplice întreaga autoritate.

Concluzie umoristică

Zic să degajăm puţin atmosfera. Dacă continuăm tot aşa cu vânătoare de vrăjitoare, repede vom ajunge la concluzia că în cazul unui atac speculativ asupra leului vor fi vinovaţi toţi:

  • SUA pentru criza mondială
  • Gastarbeiterii pentru lipsă de patriotism — e timpul de sporit remitenţele, nu de le micşorat
  • Băncile comerciale pentru comportamentul meschin de currency hoarding
  • "Experţii" locali pentru analize eronate
  • Jurnaliştii pentru magnificarea concluziilor eronate ale "experţilor"
  • BNM pentru irosirea autorităţii şi credibilitate pe obiective ireale
  • Partidul comunist pentru amânare devalorizării până după alegeri
  • Deţinătorii de lei pentru faptul că au crezut analiştii şi mass-media şi au realizat atacul

Am scris că "vor fi vinovaţi toţi", dar cineva totuşi lipseşte din listă. Ştiţi cine? :)

Un post scriptum econometric

Celor care refuză să accepte argumente bazate pe examinarea graficilor (şi bine fac) le propun rezultatele câtorva regresii simple.  Am regresat creşterea procentuală a rezervelor în 2000-2008 pe lunile anului (evident, am exclus datele pentru ianuarie-februarie 2009). Creşterea medie a rezervelor pentru ianuarie şi februarie este de 0.6%, pentru restul lunelor — 2.5%. Diferenţa de 1.9% este semnificativă cu un p-value de 7.5% (robust t-stat=1.8). Dacă regresăm creşterea lunară doar pe „january dummy”, apoi obţinem că creşterea medie pentru ianuarie e de minus 0.1% faţă 2.4% pentru restul lunilor (p-value=0.7%, robust t-stat=2.74). Am repetat aceleaşi regresii după eliminarea trendului calculat cu ajutorul filtrului Hodrick-Prescott. Seria rezervelor valutare au un trend relativ stabil, de aceea rezultatele au rămas practic neschimbate.

De asemenea am regresat creşterea procentuală a ratei de schimb asupra lunelor. În cazul ratei de schimb, trendul nu este constant (există perioade lungi de depreciere şi de apreciere a leului), aşa că din start l-am eliminat cu ajutorul filtrului Hodrick-Prescott.  Începând cu 2000, în ianuarie leul în mediu se depreciază cu 1.6% mai mult decât în alte luni  (p-value=3.3%, robust t-stat=2.16).

[1] Problema credibilităţii surselor oficiale faţă de cele independente a fost abordată recent (în acelaşi context, dar printr-o prismă diferită) de Mihai Bologan.

Publicat: 26 februarie 2009 3:07

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: , ,

Comentarii (26)

1

Quant
26 februarie 2009 4:29

ok, iarasi eu primul, sorry, nu-i intentionat.

Am inteles analiza, si regresiile good point. Faptul ca BNM a intervenit cu un Comunicat de a potoli spritele nu-i semn bun, dupa mine. Ar fi ei tehnocrati, dar ...

Vorba ta, daca lasam graficile chiar si regresiile la o parte (cu p-values cu tot), sau mai exact daca le punem pe toate gramada, si facem un sumar intr-o propozitie: care-i probabilitatea ca MLD va apuca-o spre sud, sa zicewm Martie-Aprlie 2009? Spu-i vre-o cifra? Sau sunt gata sa accept mize de la tine (sau de la cineva pe care il cunosc personal) pe viitorul MLD/$. Pacat ca nu-i asa piata de forwards/futures. So, do you accept the challenge? La urma urmei, mai bine decat o piata reala (well si mare) nu poate prezice nimeni ;) ce va fi in viitor (vezi votul meu la Oscar).

2

Larry
26 februarie 2009 14:20

Post beton, mentzii brand-ul as usual :)

Putzina aberatzie in scop distractiv :

Quant, nici nu vreau sa ma gandesc la ce nivel ar ajunge cotatziile cotractelor futures pe USDMDL, mai ales cele cu scadentza dupa aprile 2009

Apoi aparea "Georgica" shi facea piatza zob in stilul sau inconfudabil. Asta da atac speculativ de gradul "torba"

Noroc de noi ca avem piatza bursiera embrionara...

3

Eduard
26 februarie 2009 17:41

"Cu alte cuvinte, în ianuarie BNM de regulă intervine (rezervele sunt afectate negativ), dar doar parţial (cursul leului scade faţă de alte luni)."
Cred ca pe langa dinamica rezervelor ar trebui de analizat si activitatea BNM pe piata valura.
Interventii BNM pe piata valutara:
Jan2004-11m USD(buy)
Jan2005-7m USD(buy)
Jan2006-0 USD
Jan2007-0 USD
Jan2008-11m USD(buy)
Jan2009-88m USD(sell)
(sursa http://www.bnm.md/md/fm_bnm_activity).

Este evident ca presiunea pe leu a fost f mare in Jan09.astfel cum s-ar explica hiperactivitatea BNM din aceasta luna?


4

Alexandru Culiuc
26 februarie 2009 17:52

Eduard, citeşte următorul alineat după cel citat de tine şi întrebarea va dispărea. Marea parte a acelor 88m sunt explicate de creşterea rapidă a rezervelor de dolari a băncilor comerciale. Ele trimit la stânga şi la dreapta asigurări privind stabilitatea sistemului bancar din Moldova (neapărat cu link la articolul din The Banker), dar pe furiş se pregătesc de cel mai rău scenariu -- îşi sporesc propriile rezervele de dolari. Şi, evident, în final o fac doar din contul rezervelor BNM. Aşa că băncile pe de o parte conving clienţii să păstreze depunerile în lei, dar singure procedează exact invers.

Suma totală de dolari în sistem nu scade mult în ianuarie, însă valuta s-a deplasat din rezervele BNM în rezervele băncilor comerciale (lumea bate alarmă deoarece asociază scăderea rezervelor cu ieşirea definitivă a dolarilor din ţară, ceea ce nu corespunde adevărului).

5

regards
26 februarie 2009 22:05

Alex, nu gred ca exista ginduri/afirmatii/analize/etc care nu pot fi contestate si contra-argumentate. Eu personal cînd analizez o afirmatie, chiar de nu sunt de-acord cu ea, incerc sa-i gasesc motivatia si punctele forte. (tocmai de-aia incercam sa gasesc gindurile ascunse ale AMN-istilor in programul lor).

Uite, Talmaci a afirmat acum citeva luni că "criza financiară mondială nu ne va afecta" – foarte corect. Contextul in care se discuta, anturajul si modul de percepere era acela ca aceasta afirmatie avea sensul de "criza nu ne va afecta in modul in care afecteaza celelalte state (statele dezvoltate)". Că criza va avea efecte de alta natura, nu va atinge piaţa de capital (fiindca in RM aceasta are un alt specific decit in tarile dezvltate) si nu va lovi sectorul bancar in modul in care sunt lovite bancile "lor". Si ce, din aceasta perspectiva Talmaci nu a avut dreptate? Dimpotriva toata aceasta perioada dovedeste ca Talmaci a avut perfecta dreptate.

Secondly, functia il obliga guvernatorul sa afirme lucruri care ar calam spiritele si nu ar face panica. Cunoscind psihoza, isteria si cultura scazuta (in domeniu) a moldovenilor, afirmatiile lui Talamci devin nu doar motivate, ci absolute obligatorii. Nu exclud, daca Talmaci ar fi afirmat contrariu acum l-am fi criticat pentru aceasta...

(nu voi aduce aici argumentul principal - presiunile enorme asupra BNM din parte stim cui. Si iata, in loc să criticam acesti balvani care contrar legislatiei se implica in activitatea BNM, ajuncem să bla-bal-blya-blya)

Referitor la "aberaţiile populiste de genul Moldova are de profitat din criză economică mondială". Sa ne amintim de interdicatia rusilor de a exporta vinuri in Rusia. Si-ar fi inchipuit cineva ca acest fapt - cu effect negative pentru acel moment - va fi un amortizator puternic pentru situatia actuala si va diminua efectele crizei mondiale asupra MOldovei? Din acest punct de vedere interdictia rusilor a fost utila si benefica pt RM. Da, foarte correct, este posibil că "Moldova poate profita din criza mondiala". Daca criza macar cit de putin va influenta plecarea mutantilor de la guvernare, daca antreprenorii se vor pune pe ginduri pentru a intelege cum sa faca business mai bine si a fi competitivi, daca oamenii simpli vor invata anumite lectii in domeniul economiilor proprii, atunci DA, de o sute de ori DA in favoarea acestei crize!! Criza va fi nu doar benefică, ci va deveine puntea de salvare de la perzanie a RM...

P.S. personal respect f mult BNM (inclusiv pe Talmaci) si o consider o structura cu o buna autoritate. Daca guvernul, parlamentul si cealalata serioasa institutie ar avea macar un sfert din autoritatea si cultura BNM atunci situatia in RM ar fi fost cel putin de citeva ori mai buna...

6

Vic
27 februarie 2009 0:30

Am citit comentariul lui Alexandru privind rezervele in valuta a bancilor comerciale si ma intreb: este vreun mecanism prin care BNM ar putea influenta bancile comerciale sa micsoreze procentele acordate la depozitele in dolari? In aceasta situatie spread-ul dintre dobinzile la depozite in lei si dobinzile la depozitele in dolari s-ar majora, deci motivatia oamenilor de a muta banii in depozitele valutare ar fi mai mica. Cu cit spreadul e mai mare, cu atit mai mult leul trebuie sa se devalorizeze pentru a fi convenabila convertarea.

Ar ajuta daca BNM ar micsora cerintele de rezervare ale depozitelor in valuta? Doar o ideie ce mi-a venit in curind.

7

Eric
27 februarie 2009 2:04

Vic, care-i legatura ?
Bancile nu atrag valuta prin depozite, ci o cumpara direct de pe piatza. Iar un om dorind acum sa deschida un depo in valuta este o raritate. Toata lumea ashteapta scenarii electoralo-financiar-apocaliptice :)

8

Alexandru Culiuc
27 februarie 2009 4:06

Regads, evident ca Talmaci avea în vedere că criza nu ne va afecta prin acelaşi mecanism ca alte ţări -- prin efectul în cascadă în sistemul financiar mondial. Sunt sigur că şi-a ales extrem de atent cuvintele, dar în final asta nu contează. Citez ce-am scris in octombrie:

Moldova nu-i integrată în circuitul financiar mondial, deci criza mondială nu va afecta sectorul bancar direct. Mai mult ca atât, şi raportul credit/PIB este relativ scăzut, deci impactul unor probleme în sectorul bancar nu ar trebui să se răsfrângă puternic asupra sectorului real. Moldova nu este exportator de materii prime şi deci recesiunea mondială nu va duce la ieftinirea puternică a exporturilor de bază a ţării (deşi exportatorii oricum vor fi afectaţi negativ de contractarea economiilor europene). Însă Moldova s-a integrat în piaţa mondială a forţei de muncă şi anume asta e cea mai probabilă cale prin care criza mondială va afectată economia ţării.

Talmaci a pus accentul pe lipsa premizelor pentru propagare crizei pe calea financiară. Însă tăcând despre a treia cale (remitenţe) şi, parţial, a doua (exporturi), el a schimănosit concluzia finală. Populaţiei, în final, nu-i pasă dacă va deveni mai săracă de pe urma colapsului sectorului bancar sau celui real sau a remitenţelor. Cât despre neapăratul optimism al puterii de stat, citeşte aici comentariile #23 şi 24 sau ascultă-l pe Bernanke (la o adică, şi pe Obama), care ascunde după spate incomparabil mai puţine probleme decât guvernarea şi Talmaci.

Faptul că embargoul Rusiei a sporit competitivitatea industriei vinului este un mit (a sporit competitivitatea unora, însă media a scăzut). E subiectul unui din eseurile mele de teză, so I know what I'm talking about.

(nu voi aduce aici argumentul principal - presiunile enorme asupra BNM din parte stim cui. Si iata, in loc să criticam acesti balvani care contrar legislatiei se implica in activitatea BNM, ajuncem să bla-bal-blya-blya)

O! Iată aici de-acord la 100%.

Criza nu va beneficia Moldova în felul în care promitea Dodon -- stabilitatea economiei Moldova va atrage toţi investitorii străini. Hahaha. Da, pe termen lung un şoc nu strică (însă şi el poate fi amortizat -- depreciere lentă în loc de prăbuşire). Însă dacă un şoc economic este unica cale care va duce la alegerea unui parlament gânditor şi unui guvern calificat apoi vai şi-amar de Moldova. Mi-i antipatică poziţia "cu cât mai rău, cu-atât mai bine". Why can't you win on your own merits as opposed to winning on someone else's bad luck?

Despre Talmaci vezi aici.

9

Vic
27 februarie 2009 6:42

Eric, bancile din Moldova iau depozite in dolari si euro. La moment nu cred in scenarii apocaliptice si nu cred ca bancile din Moldova vor falimenta (cel putin cele mari). Pentru mine alternativa la un depozit in lei este un depozit in valuta. Nu am tinut bani sub saltea de mult timp. In momentul in care diferenta dintre procentul la depozitul in dolari si cel in lei este de 9% (nu stiu daca e diferenta exacta, exemplu), leul trebuie sa se deprecieze cu 9% ca eu sa ies egal cu un depozit in valuta, si trebuie sa se deprecieze cu mai mult ca eu sa pierd (cost de oportunitate).

Ce daca BNM ar influenta aceasta diferenta dintre procente la depozite? Daca bancile comerciale micsoreaza procentele la depozite in dolari, motivatia mea de a schimba leii in dolari si a deschide un depozit in dolari se micsoreaza. In caz ca BNM hotaraste sa influenteze motivatia mea de a schimba leii in dolari, ea ar putea influenta ratele dobinzilor. E doar o ideie, nu m-am gindit la toate implicatiile. La moment cred ca o strategie de diversificare e cea mai potrivita.

In privinta investitiilor, am inteles ca cehii doreau sa construiasca o centrala electrica la Ungheni. In caz ca ei nu se razgindesc, aceasta ar putea fi o sursa in plus de valuta, plus ar sustine industria de constructii. Sa speram ca ei nu se vor rasgindi (multe planuri se schimba in timp de criza).

10

regards
27 februarie 2009 11:36

Alex, multumesc pentru raspuns.

Sa lasam intregul aparat de stat cu toata diversitatea de organe guvernele de-o parte. Discutam despre banci centrale. Se stie ca o afirmatie/infirmatie ale bancilor centrale poate avea efecte f si f simtitoare, poate chiar decisive, in unele cazuri cu un impact mai mare decit o reglementare. BNM a estimate ca afirmatiile de alta natura decit cele ale lui Talmaci probabil vor afecta sectorul bancar, si iimplcit ar fi dus la extragerea masiva a depozitelor din banci. Bernanke in ultima perioada face afirmatii (sau va iesi din criza in 2009 si cresterea economica va incepe in 2010) pe care unii le considera foarte optimiste. Ok, se pare ca afirmatiile optimise sunt unicul instrument pe care mai mizeaza FRS, deoarece jocul de ridicarea/scaderea ratelor nu mai are efect.

Ce trebuia sa zica Talmaci? "Ccirza ne va afecta, şi încă nu pur şi simplu aşa, dar foarte puternic... ratele la depozite vor creşte masiv, companiile nu vor primi credite, creditorii nu vor fi apţi să ramburseze creditele; remitenţele si exporturile vor scădea catastrofal de mult; cursurile valutare vor zbura ca pasarelele; sectoarele agro, vinicol, de constructii, comert, servicii etc. vor avea pierderi
seriaose, cadem intr-o recensiune fatala, etc.etc.etc." - cam in asa sens trebuiau sa fie afirmatiile bancii centrale???

NU am zis ca embargoul Rusiei a "sporit competitivitatea industriei vinului", desi cred ca si in aceasta privinta a influentat lucrurile spre bine (poate nu atit de mult cit si-ar fi dorit vinificatorii, dar asta e...). Embargoul insa a schimbat mult in atitudinea bancilor si a bancii centrale, facindu-le sa-si revizuiasca in unele provinte politicile de prudenta si management al riscului. Lovitura crizei asupra secotrului bancar ar fi fost mult mai simtitoare daca bancile si BNM ar fi avut acea abordare care exista piina la embargoul Rusiei.

Sandu, sunt sigur ca teza Dvs contine lucruri f interesante si corecte la subiect. Dar eu va vorbesc ca persoana care se afla in interior. PResupun ca teza Dvs s-ar schimba enorm daca ati fi fost manager la vreo fabrica/exportator de produse alcoolice pe parcursul a ultimilor 5 ani (conocmitent cu studiile - in caz contrar s-ar pierde aspectele pe care acum le intelegeti si le scrieti).


Gindul cu "de ce sa nu facem ceva bun, si sa nu criticam si sa ne bucuram ca altora le e rau" e corect evident, dar a fost profanat complet dupa ce a iesit din Tarlev. Pe de o parte afirma aceasta, iar pe cealalta era idiotul util si scula care executa porcariile.

E fals (in stilul guvernului) că cineva s-ar bucura de criza si ca aceasta ar face rau "lor". Criza dauneaza tuturor, ba chiar "lor" mult-mult-mult mai putin. Criza doar evidentiaza faptul ca in 8 ani s-a facut ZERO: doar vorbe, doar porcarii, doar fleacuri, lozinci si vorbe. Falsa idee ca potlogarii permit altilora sa se manifeste si sa faca ceva bun. Alex, situatia in aceasta privinta e mult mai grava decit probabil o vezi de-acolo.

11

Natalia
27 februarie 2009 19:24

Sandu, kudos pentru inca un articol excelent.

Doua considerente aditionale la discutia de mai sus:

1. Deoarece rezervele se tin nu doar in dolari, dar si in alte valute, cresterea rezervelor exprimate in dolari este influentata si de schimbarile de curs la nivel mondial (USD/EURO, USD/GBP, etc.). In ultimele luni volatilitatea ratelor de schimb este mai mare decat in ultimii ani si are un efect tangibil asupra volumului de rezerve exprimat in dolari.

2. Decizia bancilor de a investi in valuta ar putea fi generata nu de "pregatirea de panica", dar de lipsa unor alternative pentru investirea lichiditatilor. Deoarece exista un grad mai mare de incertitudine pe piata, bancile sunt reticente sa crediteze intreprinderile, deci investesc in HVS (pare-mi-se ca cererea pentru ele a crescut) si in valuta. Din pacate, nu cred ca situatia poate fi modificata prin politici interne - probabil ca asteptarile la nivel global se vor schimba spre bine doar cand SUA va arata semne de crestere.

12

Sorin Hadârcă
27 februarie 2009 22:06

Good points, Natalia!

13

Quant
27 februarie 2009 22:34

Vic #9,

Wrong. Faptul ca exista spread (interest rate differential) intre depozite MLD si $ nu inseamna ca leul tre sa se depricieze/aprecieze, mai ales cu exact cat ii spreadul. Teoria asta nu tine nici pentru perechele de valute convertibile.

Hint 1: Read Uncovered Interest Rate Parity (UIRP) puzzle.

Hint 2: ratele de depozit in EURO! in Germania si Italia sunt diferite.

14

Eric
27 februarie 2009 23:22

#11 referitor la rezervele BNM shi volatilitate, presupun ca ar avea loc analize shi elaborari de modus operandi pentru fiecare caz de rigoare pe aceasta tematica shi banca ishi asigura o metoda de hedge (cam aiurea exprimat, sa-mi fie cu iertare) cat de cat acceptabila.

..."lipsa unor alternative pentru investirea lichiditatilor" - in conditziile actuale, investirea capata forme de, cel mult, protejare a lichiditatzilor. Alternative sunt o droaie, dorintza(cunoshtintza de cauza) sa fie. In aceasta e-poca cand "institutzionalii" shi-au pierdut definitiv hegemonia asupra resurselor, eshti liber sa alegi de la US Bills-uri pana la krugerrand-uri. Bankerilor basarabeni nu le-ar strica putzina activitate cerebrala shi sange in testicole ca sa ia, cel putzin in calcul, o renuntzare partziala la VMS-uri ce le sunt bagate pe gat.

Apropo, Moldova a solicitat anul acesta acordare de rating suveran sau same old story, nu are bani sa plateasca nici macar o agentzie ?

15

Vic
27 februarie 2009 23:33

Quant, nu m-ai inteles. Nu vreau sa spun ca aceasta diferenta in dobinda determina aprecierea sau deprecierea leului - diferenta in dobinda exista si cind leul se aprecia anul trecut.

Eu privesc la lucruri mai simplu - ce ar putea face BNM pentru a influenta retragerea depozitelor in lei si schimbarea lor in depozite in dolari. Aceasta schimbare a depozitelor e provocata de asteptarile create de expertii nostri care prezic prabusirea leului. Presupun ca multi vor hotari sa tina dolarii acasa. Daca reies din faptul ca bancile noastre nu vor falimenta, a tine banii sub saltea nu prea are sens. Eu m-am uitat la rapoartele citorva banci mari din Moldova si nu am vazut nimic ce m-ar nelinisti - ele inregistrau profit. BNM urmareste regulat ca bancile sa fie capitalizate (sa aiba destul capital propriu pentru a acoperi pierderi). Sigur nu pot vedea gajul ce acopera creditele pe balanta, si chestia cu gajul ar putea sa se deterioreze, la fel ca si situatia firmelor care au luat credite. Ma voi uita la rapoarte in viitor.

Nu am inteles cum lincul tau explica ca am gresit cu ceva. Posibil ca teorie mea nu tine, insa pina cind nu m-ai convins.

16

Quant
28 februarie 2009 0:51

Vic,

link-ul a fost doar pentru definitia la UIRP. Fa google UIRP puzzle si o sa vezi de ce argumentele cu ratele de depozit si FX (schimb valutar) in genere nu tin nici intre doua tari cu economii mai mult sau mai putin egale.

OK, UIRP nu-i exact cu ce propui tu, dar are aceasi idee.

S-o luam mai simplu, fara mari teorii.
Diferenta de rate practic este risk (vezi hint2). Intrebare: daca ai bani atunci ii tii in care valuta, USD sau MLD, daca rata de depozit este egala? Si pentru asta nu trebuie mari teorii (import,export,inflatie etc bs), doar bun simt. Numai daca NU esti pervers, raspunsul ar fi USD, deoarece "riskul" este mai mic (oricare ar fi acel "risk"). Si reciproc, daca esti banca si vrei sa dai imprumuturi, le dai in MLD sau USD (aceasi rata)? Raspuns, le dai in USD! OK, deci daca nu suntem perversi, si totusi vrem sa facem depozite/imprumuturi atunci ratele de depozit TREBUIE sa fie diferite. Evident rata in USD mai mica - mai putin risk, mai mica dobanda. Ne uitam ce fac bancile MD

Victoriabak: depozit - MLD rata r=21%, USD r=11%, Euro r=11%

Deci, VictoriaBank nu-i perversa, are rate mai mici in USD si EURO (observi, in USD si EURO sunt egale). Tocmai de aceasta si mai tine lumea depozite in LEI.

Acum, ce propui tu? De micsorat rata in USD. WRONG. Rata dobanzii in USD si asa este mai mica (cu mult), si tine seama de acel "risk". Si invers, in MLD este mai mare.

La fel uite-te si la 12 luni CHIBID/CHIBOR 14.86%/20.59% 20.59, si uite-te la LIBID/LIBOR ?/2%. Si aici este o istorie.

In final. Compara LIBOR cu ratele in USD in bancile Moldeovenesti. 11-2 = 9% Arbitrage!!! dupa teoria ta. Wrong. Nici nu merita sa deschizi rapoartele financiare si balanta conturilor ca sa intelegi ca diferenta de 9% este RISK.

Sper ca am fost mai explicit.

17

Vic
28 februarie 2009 1:02

Whatever, Quant, eu nu sint interesat in discutie. Tu cu teoriile tale si eu cu teoriile mele.

18

Alexander Culiuc
28 februarie 2009 1:13

Vic, abordarea "fiecare cu teoria lui" nu mi se pare cine stie ce constructiva... Quant (care-i Igor in offline, si e prof de mate la facultate de finante in SUA) are dreptate. UIP (Igor, la noi se abreviaza UIP, nu UIRP) explica o buna parte din diferenta de rate (expected depreciation), dar nici pe departe nu toata. Mai exista currency risk (riskul devaluarii) si riscul de tara (creditul nu va fi rambursat). Mai la general, decompozitia diferentei de rate REALE (net of inflation):

real interest rate differential = expected real depreciation + exchange risk premium + country premium

Tu, se pare, te concentrezi doar la prima parte a ecuatiei (i-i* = expected depreciation). Igor combina partile doi si trei în risk (nothing wrong with that, but it's nice to show the different sources of risk> currency and country).

N.B. CIP (covered interest parity) explica ceva mai mult decat UIP, deoarece elimina riscul devaluarii/deprecierii, doar ca la noi nu exista forward market, asa ca nu-i testabil.

19

Vic
28 februarie 2009 7:43

Discutia deja incepuse sa mearga pe traiectoria cind fiecare parte isi expune opiniile fara sa asculte cu adevarat la argumentele oponentului.

20

Eric
28 februarie 2009 12:46

#18 forward market pe interest rate instrumente sau valuta ?
un coleg de la o banca din capitala mi-a spus ca ei utilizeaza contracte de acest gen

21

av
28 februarie 2009 23:53

Quant- barking up the wrong tree. Cred ca nu ai citit intrebarea atent inainte de a raspunde.

Vic - BNM ar putea oferi bancilor comerciale credite nelimitate in dolari la o rata mau joasa decit cea care o propun bancile la deposite in usd. Spre exemplu 5%. In acest caz bancile comerciale ar reduce dobinda la depozite valutare pentru ca acestea ar deveni o metoda neeficienta de a lua imprumuturi in valuta. dar bnm nu are rezerve suficiente sa ofere asa credite. Poate bnm ar trebui sa negocieze fx swap lines cu Fed-ul. ha ha.

De fapt nu cred ca conteaza. Posibil ca rata in dolari ar trebui marita pentru a atrage depozite mai multe de la cei car acum pastreaza dolarii sub saltea.

22

Lyxa
1 martie 2009 14:23

Intrebare catre experti.
1. Cum comentati deminuarea procentului la dobanzi in valuta straina de la 15, 14 pana la 11% in Bancile comerciale?
2. Este vreo tangenta cu faptul ca Bancile comerc. s-a au marit rezervele in valuta?

23

Fiodor
3 martie 2009 9:56

dobanda la depozite sa redus cu 35%
oare sa fie din cauza ca leul o sa se devalorizeze cu 35% asa precum zic analistii?
totusi pare a fi ceva suspect din partea BNM-ului care incearca sa ne faca regia unui joc anticipat .
Parerea e ca cine tine economiile in lei ar fi mai bine sa-si schimbe banii in valuta!

24

iefs
3 martie 2009 11:00

"De asemenea am regresat creşterea procentuală a ratei de schimb asupra lunelor"
Nu prea am inteles ce ai facut ? Ai analizat trendul, daca ai folosit filtrul HP ? Daca nu iti este greu spune-mi in engleza . Merci anticipat

25

iefs
3 martie 2009 11:03

Mi-am amintit...Date despre REER gasesti la IMF.md

26

Alexandru Culiuc
3 martie 2009 22:44

iefs, pe mine nu ma intereseaza trendul, ci abaterile de la el (HP a fost inventat anume pentru a _elimina_ efectul trendului in analiza empirica din real business cycle literature, pentru care Prescott si-a primit Nobelul).

How i did it in stata:

1. create a dataset with two variables: month (1-12) and monthly level of reserves.
2. Create a january dummy: gen jan=(month==1)
3. Create the log series of reserves (you're interested in % changes, not level changes).
4. apply HP with a standard smoothing (1600) (to run HP in stata, you need to define a time series dataset and a time variable as well; I just used "egen time=seq()").
5. take first differences of the detrended series (the detrended series is the diff between the actual series and the trend)
6. Regress the new series on the january dummy with robust standard errors. Report coef. and stats for the dummy.

Procedura pentru exchange rate este identica.

Ref. REER. Presupun ca te referi la discutia de aici. REER pe imf.md? Am cautat dar n-am gasit. Arata linkul exact. Sunt abonat prin universitate la IFS, sursa tuturor datelor FMI, deci evident am REER-ul anual, trimestrial si lunar (bilateral trade-weighted; desi pentru unele calcule ar fi mai bine de avut export-weighted, iar pentru altele global trade weighted). Problema -- citi au acces la IFS in Moldova? Dar daca zici ca este pe imf.md...

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre