Alexandru Culiuc

13 martie 2009

Încă o dată despre leu. Partea 2: Dinamica balanţei comerciale

Ieri am discutat mai multe scenarii posibile de evoluţie a rezervelor şi ratei de schimb a leului. La moment e imposibil de spus care dintre ele se va realiza. Putem mult şi bine ghici care scenariu are o probabilitate mai înaltă. Însă la unele întrebări putem răspunde şi astăzi.

Unii consideră că argumentele privind scăderea importurilor de pe urma scăderii remitenţelor (sau altor cauze) sunt lipsite de sens. Chiar dacă importurile vor scădea, exporturile oricum vor scădea mai repede. În rezultat balanţa comercială se va înrăutăţi, iar leul totuşi va decola în stratosferă. Dar pentru ce să ghicim, dacă putem apela la date?

Biroul Naţional de Statistică deja a publicat datele privind comerţul exterior al Moldovei pentru ianuarie 2009 (Exceluri arhivate). Să le vedem şi să le comparăm cu cele din ianuarie 2008:

Balanţa comercială a Moldovei. Ianuarie 2009 faţă de ianuarie 2008 (milioane dolari)

 Exporturi   Importuri  Deficitul balanţei
comerciale
Ianuarie 2008 88,612.3 261,395.5 172,783.2
Ianuarie 2009 71,157.7 201,926.6 130,768.9
Diferenţă (Ian/09 - Ian/08) -17,454.6 -59,468.9 -42,014.3
Diferenţă, % -19.7% -22.8% -24.3%

Dacă analizăm doar coloana exporturilor, e cazul să strigăm „Pojar!” Exporturile au scăzut cu 17.5 milioane, sau circa 20%, faţă de ianuarie 2008. Vesel... Însă importurile au scăzut şi mai mult — cu 60 milioane, sau 23%. Şi deoarece importurile depăşesc exporturile practic de 3 ori, deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 24.3% faţă de 2008. Cu 42 milioane dolari!

Cât de des se întâmplă ca deficitul comercial lunar să scadă faţă de aceeaşi lună a anului precedent? Este pentru prima dată din 2004, de când Statistica a început să publice date lunare privind balanţa comercială! Graficul de mai jos arată evoluţia creşterii procentuale year-on-year a balanţei comerciale lunare începând cu 2005 şi până-n ianuarie 2009.

Creşterea în procente a deficitului comercial lunar faţă de aceeaşi lună a anului precedent

Media creşterii anuale pentru perioada ianuarie 2005 — August 2008 este de 49.3%. Adică în această perioadă deficitul comercial lunar era în mediu cu 49.3% mai înalt decât în aceeaşi luna a anului precedent. După aceasta urmează o decelerare rapidă a deficitului comercial: 37% în septembrie, 23% în octombrie, 17.2% în noiembrie. În decembrie 2008 deficitul comercial era practic identic cu cel din decembrie 2007 (diferenţa este de doar 0.4%). Şi, în sfârşit, ianuarie 2009 — prima scădere a balanţei comerciale în 4 ani de zile (şi nu exclud să fie prima scădere după depăşirea crizei din 1998-99). Din grafic de asemenea vedem că în anii precedenţi ianuarie era o lună când balanţa se înrăutăţea mai mult decât mediu.

Dar poate balanţa comercială se îmbunătăţeşte nu din cauza reducerii remitenţelor (şi a ISD), ci din cauza scăderii preţurilor la carburanţi? N-avem de ce ghici — BNS ne oferă date dezagregate la nivel de grupă de produse. În ianuarie 2009 importul de „produse minerale” (care include şi alte resurse naturale, pe lângă carburanţi şi gaz) într-adevăr s-a redus, cu 5.6 milioane dolari faţă de ianuarie 2008, ceea ce explică doar 9.5% din întreaga scădere a importurilor. Deci >90% din scăderea importurilor sunt explicaţi de alţi factori.

Care produse au contribuit cel mai mult la scăderea importurilor? Secţiunea „Vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport” — a scăzut de la 26.7 milioane dolari în ianuarie 2008 la 12.8 milioane în ianuarie a.c. Importul de mijloace de transport (>95% din această secţiune) a scăzut mai mult decât dublu. Anume ele sunt responsabile pentru cea mai mare parte a scăderii importurilor — 24% din total. Însă au scăzut importurile practic la toate secţiunile de produse. Din 20 secţiuni, doar două secţiuni au înregistrat o creştere neânsemnată (650 mii dolari în total faţă de scăderea celorlalte cu 60 milioane). Graficul de mai jos arată scăderea importurilor la principalele 14 secţiuni de importuri:

Scăderea importurilor pe secţiuni ale Sistemului Armonizat: ianuarie 2009 faţă de ianuarie 2008

Cam o treime din scăderea importurilor poate fi direct atribuită scăderii consumului final: mijloace de transport, produse alimentare şi băuturi, mărfuri şi produse diverse, o parte din „instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornice”. Scăderea importurilor de metale comune şi articole din piatră poate fi asociată cu colapsului industriei de construcţii (care era, direct sau indirect, finanţată din remitenţe). Scăderea la materiale şi produse textile în mare parte pot fi atribuite scăderii comenzilor pentru prelucrarea în lohn, dar a scăzut şi importul de producţie finită (cu 8%). Se primeşte că circa 45% din scăderea importurilor este datorată scăderii consumului şi construcţiilor, vreo 10-15% — reducerii preţurilor la produse minerale (hidrocarburi, metale, etc.) iar restul — scăderii activităţii de producere.

Să fie oare ianuarie o fluctuaţie? Posibil în februarie totul va reveni la „normal” şi balanţa comercială se va înrăutăţi? Date oficiale nu sunt publicate nicăieri. Însă în ultimul alineat dintr-un articol proaspăt din Logos Press găsim următoarele cuvinte ale lui Marin Moloşag, viceguvernator al BNM:

Приток в страну инвалюты за два месяца заметно сократился, как за счет снижения валютной выручки от экспорта, так и за счет уменьшения объема перечислений в адрес физических лиц. Но, надо обязательно подчеркнуть, перечисления за границу свободно конвертируемой валюты из нашей страны, в этот же период уменьшались опережающими темпами [...] Так расходы на приобретение импортных товаров в долларовом эквиваленте за февраль сократились на 47%, а в расчете за два месяца — на 42%.

Deci se pare că în februarie dinamica balanţei comerciale este similară celei din ianuarie. Mă întreb însă de ce aceste cifre nu sunt deja accesibile public? În situaţia în care agiotajul de pe piaţa valutară este datorat în mare parte lipsei de informaţie veridică, le-aş sugera celor de la BNM să publice pe site balanţa de plăţi lunară, iar Biroul Naţional de Statistică să publice datele detaliate privind comerţul exterior pe februarie cât se poate de repede.

Publicat: 13 martie 2009 21:48

Categorii: Economie si Afaceri

Taguri: , , ,

Comentarii (21)

1

Adrian Lupuşor
14 martie 2009 12:07

Alexandru,

În primul rând, reducerea deficitului balanţei comerciale din ianuarie nu presupune că tendinţa respectivă se va menţine şi pe parcursul anului, deci să vedem ce va fi în continuare... sunt curios şi eu.

Cu toate acestea trebuie să înţelegem că reducerea deficitului comercial nu este condiţionată de anumite evoluţii pozitive din economie, cum ar fi spre exemplu: creşterea exporturilor sau reducerea importurilor din contul creşterii volumului de producţie industrială autohtonă. Or, reducerea deficitului comercial este expresia micşorării exporturilor (din cauza răcirii cererii externe, dar şi a deprecierii valutelor partenerilor comerciali a ţării noastre) cu ritm inferior micşorării importurilor (din cauza răcirii cererii interne la care a contribuit şi reducerea veniturilor remise de peste hotare - tendinţă conturată încă din august 2008 ) faţă de luna corespunzătoare a anului precedent.

Să ţinem cont şi de faptul că printre cei mai vulnerabili exportatori autohtoni sunt cei care operează în baza contractelor în lohn. Prin urmare, aceştia sunt totalmente dependenţi de deciziile companiilor comanditare din România, Italia, Germania, privind reducerea volumului de comenzi sau chiar rezilierea contractelor în circumstanţele noilor contrângeri generate de actuala criză, deja economică, mondială.

Pentru că operaţiunile în lohn se referă în special la produsele textile, îţi propun să analizezi cum a evoluat sau, mai bine zis, a involuat volumul de exporturi anume a acestei grupe de mărfuri, ponderea căreia în total exporturi în 2008 a fost în jur de 20%...

Dar dacă mai atingem şi subiectul exporturilor de vinuri, atunci vom înţelege definitiv cât de vulnerabili sunt exportatorii autohtoni faţă de şocurile externe.

Prin urmare, ceea ce doresc să accentuez este faptul că riscurile pe care le-am menţionat, dar şi alte constrângeri de ordin intern şi extern merită a fi luate în consideraţie la o analiză plauzibilă a comerţului exterior şi a impactului acestuia asupra evoluţiei cursului oficial de schimb al monedei naţionale.


2

vs
14 martie 2009 12:48

Si eu am nevoie mare de importurile din februarie, pentru a vedea pina unde poate "merge" BNM cu scaderea rezervelor valutare.
1.Pentru luna martie presupun o scadere a rezervelor cu 340mln $, pina la nivelul de aprope 1 mlrd$.
2.Importurile dec+ian = -613 mln$ , si daca pentru februarie inca 200$, avind in vedere rezerve pentru 3 luni de import 800 mln$, atunci ghetarul pe care sta BNM se topeste foarte repede.
Perspectivele sunt sumbre.
Scuze p/u argumente scurte, dar ma grabesc.

3

RaduBT
14 martie 2009 13:05

Socialismul e cea mai urata boala a oricarei civilizatii.

Pana nu intelegeti lucrul asta simplu (vezi “White House Conference on Increasing Minority Homeownership” in 2002), orice efort de a aplica "mana invizibila" este sortit esecului.

Cel mai ciudat mi se pare ca exact "socialistii" care au beneficiat de pe urma acestei piete reglementate, tocmai ei trambiteaza sfarsitul capitalismului, de parca ar fi o victorie personala. Culmea e ca de obicei o fac folosindu-se de programe si site-uri "englezesti", "capitaliste" (youtube, MT etc), fara a vedea ridicolul situatiei, fara a'si accepta infragerea. Fara sa se retraga.

Care e legatura cu subiectul de fata??

Pai e simplu, timp de 20 de ani am avut parte de un "socialism cu fata umana", de un "capitalism prost inteles". Si voi, si noi. Efectele se vad la orice pas.

Degeaba vorbiti de "remitente", "deficit" si alte cuvinte inventate culmea - tot de "capitalisti", degeaba incercati sa gasiti o iesire din situatia tot mai gri, pentru ca NU EXISTA (pentru voi cel putin). DACA ati defini corect termenii, daca ati porni din start pe principiul pietei libere nereglementate (da, ati auzit bine, nereglementate - as in NO NINJA, NO State interference) poate ati gasi o solutie care sa fie viabila. Altfel nu.


Ok, stiu ca o sa ziceti de US si cum nationalizeaza ei tot - incercati insa sa vedeti de ce, cum s-a ajuns aici si de fapt, ce incearca sa repare ei cu aceste bail-out uri. Curata ultimele urme de socialism, dar voi dormiti fara grija, problema e in alta parte.

:)

4

someone
14 martie 2009 15:20

Inca un romanas care asteapta cu sufletul la gura falimentul Moldovei (vezi si asta.
Mleah.

5

Mihai Bologan
14 martie 2009 21:09

Daca e ne luam dupa aceasta prima luna, reiese ca prognozele facute de think tankuri nu se vor realiza, adica nu va avea loc cresterea exporturilor si a importurilor. Oricum, o luna nu este suficient pentru a face concluzii, mai ales ca aceasta luna e prea speciala dpv al analizei.

In fine, faptul ca a scazut deficitiul b.c. nu cred ca ar trebui sa ingrijoreze, pentru ca cresterea continua a lui ar insemna o tot mai mica acoperire a importurilor prin exporturi. Presupun ca pana in 2001, acel grafic arata altfel, adica erau luni in care deficitul crestea comparativ cu anul trecut, iar in altele scadea. Atunci exporturile acopereau pala la 79%(1999) din importuri, iar in 2001, acest indicator (gradul de acoperirea IM prin EX) chiar a crescut de la 60,7%(2000) pana la 63,6%. Mai apoi deficitul b.c. a continuat sa creasca, iar gradul de acoperire, respectiv sa scada. Spre comparatie, in 2008, GA a fost de 32,6% si nu vad de ce nu ar creste in acest an.

6

Alexandru Culiuc
14 martie 2009 23:36

Adrian, în primul rând reciteşte cuvintele lui Moloşag, din care reiese că situaţia pe ianuarie este similară (imediat cum am datele pe februarie, le voi adăuga). În al doilea rând, zero nu este o cifră magică. Mă refer la zero ca limita dintre creşterea deficitului şi scăderea acestuia. Da, la moment ştim despre scăderea doar pentru o lună. Dar priveşte dinamica – de CINCI luni deficitul „frânează”. Aşa ceva n-a mai fost. Faptul ca a întrat în revers în ianuarie este doar o urmare naturală a trendului din septembrie.

În al doilea rând, toate argumentele tale privind dinamica relativă a exporturilor şi importurilor (cum că scăderea importurilor textile duce la scăderea prelucrării în lohn, etc) sunt spulberate de o singură cifră, pe care ai preferat s-o ignorezi. Mai mult de jumătate din scăderea importurilor nu are nimic în comun că industriile de export. Automobile, mărfuri diverse, materiale de construcţie, metale, produse alimentare -- toate acestea ţin de consum final intern sau de industria construcţiilor. Scăderea lor este datorată scăderii remitenţelor, veniturilor (revin la acest subiect mai jos) şi incertitudinii economice (determină amânarea procurării consumer durables). Al doilea factor (deşi minor) care îmbunătăţeşte balanţa comercială este îmbunătăţirea termenilor de comerţ – scăderea preţului la carburanţi. Da, al treilea factor este scăderea producţiei industriale. Dar, repet, doar 40% din scăderea importuri pot fi asociate cu sectorul industrial, şi doar o parte din această scădere este asociată cu industrii de export (hârtia, spre exemplu, este utilizată nu doar pentru etichete la vin, dar şi la publicitatea electorală). Deci întregul tău contraargument se referă doar la 40% din scăderea importurilor. Dar nici în cazul celor 40% pe care te axezi, raţionamentele tale nu sunt susţinute de date. Exemplific în baza industriei sugerate chiar de tine – industria textilă.

Pentru că operaţiunile în lohn se referă în special la produsele textile, îţi propun să analizezi cum a evoluat sau, mai bine zis, a involuat volumul de exporturi anume a acestei grupe de mărfuri, ponderea căreia în total exporturi în 2008 a fost în jur de 20%...

Adrian, eşti economist, nu? Ai putea s-o faci şi singur. Dar, bine, hai s-o facem împreună. Ai verificat cu cât a scăzut exportul de produse textile? Nu? Îţi spun eu. Cu 21%. Iar importurile textile – cu 25%. Vei spune că analizez industria la un nivel prea agregat. Ok, hai să săpăm mai adânc decât secţiuni ale SA – analizăm la nivel de 2 cifre a SA (statistica.md oferă aceste date). Din importuri excludem produsele finite (care tot au scăzut, apropo, cu 8% -- încă un semn al contractării importului la produse de consum). Restul sunt inputuri: grupele 50-56 şi 58-60 (materiale, ţesături, fire). Care este producţia finită? Grupele 57, 61 şi 62. Da, am inclus şi covoarele aici – deşi companiile respective nu lucrează în lohn, o bună parte din materia primă tot este importată. Păi iată, importul de inputuri a scăzut cu 35% (!), iar exportul de producţiei finite – doar cu 21%. Dacă excludem covoarele, apoi exporturile de produse textile finite (61, 62) au scăzut cu doar 18%. E drept că în termeni absoluţi scăderea este egală – circa 4.2 milioane $ pentru importul de materie primă şi pentru exportul de producţie finită (dacă includem covoarele la exporturi). Concludem că contractarea industriei are un efect direct nul asupra balanţei comerciale. Riscurile enumerate de tine (că industria este dependentă de deciziile comanditarilor) sunt riscuri pentru industria respectivă, dar nu şi pentru balanţa comercială.

Dar asta este doar efectul direct. Mai este şi un efect de ordin macroeconomic pe care l-ai omis. Mai sus am menţionat că un factor al scăderii importului de produse de consum este scăderea veniturilor. Acesta şi este factorul omis de tine: contractarea industriilor de export rezultă în scăderea veniturilor în respectivele sectoare. Salariile la întreprinderile textile scad (sau sunt concediaţi lucrătorii), profiturile scad, etc. Toate aceste duc la scăderea veniturilor şi a consumului. Şi sper că nu vei nega existenţa înclinării spre import (marginal propensity to import)? Industriile se contractează, se contractează veniturile, consumul şi, în final, importurile. Deci chiar dacă scăderea importurilor la materie prime este compensată unul-la-unul prin contractarea exporturilor corespunzătoare (deci efectul direct este neutru pentru balanţa comercială), scăderea veniturilor în respectivele industrii oricum duce la îmbunătăţirea balanţei comerciale. Q.E.D.

7

Radu BT
15 martie 2009 11:45

Eu chiar nu inteleg de ce va complicati cu definitii pompoase, cu procente si grafice pentru a explica .. "un nimic".

Nu mai ascundeti realitatea in fata unor cifra fara sens, mai bine ati discuta in sume de bani si domenii care inca mai "misca".

Vorbiti de textile insa nu vedeti ca foarte multi italieni au plecat cu fabricile/lohn-ul din Moldova pentru ca lumea era prea indoctrinata, fura mult mai mult ca in alte parti (de exemplu Botosani - stiu cel putin 4 cazuri care s-au intors, ii cunosc personal).

In constructii majoritatea moldovenilor lucrau in Moscova unde cand erau platiti/daca erau platiti abia abia daca mai castigau o paine. Acum lucrul asta s-a terminat, nu mai construieste nimeni nimic. Nici sa vrea si nu mai au unde ascunde oua in tencuiala (ca sa fie siguri ca isi vor vedea banii).


Vinul moldovenesc, mandria lui Stefan cel Mare, uite ca e vai si amar de capul lui, "managerii" si "leaderii" nostri (sau ai vostri - ca nu e mare diferenta) sunt prea batuti in cap ca sa inteleaga de ce nu se vinde afara. De la reclama facuta aiurea si pana la chimicalele folosite la vanzare/ contrabanda "cu acte" facuta de unii.

La fel si cu agricultura: aproape in orice stat fost comunist se vede foarte clar incompetenta, prostia celor "pusi de partid sa conduca tara". Se vede asta din suprasolicitarea pana la refuz cu ingrasaminte chimice, in asolamentele facute prost, in agricultura intensiva si poluarea oricarui rau sau ape cu tot felul de toxine pe zeci de ani. Adica nici vorba sa faci ceva de calitate, sa poti sa vinzi ceva la "Export". Unii cer certificate insa "voi" (sau noi) habar nu avem sa facem unul.


La energie ar mai fi o sansa insa uite cum si aici sunteti incapatanati. In loc sa porniti macar un proiect care sa lege moldova si de romania, si prin alte parti decat prin sud, voi ce faceti?.. Va dati raniti in sentimente si blocati premeditat orice sansa de a va lega de vest, pentru voi doar estul conteaza, atat. De la autostrazi si pana la linii de transport, sau conventii, se vede foarte clar cum stati cu spatele la noi.

De frica, din cauza unor idei injectate cu grija de mintile luminate ce au studiat pe banii moscovei.

Bine in schimb ca vorbiti de cresteri cu +/- 5 %, bine ca vorbiti de cuvinte pompoase. Iar cand cineva va spune ceva "ce deranjeaza" atunci repede sariti cu.. "romanas", cu jigniri de parca cineva v-ar vrea raul.

Am spus de multe ori ca suntem in aceeasi barca insa voi se pare ca vreti cu tot dinadinsul sa fiti.. "destepti". Intr-un fel e normal, doar nu degeaba sunteti pe primul loc in Europa. La orice.

8

Mircea
15 martie 2009 12:04

Niste date interesante de la BNM.

http://bnm.md/files/index_4873.pdf

Sa inetleg ca in 6 zile din luna martie rezervele valutare eu scazut cu 85,2 mln dolari, sau aproximativ cu 6%.

Se vede ca agiotajul tot creste - iar declaratiile oficialilor privitor la stabilitatea leului sunt niste glasuri disperate ce doresc sa mentina stabilitatea pina pe 5 aprilie

9

RaduBT
15 martie 2009 14:49

agiotaj = corectie, ajustament? Tot ce am gasit pe net e legat de un sens peiorativ al speculatiei/modificarii voite a pretului pe termen scurt in vederea obtinerii de profit.

De ce nu-i spuneti simplu "rezerva a scazut", "BNM a modificat" etc?

Dupa modul in care va referiti s-ar crede ca cineva vrea sa speculeze pe rezerva valutara (ceea ce nu ar fi imposibil) insa acel "cineva" ar fi din interior (si nu exterior asa cum este definit termenul).

..

Pe de alta parte, 1% pe zi este foarte mult, mai ales la dimensiunile mici ale rezervei Republici Moldova. Cred ca mai bine am vorbi despre cauzele reale ale scaderii (vezi mai sus cand ziceam de investitorii care au plecat, de muncitorii din constructii care se intorc acasa pentru ca nu mai au de lucru nicaieri).

O sansa cred ca ar fi acum in marile exploatatii agricole. Cunosc destui care ar baga mai multe milioane in astfel de terenuri neexploatate, nu stiu insa care este nivelul subventiilor sau in ce masura statul ajuta astfel de investitii (fara ele e foarte greu sa rezisti pe piata).

10

Eric
15 martie 2009 20:33

Alexandru, shtiu ca suntetzi contra practicii eye for an eye la nivel de metoda, dar nu pot sa nu ma abtzin...

Radule BT, tu eshti frustrat rau, fratzica
Duci lipsa de educatzie daca vii la om in vizita pe blog shi faci trolling aiurit

"Cunosc destui care ar baga mai multe milioane in astfel de terenuri neexploatate" - bravo tzie ! Vrei o medalie ?

11

radu BT
15 martie 2009 21:27

Eric, "fratica", eu nu sunt "frate" cu nimeni. Alexandru cred ca a stat destul prin US incat sa inteleaga ca exact cei care il "contrazic" sunt persoanele care il pot "ajuta" cu ceva. Daca e cazul, evident, daca e pe argumente nu pe povesti.

Altfel, numai la al paispelea congres era unanimitate. Medalii isi dadeau toti si uite unde au ajuns.. Tu probabil asa te-ai obisnuit, nu ma confunda insa si pe mine cu asta.


Faptul ca stiu destui italieni care au venit cu 100.000 in buzunar si s-au apucat de fabricute de confectii nu e cine stie ce. Faptul ca stiu pe altii care ar vrea sa cumpere sute de hectare insa nu au unde, la fel. Cateva milioane nu mai sunt demult o suma chiar atat de mare, in special cand potentialul de crestere este imens.


Tu pe de alta parte, daca vrei sa iti aduci contributia ta incontestabila neaparat poate ar fi mai bine sa zici ceva de subiect (daca nu te depaseste). Stiu ca ti se pare imposibil dar pe mine chiar ma intereseaza unele subiecte de pe aici. Din pacata vad o indoctrinare/intoxicare mult prea puternica, asta fiind si motivul principal pentru care intru rar sau sunt putin mai "acid".

Imi cer scuze daca am jignit pe cineva personal, nu am intentionat asa ceva nicio clipa. Tot ce am spus e doar o realitate cruda pe care multi vad ca o ignora. E aproape statistic insa fara a ne ascunde dupa cifre care nu spun aproape nimic. Eu nu sunt asa.

12

Larry
15 martie 2009 22:13

I gave up. It's useless...

13

victor
16 martie 2009 11:32

Poate amuzante, dar destul de plictisitoare mai multe comentarii ale "baietasilor de parchet".
BNM a pierdut din noiembrie 500 mil.$ pentru a mentine leul. Or, atunci cand toti partenerii principali ai RM - Ucraina, Romania, Rusia - au devalvat monedele nationale, leul puternic tinut doar din considerente electorale, va omori producatorii nostri definitiv.
Este un fapt absolut evident.
Devalvarea lenta trebuia inceputa in octombrie, acum va fi brusca dupa 5 aprilie...

14

raduBT
16 martie 2009 15:40

Si daca se vor "devaloriza" toate in acelasi timp?

Ucraina a picat deja, Rusia la fel (aprox 40% amandoua), Romania mai are cam inca o data pe atat (25 fata de dolar). Daca ne raportam la euro s-ar putea sa nu simtim prea mult in special cand schimburile comerciale sunt doar "intre noi". E ciudat ca va raportati la dolari insa majoritatea veniturilor sunt in zona euro (inclusiv rusii primesc banii pe gaz in euro, nu dolari).

In plus mai e o problema, nu ai cum sa tii moneda sus daca nu te cheama Kuweit. Acum cadem toti insa Moldova deja era cazuta demult, de fapt, poate ea are chiar in mod real sansa de a se aprecia (in comparatie cu ceilalti) pentru ca ea deja era jos, de aici si inbunatarirea balantei comerciale in ianuarie de care zicea Alexandru, si nu neaparat din cauza reducerii importului de masini de afara (ca sa nu mai zic de pretul acestora ca a scazut cu 30% chiar la producator).

15

Constantin
18 martie 2009 13:19

la subiectul panicii valutare: argumentele tale, Alexandru, presupun ca sunt corecte (nu sunt nici pe departe in masura sa le pun la indoiala), dar azi am vazut cu ochii mei urmatoarea scena.
Rand la banca, unii achitau facturi, altii (printre care si eu) schimbau USD in MDL, totul fara probleme. Persoana care statea in rand dupa mine a dorit sa cumpere USD contra MDL, la care i s-a raspuns "nu sunt dolari" (desi eu, 2 minute mai inainte, vandusem mai multi USD decat dorea sa cumpere persoana in cauza). Asta mi-a confirmat zvonurile care circula in oras precum ca bancile nu mai cumpara lei (credeam ca sunt doar zvonuri)
Din ce stiu eu din teoria pretului de echilibru, pretul de echilibru e acel in care supply meets demand. In cazul de fata e evident ca asta nu se intampla, directia "vanzare MDL" nu e lichida.

Cum comentezi asta ca economist? Este cursul de schimb afisat de banci cel de echilibru?

16

Andrian T
20 martie 2009 16:14

Salut Alexandru, mi-a placut ideia cu Balantza de plati - problema e ca majoritatea moldovenilor care detin o cota impunatoare de valuta de pe piata MD (de baza din remitentze) habar n-au cei aia deficit, rezerve valutare ei le asociaza cu valuta ramasa in banca statului si cand ashtia din "corobka" vb despre faptul ca ea a scazut fie cu 15/20 % e, ce fac ei? se grabesc sa contribuie cu ce pot la limitarea valutei pe piatza punind-o la ciorap-un fel de just in case. nu e logic, dar stiu ca va fi un boom la valutei in deosebi euro pan hat o luna dupa alegeri care va permite unora sa se arda, iar altora sa castige - asta se numeste arbitraj moldovenesk.

17

Sergiu Plamadeala
22 martie 2009 21:35

scaderea brusca a importurilor reflecta o scadere a consumurilor. Poate fi din cauza tendintei de a economisi (cerere aminata), poate fi din cauza reducerii creditelor de consum. Oricum e o chestie daunatoare si periculoasa pentru activitatile economice fiindca acestea nu pot fi aminate sau suspendate pina la timpuri mai bune. Iar acum actiunile disperate ale agentilor economici de a debloca vinzarile aduc haos in piata. Mai poate fi vorba de careva proiecte investitionale? Exista vreo solutie pentru situatia asta?

18

del Mar
30 martie 2009 1:03

simplist...

19

Alexandru Culiuc
30 martie 2009 2:15

@del Mar, de-acord că nu e rocket science -- o simplă analiză dinamică şi o descompunere a fluxurilor comerciale pentru o lună. Dar să fie asta un neajuns sau un avantaj? Lumea strigă din răsputeri că exporturile scad, fără a cheltui o clipă să analizeze evoluţia importurilor. E o eroare elementară, bazată pe ignorarea unor date absolut evidente. Tot ce să cere este să publici şi să comentezi aceste cifre. Valoare adăugată maximă cu efort redus. Apropo de valoare adăugat... Valoarea adăugată a comentarii de genul "simplist" este exact zero.

20

del Mar
30 martie 2009 20:08

Nici nu am avut ca scop sa adaug valoare articolului, pentru ca socot directia generala a "research-ului" gresita. In primul rand nu am incredere in date. Ceea ce numesti tu date absolut evidente, eu numesc date artificiale si super prost calculate. Trebuie sa iai in considerare specificul economiei nationale, si a biroului de statistica.. Nu vreau sa intru in polemica.
In al doilea rand, balanta comerciala nu influentiaza nici pe departe total evolutia valutei. Dupa asta vorbesti de o depreciere graduala a leului care in viziunea mea este deja imposibila (mai ales daca se schimba puterea). Cum am mai spus, mi-e greu sa abordez aceasta tema din punct de vedere empiric, si tocmai din cauza asta prefer sa privesc "dintr-o parte" la prabusirea leului.

21

Alexandru Culiuc
30 martie 2009 20:57

Am văzut datle primare, la nivel de tranzacţie, datele care ies din Serviciul Vamal (bucăţi din aceste date pot fi cumpărate la negru, dacă te interesează). Eu lucrez cu datele de export la nivel de întreprindere: compania X a exportat în anul Y produsul Z în ţara C. Însumând aceste date primeşti EXACT sumele raportate de Statistică. Cu exactitate de un dolar.

Cu alte cuvinte, nimeni nu manipulează aceste cifre. Acelaşi Minister de Economie, BNM şi Ministerul Finanţelor îşi fac calculele, previziunile şi analizele anume în baza acestor date. Sincer crezi că există un flux tenebru de date adevărate despre care nimeni nu ştie?

Nu înţeleg de ce nimeni nu vede careva probleme în aceste date atunci când ele arată tendinţe negative (e.g. înrăutăţirea deficitului comercial pe parcursul anilor). Însă îndată cum datele arată o careva tendinţă negative, ele imediat trezesc suspiciuni. Am impresia că moldovenii au evenit mazochişti, că ei într-atât s-au deprins să fie "primii de la coadă" (cea mai săracă ţară în Europa, etc.), că oricare tendinţă pozitivă este neapărat văzută drept rezultatul fabricaţiei datelor.

Ref la balanţa comercială vs. balanţa de plăţi (presupun că prin "evoluţia valutei" asta ai avut în vedere). Citeşte întreaga serie de articole la acest subiect , şi vei vedea că am analizat majoritatea conturilor relevante. În cazul dat mi-era interesant să studiez în detalii anume balanţa comercială, deoarece lumea îşi axează atenţia anume aici şi spun prostii fără a verifica datele.

Dacă nu vreai să întri în polemică, nu arunca replici de genul "simplist" cu-atâta uşurinţă. Dacă ţi-e greu să abordezi această temă, nici nu te apuca. Dacă însă o faci, fii bun şi argumentează-ţi poziţia. În caz contrar -- adio.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre