Alexandru Culiuc

12 martie 2009

Încă o dată despre leu. Partea 1: Studiul FMI, scenarii posibile şi ultimele evenimente

Recent Business Express a scris „Republica Moldova este una din 26 ţări ale lumii care sunt cele mai vulnerabile la criza economică, la această concluzie au ajuns autorii studiului Fondului Monetar Internaţional  The Implications of the Global Financial Crisis for Low-Income Countries.” Articolul a fost preluat de mai multe situri de ştiri. Johan Mathisen (resrepul Fondului la Chişinău) a fost întrebat de implicaţiile acestui raport într-un interviu.

Curând am primit două mesaje private, în care eram întrebat dacă studiul FMI nu spulberă concluziile relativ optimiste ale studiului meu. Nu, nu le spulberă. Ba invers, FMI reiterează concluzia mea: există factori care limitează eventualele deprecieri. Citez din studiul FMI (al doilea alineat din pagina 8, evidenţierea e adăugată de mine):

The global financial crisis could—in principle—lead to large exchange rate adjustments in LICs [Low-Income Countries], but a number of attenuating factors may work to limit prospective depreciations. First, almost two-thirds of LICs have fixed exchange rate regimes (including countries with de facto pegs), shifting the burden of external adjustment onto fiscal and monetary policies. Second, import demand will tend to drop, not only as a result of slower growth but also because some declining inflows (such as FDI) have a heavy import “content.” And, third, import bills will shrink as a result of lower food and fuel prices.

Argumentul este identic cu cel înaintat aici. Doar că în cazul Moldovei, principalul flux cu heavy import „content” sunt remitenţele. În principiu, aş putea să mă opresc aici, însă rămâne întrebarea:

Cum a ajuns Moldova printre cele 26 ţări maximal vulnerabile?

Presă oferă zero informaţii privind felul în care Moldova a ajuns pe această listă neagră, însă analiza metodologiei permite să determinăm mai exact gradul de risc — lumea nu-i alb negru, există un continuu de gradaţii de gri.

Studiul FMI apreciază vulnerabilitatea balanţei de plăţi în baza câtorva simulări: o deteriorare majoră a balanţei comerciale (cu şi fără creşterea preţului la petrol cu 25%), scăderea majoră a ISD, scăderea majoră a remitenţelor şi scăderea majoră a asistenţei externe. Toate aceste experimente modelează scăderea surselor de intrări de valută peste mărimea aşteptată. Spre exemplu, dacă prognozele actuale ale FMI prevăd o scădere a ISD de 20%, apoi şocul simulat va fi de 30% (e doar un exemplu, mărimile exacte depind de fiece ţară în parte). Cu alte cuvinte se testează cel mai rău scenariu posibil.

Vulnerabilitatea se apreciază în baza efectului acestor şocuri asupra rezervelor valutare, tradiţional măsurate în baza numărului de luni de exporturi acoperite.  În funcţie de magnitudinea căderii rezervelor valutare (ex. şocul X scade rezervele cu 0.3 luni de importuri) şi nivelului lor final (ex. şocul X duce la scăderea rezervelor până la 2.8 luni), ţările sunt împărţite în Low-risk (L), Midium-risk (M) şi High-risk (H).

Moldova obţine nota „L” (cea mai bună) la trei şocuri dintre cele patru şocuri analizate: balanţa comercială, ISD şi asistenţă externă. Moldova obţine „H” la remitenţe, iar nota medie pentru toate patru şocuri analizate este „M”. Însă nota finală (overall assessment) a unei ţări automat devine „H” dacă cel puţin una din aceste simulări a rezultat în scăderea rezervelor cu mai mult de 0.5 luni de exporturi. În cazul Moldovei, simularea şocului de remitenţe rezultă într-o scădere de exact 0.5 luni.

Informaţii interesante pot fi  găsite şi în metodologia de simulare a şocului remitenţelor (pagina 48):

The shock of a sudden reduction in remittances is calibrated for each region, and takes into account both direct and indirect effects on the balance of payments. For each region, the shock was calibrated as half of the decline that is necessary to reduce 2009 remittances to the average remittances during 2000—05. Then, within regions, the shock was applied uniformly to all countries. [...] By considering only half of the decline, instead of the total decline, the proposed methodology acknowledges that a reduction in remittances will not only lead to a direct worsening of the balance of payments and hence reserves, but also to an indirect improvement as remittances-related imports might decline.

Din tabelul din pagina 54 se poate calcula că, potrivit prognozei actuale, contractarea remitenţelor va duce în Moldova la o scădere netă de 13% a intrărilor de valută. Şocul extrem prevede o scădere de 18%. Dacă recitiţi ultima propoziţie din paragraful citat, vedeţi că şocul simulat de fapt presupune că scăderea remitenţelor este dubla — de 36% în cazul Moldovei (18% x 2), însă jumătate din acest efect asupra balanţei de plăţi este absorbit prin micşorarea importurilor. Cu alte cuvine, autorii presupun că înclinaţia spre import din remitenţe constituie 50%. Este reiterat unul din principalele argumente al analizei mele iniţiale: scăderea remitenţelor va duce la scăderea importurilor. Conform FMI, un astfel de şoc va duce la scăderea rezervelor până la 2.8 luni în 2009, faţă de 3.3 luni care se aşteaptă în caz dacă scăderea remitenţelor va fi „normală” (de 26%). Anume acele 0.5 luni care şi ne plasează în categoria „H”.

Concluzie: Moldova a întrat pe gheţuş cu o singură roată (remitenţe), şi doar cu marginea protectorului (scăderea estimată a rezervelor exact coincide cu limita care plasează ţara în categoria „H”). În opinia mea, diagnosticul FMI este mai aproape de scenariul meu optimist, decât de „prăbuşirile” promise în presa locală (în final, analiza mea era o reacţie la apocalipsul promis de „experţi”, deci era normal să pun accent pe factori care erau ignoraţi de aceştia). Va aluneca Moldova pe gheţuş sau nu? Şi dacă va luneca, va fi aruncată în rigolă sau se va menţine pe drum? În mare măsură rezultatul depinde de reacţia şi iscusinţa şoferului (guvernului şi a BNM). Am scris anterior: cred că-i cazul de început de frânat de pe-acum — de lăsat leul să se deprecieze treptat pentru a spori competitivitatea exporturilor şi mai reduce din importuri.

Care scenariu se va realiza şi care sunt urmările anticipate?

Vor scădea remitenţele cu 36% faţă de anul 2008? Nu ştiu. Chiar pare un worst case scenario, dar asta şi este esenţa acestor simulări: ele modelează efectul unor şocuri extreme. Rămâne să vedem.

Care-i efectul total aşteptat asupra rezervelor? Dacă în 2009 Moldova va evolua conform ultimilor estimări ale Fondului (creşterea PIB-ului de 3.5% faţă de 6.5% prognozate anterior, o scădere a remitenţelor cu 26%, etc.), BNM urmează să piardă 614 milioane dolari, ceea ce pare rezonabil — rezervele pentru aceea şi există ca să finanţeze nivelarea unor şocuri temporare. Cu alte cuvinte, scenariul de bază al FMI este în concordanţă cu previziunile mele.

Dacă însă se vor realiza concomitent toate cele patru şocuri modelate, rezervele vor scădea cu 1,346 milioane dolari, adică exact la zero (la 27 februarie rezervele se cifrau la 1,365 milioane). Evident, până la asta nu s-ar ajunge — leul va fi lăsat să se deprecieze mult înainte de epuizarea completă a rezervelor.

În primele două luni ale anului rezervele au scăzut cu 365 milioane dolari: 10% în ianuarie şi 9% în februarie. Dacă BNM nu va reacţiona curând, se pare că ne apropiem de scenariul pesimist al FMI. Însă ar fi stupid să extrapolăm linear acest trend — o depreciere lentă va îmbunătăţi rapid dinamica rezervelor. Cu cât trebuie să se deprecieze leul pentru a limita contractarea lunară a rezervelor sub, să zicem, 50 milioane dolari (în aşa caz la finele anului rezervele oricum vor depăşi 3 luni)? Care-ar fi rata de schimb de echilibru în acest caz? 12? 14? 16? Nu ştiu... Şi nimeni în afara BNM asta nu ştie (dar şi modelele lor operează cu estimări inexacte ale elasticităţilor la import şi export, coeficienţilor de pass-through şi altor parametri relevanţi).

Ultimele evenimente

Sincer să fiu, nu aveam mare nădejde că BNM se va mişca înainte de alegeri (ceea ce le-ar asigura o libertate sporită a mişcării după alegeri). Pe 11 martie stabilitatea leului a fost explicit transformată într-o promisiune pre-electorală. Prim-ministrul Greceanîi, candidatul #3 pe lista electorală a PCRM, a declarat în cadrul şedinţei de totalizare a activităţii Institutului Oncologic (e greu să-ţi închipui un eveniment mai „potrivit” pentru asemenea declaraţii) următoarele:

În prezent nu există premise obiective pentru deprecierea leului, ba mai mult, de la începutul anului leul s-a apreciat fata de euro cu 10%. [...] În condiţiile menţinerii politicilor economice prudenţiale [sic] manifestate de noi în ultimii ani şi, ce-i mai important, păstrării stabilităţii politice în ţară, absolut toate angajamentele bugetare faţă de blocul social, faţă de pensii şi salarii, faţă de medicină şi educaţie pot fi respectate in anul 2009.

Spre fericire, BNM are ceva autonomie şi leul a început să se deprecieze lent faţă de dolar cam de pe la sfârşit de februarie încoace, ajungând la 10.78 MDL/USD în data de 12 martie. Însă Euro într-adevăr s-a apreciat. Graful de mai jos arată evoluţia relativă a ratelor.

Evoluţia relativă a ratelor de schimb: MDL/USD, MDL/EUR şi media ponderată (USD deţine 60%).
1 octombrie 2008 = 100%

Relative MDL/USD and MDL/EUR rates

Vedem că în aceste cinci luni şi jumătate leul s-a ieftinit faţă de dolar cu 4.7% şi s-a scumpit cu 6.7% faţă de Euro. Media ponderată a celor două valute (60% dolar, 40% euro) la nivelul din 1 octombrie (diferenţa este de 0.1%). [N.B. Versiunea iniţială a graficului prezenta dinamica mediei aritmetice (ponderea 50/50), însă doi comentatori mi-au atras atenţia că dolarul totuşi deţine o pondere mai mare.] Am explicat alegerea ponderii de 60% pentru dolar în propriul comentariu. Însă chiar dacă utilizăm o pondere de 70% pentru dolar, concludem că media ponderată rezultantă s-a depreciat doar cu 1% în 5 luni. Cum n-ar fi, este clar că BNM urmăreşte şi "ţinteşte" rata de schimb a dolarului — anume dolarul urmează o traiectorie lentă. Deci putem totuşi vorbi despre o depreciere lentă, fapt care nu poate să nu bucure.

Citiţi continuarea articolului

Publicat: 12 martie 2009 17:36

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: , , , ,

Comentarii (17)

1

ion
12 martie 2009 18:24

Acest raport este de nota zero.Voi facind ceva analize economice nu luati indici din rapoartele straine dar faceti sondaje,esiti in teritoriu,voi luati exzemplu de la V.Ionita.Acest raport nu are date concrete.

2

Fiodor
12 martie 2009 18:57

astazi sa vazut ferm deprecierea leului, unele case de schimb valutar vindeau euro cu 14,75 fata de acum o saptamana in urma er 13,8lei.
Vreau sa plec in Europa saptamana viitoare asa ca m-am dus sa imi cumpar 1000 euro.
dar am ramas socat,casierele de la Agroinbank, MobiasBank mi-au spus ca nu au valuta:(
de ce oare? Chiar asa de sarace au ajuns bancile?

3

Mihai Bologan
12 martie 2009 19:00

Ultimul grafic mi-a adus aminte de teoria 'cosului valutar', utilizata de V. Ionita, doar ca sub forma de doua valute. Nu cred ca se poate de luat raportul 50:50 pentru dolar si euro, ci mai degraba o medie ponderata, reiesind din volumul de operatiuni cu aceste valute pe piata noastra. Aici ponderea dolarului e cu mult peste cea a euro.

In titlul graficului ai comis o greseala: "midia" in loc de "media". Initial am crezut ca e un indicator nou, dar probabil e eroare tehnica

Exagerarea care se face in ultimul timp a dus la panica deja, dupa parerea mea. Astazi chiar am incercat un test: sa cumpar 50 de euro la citeva case valutare si desi cursul crescuse cu mult fata de ieri, era imposibil. Cei care au dorit sa convinga oamenii ca 'leul se va prabusi' si-au atins scopul, pentru ca lumea isi retrage leii din banca si cumpara valuta, ceea ce poate avea consecinte catastrofale pentru noi daca va lua amploare.

Am trecut cu privirea studiul FMI, il voi analiza mai in detalii, dar concluzia de baza se vede chiar din start: cele mai afectate state vor fi cele din Africa Sub-saharaheana. Or, Moldova e ceva mai la nord :) Apoi, dupa mai multi indicatori, noi stam mult mai bine.

Ceea ce foarte bine ai mentionat e ca Moldova este expusa doar asupra unui soc puternic - scaderea brusca a remitentelor. Dar aici eu nu as crede in scenarii pesimiste privind reducerea drastica a lor. Este foarte greu de crezut ca remitentele, care au inregistrat din 2000 pana acum o dinamica de crestere anuala de pana la 30-40%, vor scadea la un moment dat foarte mult. Dupa mine, un scenariu pesimist ar fi incetarea cresterii remitentelor. In fond, banii adusi de peste hotare nu sunt "oficializati" toti sub forma de remitente - un factor de care trebuie sa tinem cont. De asemenea, tot mai multi bani adusi de peste hotare sunt "oficializati", astfel ca volumul de remitente creste mai repede decit numarul persoanelor plecate peste hotare.

La moment, cel mai mare pericol, dupa parerea mea, este panica. Nu stiu daca acest 'shock' a fost inclus in raportul de vulnerabilitatea al FMI.

4

Marian
12 martie 2009 19:05

Alexandru, nu sunt de acord cu ponderea de 50/50. Sunt sigur ca ponderile acestor doua valute sunt complte diferite... as spune mai degraba 70/30 (USD/EUR). Nu uita ca in tara vin mai multi USD decat EUR, plus benchmarkul BNM e mai mult bazat pe USD decat pe EUR. Asa ca trebuie sa faci media ponderata (weighted average) si nu cea aritmetica. De asemenea, cauza pentru care leul s-a apreciat fata de EUR nu este din cauza "politicilor economice prudentiale" asa cum aiureste D-na Greceanii, ci din cauza ca aceasta valuta se depreciaza fata de restul lumii in general, si nu doar fata de leu. Sunt sigur ca daca de aratat graficul trendului cursului USD/EUR si MDL/EUR ele o sa fie practic identice.

5

Alexandru Culiuc
12 martie 2009 19:56

Mihai şi Marian,

De-acord: importanţa relativă a dolarului şi Euro nu-i 50/50 (am scris mai sus că corect ar fi să iau NEER). Am adăugat graficul în ultima clipă, şi îmi era lene să verific datele. Dar dacă insişti...

Marian:

as spune mai degraba 70/30 (USD/EUR)

I think we can do better than guess blindly. Hai să verificăm datele împreună. Comerţul cu UE reprezintă 45% din toate fluxurile comerciale. Să zicem că 20% din tranzacţiile cu UE tot în dolari au rămas (posibil cu România -- chiar n-am idee, dar nu e exclus). Obţinem -- 36%. E bine?

Dar nu e suficient să privim doar compoziţia balanţei comerciale. Mai sunt remitenţele şi ISD. Din studiul CBS-AXA rezultă că 30% din migranţi sunt în UE, însă remitenţele lor de persoană cu cu 60% mai înalte decât a celor plecaţi în CSI. Deci 48% din remitenţe provin din UE (deci sunt în Euro). Remitenţele constituie circa 31% din totalul comerţului exterior, deci aducem ponderea Euro la 39%. Ce procent de ISD provin din Europa nu ştiu, dar nu cred că mai puţin de 40%. Dacă nu te superi, rotungim cifra finală la 40%. E bine aşa? Am schimbat graficul de mai sus şi am adăugat în text rezultatele pentru 30% pentru Euro. Observa ca rezultatele nu se schimbă calitativ...

6

Alt Ion
12 martie 2009 21:14

Alexandru,
am primit azi o informație referitor la ratele minime după care a fost calculat bugetul de stat pe anul 2009. Sunt șocante, de undeva 18 lei pentru dolar și, respectiv, 25 lei pentru euro...
Am putea undeva verifica aceasta informație?
În plus, există oare undeva o evidență statistică privind prognozele ratelor cursului valutar conform căruia au fost făcute bugetele anilor precedenți ca să ne putem da seama de exactitatea acestor prognoze?
În plus, aş avea o întrebare. Cred că micşorarea ratei nu are efecte atât de catastrofale asupra exporturilor. De ce? Analizând sumedenii de afaceri, nu prea găseşti una unde să nu fie implicate produse din import. Rămâne doar exportul de nucă, unde datorită creşterii mari a profitabilităţii costurile de producere a acesteia implică mici cheltuieli de import (petrol) şi cam atât. În rest e manufactură.
Dar restul? Toate implică consum de energie, utilaj şi materie primă pe care nu o avem.
În cazul producţiei de ghips, sticlă - costurile de producţie sunt direct proporţionale cu preţul combustibilului, care în afara şocului valutar, va fi nevoit să facă faţă şi unor şocuri de creştere a preţului la baril.
Întrebarea care apare, ce sa facă patronii şi respectiv angajaţii? Să se arunce toţi la export de nucă? :( Nu e posibil. Oferta de nucă este inelastică de tot. Abia în câţi ani putem mări suprafeţele de nuci roditori.
Ce e de făcut?

7

Corneliu
12 martie 2009 21:28

Cred că ar fi util să comparăm situația țărilor din regiune. De exemplu, cu câte % (sau cu ce viteză) s-au subțiat rezervele României până BNR a decis deprecierea sănătoasă a RON-ului? Sau ale Rusiei, unde s-a depreciat și acolo binișor rubla? Așa s-ar putea să aflăm dacă BNM întârzie un pic sau periculos de mult deprecierea.

8

Alexandru Culiuc
12 martie 2009 21:29

Alt Ion,

am primit azi o informație referitor la ratele minime după care a fost calculat bugetul de stat pe anul 2009. Sunt șocante, de undeva 18 lei pentru dolar și, respectiv, 25 lei pentru euro...

FOARTE suspicioasă informaţie. De unde o ai?

Referitor la întrebarea ta despre conţinutul de importuri în exporturi. Revină pe site mâine dimineaţă şi vei vedea cu una din premizele tale este incorectă. Care anume -- vei vedea şi singur.

9

Alt Ion
12 martie 2009 21:46

Cineva de la MEC mi-a spus de acest lucru...
Şi mie îmi pare suspicios, de aceea şi am întrebat dacă se stipulează undeva aceste rate conform cărora se calculează bugetul...
Abia aştept dimineaţa :)

10

Alexandru Culiuc
12 martie 2009 22:46

Alt Ion, rata de schimb a dolarului, evident, nu se stipulează în buget. Însă ea se utilizată la calcule bugetului. Nu uita că TVA la import este principala sursă de venituri a statului. Fiecare an Ministerul Finanţelor elaborează un pronostic economic pe următorii 3 ani. Chestia asta se numeşte CCTM (Cadrul de cheltuieli pe termen mediu). CCTM 2009-2011, în baza căruia a fost scris bugetul 2009 îl găseşti aici. Documentul a fost adoptat pe 20 octombrie 2008, peste o lună a fost adoptat şi bugetul. CCTM 09-11 el prevede o apreciere continuă a leuilui (v. graficul 2.3 din pagina 7). Pentru 2009 rata este de 9 lei/USD. Se pare că cineva-ul de la MEC te dezinformează.

Dar posibil cunoştinţa ta de la MEC se referă la CCTM 2010-11. Din situl MinFin-ului vedem că prima discuţie la acest subiect deja a avut loc în 24 februarie. Însă procesul verbal arată că era o şedinţă de planificare (nici un fel de cifre nu s-au discutat). Evident, putem veni cu o sumedenie de cosnpiracy theories la acest subiect (ce-a fost omis din proces, ce discuţii au urmat după şedinţă, etc.) Sens din asta -- zero. Iar "cineva-ul de la MEC", pentru răspândirea unor asemenea zvonuri (sau informaţii -- nu ştiu), urmează s-o primească zdravăn la cap de la şefi (indiferent dacă-i zvon sau info).

P.S. Va trebui să aştepţi până seara cu răspunsul la întrebarea ta.

11

Octav
13 martie 2009 11:24

Da, raportul era "levyi" si era mai mult o simulare interna, deci ar fi fost 100% mai bine ca ei sa nu-l fi publicat deloc.
De fapt, in esenta mesajul era catre tarile dezvoltate sa nu reduca (din cauza propriilor probleme) volumul de asistenta financiara pentru tarile mai putin dezvoltate.
Deci in fond asa si trebuia sa arate totul - negru si rau, iar calculele din raport sunt o simpla jonglare de cifre incadrate intr-un exercitiu econometric si ele nu trebuiesc tratate cu prea mare incredere.
Cu regret, insa, unii jurnalisti si analisti de la noi au interpretat eronat concluziile raportului si s-au pripit sa declare ca raul cel mare deja soseste).
Comentariile resrepului FMI de fapt nu au intarziat sa apara -- cateva zile in urma: http://www.newsmoldova.ru/news.html?nws_id=800982
si al doilea ii vedeti chiar azi in Logos (pe web la ei acum inca n-a aparut).

12

eu
13 martie 2009 20:36

Pornind de la faptul ca cursul oficial al leului moldovenesc fata de valuta straina, alta decît dolarul SUA, se determina în baza cursului oficial al leului moldovenesc fata de dolarul SUA multiplicat la crosscursul valutei straine respective fata de dolarul SUA stabilit pe piata internationala la ora 14:00 ora Chisinaului, "aberez" ca utilitatea a doua curbe din grafic precum si discutia privind proportia euro-dolar in calculul mediei este egala cu "zero" corectata cu coeficientul de ne atentie.

13

Alexandru Culiuc
13 martie 2009 21:08

Eu, faptul că în Moldova o singură valută serveşte drept ancoră pentru politica monetară BNM nu înseamnă că celelalte valute devin irelevante. Importanţa fiecărei valte este proporţională cu ponderea respectivelor valute în totalul tranzacţiilor Moldovei cu restul lumii (REER exprimă aceeaşi relaţie, doar că se iau doar ponderile din balanţa comercială şi valutele naţionale, în loc de valuta tranzacţiei). De aceea, în continuare, aberezi (şi, apropo, o faci pentru ultima dată).

P.S. Dacă mai ai dubii, citeşte aici.

14

eu
13 martie 2009 23:23

Cum se zice"хозяин - барин". Daca e ultima, apoi asa sa fie.
Nimeni nu pune la îndoiala faptul ca la aprecierea unor indicatori utilizarea anume a coşului de valute are un rezultat mai relevant decit utilizarea unei singure valute.
Dar mi se pare ca la final era vorba de politica BNM privind cursul valutar.
„Spre fericire, BNM are ceva autonomie şi leul a început să se deprecieze lent faţă de dolar..... Însă Euro într-adevăr s-a apreciat.......
Vedem că în aceste cinci luni şi jumătate leul s-a ieftinit faţă de dolar cu 4.7% şi s-a scumpit cu 6.7% faţă de Euro.
Sa fie oare aceasta scumpire a leului în raport cu euro efectul politicii BNM?
Aceasta a fost replica.

15

Alt Ion
16 martie 2009 1:25

Alexandru...
am citit şi a doua parte, însă nu am găsit ceva concret care să dezbată ideea (poate închipuirea) că exporturile Moldovei depind de importuri, şi de rata cursului de schimb. Vreau să te rog să îmi dai un link la un anume abzat ce demonstrează acest lucru.
Mulţumesc mult.

16

Alexandru Culiuc
16 martie 2009 2:35

Alt Ion, nu-ţi fă grijă. Deprecierea leului va ajuta exporturile. Moldova nu-i prima ţară cu o industrie dependentă de importuri. Pe termen lung, deprecierea valutei naţionale duce la sporirea competitivităţii şi la îmbunătăţirea balanţei comerciale. Traiectoria balanţei comerciale are şi o denumire specială în macroeconomie – J-curve. Pe termen scurt balanţa se deteriorează (întră în joc efectul preţului de care vorbeşti), însă pe termen mediu (circa 1 an), elasticităţile sunt suficient de mari pentru a combate acest efect. Fiecare ţară, înainte de devalorizare, afirmă că „la noi elasticităţile sunt joase” şi în final fiecare ţară îşi îmbunătăţeşte balanţa ex-post. Aşa că nu-mi fac mari griji mari la acest subiect.

Speram că din lectura părţii a 2 vei vedea că, la moment, faptul ca exporturile sunt legate de importuri are şi efecte pozitive pentru balanţa comercială. Exporturile scad din cauza contractării cererii pe pieţele externe (şi pe termen scurt n-ai ce face la acest subiect. putem doar să ne bucurăm că nu producem automobile). Deci scad şi importurile aferente respectivelor industrii. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dolar în minus la exporturi, balanţa se deteriorează cu mai puţin decât un dolar. Dacă citeşti atent răspunsul meu la comentariul lui Adrian, vei vedea că, de fapt, exporturile textile s-au contractat 1-la-1 cu importurile de materie primă textilă. Deci efectul direct asupra balanţei comerciale a fost zero. Dar urmează să iei în consideraţie că a scăzut şi consumul de energie (tot importată) şi a scăzut importul de produse de consum din partea angajaţilor şi patronilor din respectiva industrie (20 mii persoane, apropo). Se primeşte că efectul net al contractării industriei textile asupra balanţei comerciale este... pozitiv! Evident, este un caz extrem. Dar, repet, în situaţia crizei economie mondiale, faptul că industriile de export sunt parţial bazate pe materie de import este un factor pozitiv pentru balanţa comercială (în mod similar, faptul că o parte din remitenţe sunt consumate pe produse importate de asemenea atenuează impactul scăderii remitenţelor).

Dacă să vorbim de preţul la petrol... Nu cunosc industria deloc. Dar aş crede că preţul mediu pentru anul acesta va fi mai scăzut decât anul trecut. Cu alte cuvinte, am avut un positive terms-of-trade shock.

Despre 18 lei/USD şi 25 lei/EUR. Din surse sigure pot să-ţi comunic că cunoştinţa ta de la MEC este un/o provocator(-oare). La finele lui februarie, MinFin estima cursul mediu pentru anul acesta la 10-11. Cred că e excesiv e optimist, dar e cert că 18 nu a fost rostit niciodată.

17

Alt Ion
16 martie 2009 13:35

Alexandru, exhaustiv şi la punct.
Mulţumesc mult. Rămâne să trăim afectaţi într-o măsură mai mică, şi să ne bucurăm.
Tot respectul :).

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre