Alexandru Culiuc

24 martie 2009

Programele partidelor politice. Partea 4. Partidul Liberal (PL)

După analiza programelor economice ale PDM, PCRM şi AMN, a venit şi rândul Partidului Liberal. Să începem cu aceea că pe situl PL găsim două programe. Cel din pagina „Programul PL” datează cu 2005, iar programul electoral pentru 2009 este inclus într-o ştire aparte.  Mai jos voi discuta programul 2009.

Notă. Analiză este lungă — 10 pagini de text. Dacă nu aveţi timp s-o citiţi în întregime, citiţi cel puţin analiza politicii agrare şi concluziile.

Structura

Versiunea plasată pe Alegeri.md are 19 pagini, dintre care primele două sunt dedicate stării actuale a Moldovei. Miriadele de activităţi planificate de PL sunt grupate în zece capitole:

  1. Consolidarea statului de drept
  2. Dezvoltarea economică
  3. Politica externă
  4. Educaţia şi Cercetarea
  5. Tineretul şi Sportul
  6. Sănătatea
  7. Familia, Asistenţa socială, Egalitatea de şanse
  8. Cultura
  9. Protecţia mediului înconjurător
  10. Problema transnistreană

Fiecare capitol constă din câteva secţiuni, ce includ circa o duzină de puncte (de regulă una-două propoziţii). În cele ce urmează, voi cita acele puncte, care mi-au trezit întrebări şi mă voi strădui să răspund tot atât de laconic (cu câteva excepţii, pe care le voi analiza în detalii).

Documentul e scris într-o română bună, cel puţin nivelul meu de cunoaştere a limbii nu permite găsirea unor erori grosolane.

Starea actuală a Republicii Moldova

Nimeni nu va afirma că Moldova s-a transformat în rai în ultimii opt ani, însă mă deranjează că sunt negate absolut toate rezultatele pozitive din ultimii ani. Un exemplu clasic îl găsim în rezumatul acestui capitol introductiv:

Pe parcursul a 8 ani de guvernare comunistă, Republica Moldova a fost transformată dintr-un stat democratic într-o dictatură totalitară comunistă, unde puterea a fost concentrată în mâinile unei singure persoane — preşedintele PCRM, devenind cel mai sărac stat din Europa, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor şi cu cele mai mici salarii; datoria externă a atins cifra astronomică de 4 miliarde de dolari; au fost aplicate politici premeditate de sărăcire a populaţiei, de depopulare a republicii şi de stimulare a emigrării peste hotare a peste 1 milion de cetăţeni; de izolare internaţională şi de aservire a intereselor statului intereselor PCRM şi ideologiei acestuia, încălcându-se astfel Constituţia şi urmărindu-se scopul ocult de desfiinţare în final a independenţei politice şi suveranităţii Republicii Moldova şi de transformare a ei într-un stat-marionetă.

Am evidenţiat în bold afirmaţiile de ordin economic. Toate sunt greşite, schimonosesc realitatea sau indemonstrabile.

„[...] devenind cel mai sărac stat din Europa [...]”. Moldova a devenit cel mai sărac stat din Europa cu mult înainte de venirea comuniştilor la putere.

„[...]  au fost aplicate politici premeditate de sărăcire a populaţiei [...]”. Politici premeditate de sărăcire a populaţiei? Este cert că asemenea intenţii nu figurează nici într-un document. Este de asemenea cert că nivelul sărăciei a scăzut. Am scris la acest subiect — nu datorită comuniştilor, dar a scăzut. În situaţia în care sărăcia a scăzut şi nici un reprezentant al guvernării comuniste nu a afirmat că politica X este menită să sărăcească moldovenii, nu văd cum poate fi argumentată această afirmaţia.

„[...] datoria externă a atins cifra astronomică de 4 miliarde de dolari [...]”. Asta-i probabil cel mai urât exemplu de schimonosire a realităţii. Datoria externă a Moldovei într-adevăr a ajuns la 4 miliarde, însă datoria publică externă s-a micşorat de la 852 milioane dolari în 2000 (anul-record) la 780 milioane dolari la 1 octombrie 2008. Dar oricare economist vă va confirma că contează datoria publică externă ca procent din PIB, care a scăzut în perioada comunistă colosal: de la 66% la 17%. A crescut datoria externă privată, pe care însă statul n-o controlează.

„[...] de depopulare a republicii şi de stimulare a emigrării peste hotare a peste 1 milion de cetăţeni [...]”. Emigraţia în masă a început în 1999, imediat după criza din Rusia. Creşterea fluxului de emigranţi poate fi în mare parte explicat prin efecte de reţea (mai multă lume pleacă deoarece acolo — în Italia, Rusia, etc. — există o masă critică de moldoveni) şi nu prin înrăutăţirea situaţiei în patrie. Iar cifra de 1 milion de cetăţeni emigraţi supraestimează numărul total cam de două ori. Sunt sătul să tot ascult prostii despre un milion de moldoveni plecaţi la muncă, aşa că voi face o mică abatere de la subiect.

Studiile care direct estimează numărul de emigranţi raportează circa 345 mii (studiul OIM pentru 2006) şi 309 mii conform BNS (media pentru toate trimestrele 2008, dar cifra pentru 2006 era similară cu cea a OIM-ului). Evident, când lumea vede cifre incomode, imediat încep atacuri de genul: cum se calculează această cifră? cine să raporteze emigranţii dacă pleacă întreaga familie? etc. Ok, haideţi să privim nişte cifre mai puţin discutabile. În 1995-1997, populaţia economic activă a RM constituia 1.68 milioane persoane (cifră raportată pe timpul unei guvernări „democratice”). Emigrarea la muncă în masă a început după criza din 1998. Media populaţiei active pentru anul 2008 a constituit 1.3 milioane. Diferenţa 2008-1997 e de 380 mii persoane. O parte din această diferenţă este explicată de îmbătrânirea populaţiei. Dar chiar dacă o ignorăm, devine clar că numărul de emigranţi nu poate depăşi cu mult această diferenţă. Gândiţi-vă ce-ar fi dacă era sa plece un milion de persoane. Asta ar însemna că două treimi din populaţia activă din 1997 era să fie plecată. Aberaţie! Cu alte cuvinte, nu există date care ar rezulta într-o cifră de peste 400 mii emigranţi. Oricare alte cifre nu sunt decât speculaţii nedemonstrabile.

Dezvoltare economică

Capitolul începe cu o introducere în cele mai bune tradiţii liberale (evidenţierea adăugată de mine):

Sărăcia poate fi lichidată doar prin instaurarea unui climat economic bazat pe libera iniţiativă, pe stabilitate legislativă în domeniu, pe reglementări minime din partea statului, prin legi noi care să stimuleze creşterea economică, atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea infrastructurii economice - în condiţii egale pentru toţi - şi nu o economie doar pentru cei de la putere şi pentru clanurile lor.

Dar foarte repede aflăm că unii vor avea o iniţiativă mai liberă decât alţii, că reglementările propuse pot fi caracterizate drept „minime” doar în comparaţie cu cele din Cuba, şi că unii vor avea nişte condiţii mult mai „egale” decât alţii. Un intervenţionism mai profund decât cel propus de Partidul Liberal (!) n-am întâlnit la nici un partid analizat până acum. Capitolul e subdivizat în zece secţiuni (în paranteză am indicat numărul de puncte la fiecare secţiune):

  1. Dezvoltare durabilă prin liberalism economic (7)
  2. Politica bugetar-fiscală stimulatorie (9)
  3. Politica monetară (9)
  4. Politica de dezvoltare a sectorului agrar (22)
  5. Silvicultura (5)
  6. Dezvoltarea rurală şi modernizarea satelor (14)
  7. Asigurarea securităţii energetice (13)
  8. Politici de stimulare a mediului de afaceri (13)
  9. Politici de dezvoltare a turismului (9)
  10. Politici de dezvoltare a  comerţului (11)

În primul rând remarcăm că programul nu este lipsit de conţinut, spre deosebire de PDM sau PCRM — 112 puncte (iniţiative, propuneri, etc.) este un număr impresionant. Deci putem să ne aşteptăm la un grad scăzut de demagogie.

Pe de altă parte, din 112 puncte, 41 ţin de agricultură, silvicultură şi dezvoltarea rurală. Iar politica de stimulare a mediului de afaceri, care a fost anunţată de Chirtoacă (în cadrul dezbaterilor) drept principalul obiectiv economic al PL, a aterizat spre sfârşitul listei cu doar 13 puncte. Evident, cantitatea nu reflectă calitatea propunerilor, dar este un prim semnal. Să analizăm în detalii câteva secţiuni.

Dezvoltare durabilă prin liberalism economic

Stimularea producătorilor autohtoni, în special a categoriilor de produse şi servicii care, în marea majoritate, provin din import;

Primul exemplu că nu toţi sunt egali. Producătorii agricoli care nu pot face faţă importurilor vor fi într-o poziţie mai bună decât producătorii de echipamente electrice (care-şi exportă producţia). Asta nu-i liberalism economic, asta-i protecţionism, care nu poate fi argumentat prin eşecuri de piaţă.

Îmbunătăţirea cadrului legal economic, având drept obiectiv intensificarea circulaţiei mijloacelor băneşti între agenţii economici, asigurarea încrederii în relaţia de parteneriat şi în mecanismele financiare implementate de stat;

Cum?

Atragerea resurselor financiare ieftine în sistemul bancar prin participarea mai activă a băncilor străine la viaţa economică a Republicii Moldova;

Nu zic că-i o idee proastă pe termen lung. Însă să optezi anume acum (programul a fost publicat cu circa jumătate de an după începerea crizei financiare) pentru o implicare mai adâncă a băncilor străine pare puţin ridicol. Apropo, participarea mai activă a băncilor străine poate duce doar la sporirea datoriei externe a Moldovei...

Politica bugetar-fiscală stimulatorie

Echilibrarea repartiţiei veniturilor, îmbunătăţirea nivelului de trai al categoriilor de populaţie defavorizate;

Cum? Un impozit pe venit mai progresiv? Extinderea programelor sociale? Şi, apropo, ce caută o politică distributivă pe prima poziţie în programul economic al unui partid liberal?

Diversificarea facilităţilor fiscale pentru stimularea gospodăriilor ţărăneşti;

De ce gospodăriile ţărăneşti sunt mai egale decât restul? Care-i logica economică? Sau e un obiectiv social?

Elaborarea mecanismului de redistribuire a încasărilor din TVA între Autorităţile Publice Locale şi Autorităţile Publice Centrale;

Bună idee. Dar care ar fi mecanismul propus?

Creşterea capacităţii de administrare fiscală şi colectare a impozitelor şi taxelor, odată cu reducerea sarcinilor administrative suportate de contribuabili;

Cum? Care sunt activităţile preconizate?

Repartiţia uniformă a poverii fiscale pentru contribuabili şi echilibrarea structurii cheltuielilor în bugetul de stat;

Detalii! În ce constau dezechilibrele şi ne-uniformităţile actual pe care doriţi să le înlăturaţi?

Acordarea subvenţiilor fiscale persoanelor fizice prin excluderea din venitul impozabil a investiţiilor de durată, precum: cheltuielile destinate achiziţionării tehnicii de calcul, asigurărilor pe viaţă (personală şi a membrilor de familie), dobânzile achitate pentru creditul imobiliar, cheltuielile destinate achitării taxelor de studii superioare şi postuniversitare;

Aceste propuneri contravin cu „reducerea sarcinilor administrative suportate de contribuabili”, în cazul dat suportate de persoane fizice. Toate acestea propuneri sunt inspirate din codul fiscal american, care este extrem de complex când vine vorba de impozitul la venit pentru persoanele fizice. Cam toţi economiştii americani încearcă să împingă o modificare drastică a sistemului, însă până ce fără rezultat (este posibil ca criza actuală să forţeze nişte schimbări mai adânci). Din punct de vedere a gestionării resurselor şi economisirii de timp, este preferabil de aplicat măsuri echivalente pe partea agenţilor economici respectivi (vânzătorii de tehnică de calcul, universităţi, bănci). În acest caz statul are de-afacere cu doar o duzină de bănci, două duzini de universităţi şi o sută de vânzători de tehnică de calcul, în loc de zeci şi sute de mii de contribuabili individuali.

Politica monetară

În genere, politica monetară ţine de prerogativa BNM, care în Moldova este independent de guvern. PL declară deschis că se va implica în activitatea băncii centrale? Sau că este gata să-l schimbe pe Talmaci? Apropo, e o întrebare la toate partidele. Toţi îl critică pe Talmaci şi politica actuală a BNM. Şi atunci cine urmează să vină în locul lui la cârmuirea BNM?

M-am abătut... Să vedem ce găsim în această secţiune.

Coordonarea politicii economice şi bugetar-fiscale cu politica monetară;

Cum? Detalii, vă rog! Prin coordonare pot fi înţelese lucruri diametral opuse. Spre exemplu, dacă Ministerul Finanţelor decide asupra unui deficit public însemnat, BNM poate reacţiona în 2 feluri: să finanţeze deficitul prin emisiunea de monedă (politică monetară de acomodare), sau să mai răcească puţin economia printr-o contracţie monetară. Teoretic, ambele opţiuni pot fi coordonate de BNM şi Finanţele, doar că semnul interacţiunii este de sens opus. Dar independenţa BNM pentru aia şi există, ca Banca să decidă singură cum să reacţioneze la mişcările MinFin pentru a-şi atinge principalul obiectiv monetar — menţinerea stabilităţii preţurilor.

Diversificarea şi adecvarea instrumentelor monetare de ţintire a inflaţiei;

Asta-i o decizie de ordin tehnic care, în cazul Moldovei, urmează să fie lăsată la discreţia băncii centrale independente. Zic „în cazul Moldovei”, deoarece dezbaterea rules vs. discretion nu are un răspuns universal. Însă în cazul în care la guvernare vine o alianţă democratică relativ eterogenă, aş prefera ca agenţii economici să fie siguri că politica monetară este ferită de luptele politice din parlament şi se află totalmente în mâinile tehnocraţilor de la BNM.

Controlul strict al formării preţurilor pentru serviciile comunale şi pentru carburanţi;

Oho-ho... controlul de preţuri. Frumos liberalism... Dacă se subînţelege că preţurile actuale sunt rezultatul unor înţelegeri de cartel, apoi problema nu ţine de politica monetară, ci de politica de asigurare a competitivităţii pieţii (şi deci n-are ce căuta în această secţiune).

Elaborarea metodologei oficiale de calcul a preţurilor, în scopul evitării practicilor speculative ale monopoliştilor naturali;

Din nou, nimic comun cu politica monetară.

Perfecţionarea cadrului juridic de reglementare a relaţiilor dintre consumatorii şi prestatorii de servicii în domeniul respectiv;

Asta tot politică monetară e? Şi care sunt domeniile respective care urmează să fie reglementate? Parcă era vorba de reglementări minime, nu?

Stabilirea rezervelor de stat la produsele alimentare cu frecvenţă înaltă de consum şi cu impact important asupra indicelui preţului de consum;

Şi asta tot e politică monetară?! Apropo, cine va plăti procurarea şi stocarea acestor rezerve?

Stimularea dezvoltării pieţei obligaţiunilor pentru creşterea atractivităţii climatului investiţional şi creditarea  proiectelor investiţionale la dobânzi optime;

Pentru asta trebuie de avut un corporate governance puternic, fapt care nu este menţionat nicăieri în document. Din nou, ce are asta cu politica monetară? Chiar e atât de greu de deosebit politica monetară de cea financiară?

Consolidarea exerciţiului de autonomie locală pentru creşterea gradului de accesibilitate a APL la pieţele de capital;

Tot acolo — politică financiar-fiscală, dar nici de cum nu monetară.

Contribuirea la dezvoltarea sectorului agroindustrial, la intensificarea tranzacţiilor de export.

Tot ce poate face BNM la acest capitol este să deprecieze leul. Dacă asta a fost ideea, aşa şi scrieţi, dar nu ascundeţi această propunere în formulări vage.

Politica de dezvoltare a sectorului agrar

Crearea unui management integrat la nivel republican pentru asigurarea pieţei de desfacere a producătorilor agricoli;

"Management integrat la nivel republican"?! Eu visez, sau un partid liberal propune crearea unui Gosplan sectorial?

Subvenţionarea agriculturii în proporţie de 30% pentru un hectar cultivat, conform mediei de subvenţionare agricolă din ţările Uniunii Europene;

Iată asta e jalea cea mai mare. Să vedem de unde au apărut aceste 30%. În 2008 valoarea adăugată a agriculturii în UE a constituit 169 miliarde euro. Subsidiile agricole (CAP — Common Agricultural Policy) defalcate în acelaşi an s-au ridicat la 52.4 milioane euro, sau 31%. PL a rotunjit la 30%. Se mai invocă argumentul că CAP reprezintă 45% din bugetul UE (dar rareori se menţionează că ponderea CAP e în permanentă scădere — de la 61% în 1988-92 la 32% în 2013). Dar aceste 52.4 milioane euro nu constituie decât 0.41% din PIB-ul UE! Cauza e simplă — agricultura reprezintă doar 1.3% din PIB-ul UE pentru anul 2008.

Să aplicăm acelaşi scenariu Moldovei. În 2008 agricultura a reprezentat 8.9% din PIB. Respectiv o subvenţie  de 30% se va ridica la 2.67% din PIB. Există ceva diferenţă între 2.67% faţă de 0.41%, nu? Observaţi că taxa plătită de restul economiei este şi mai înaltă. În Europa sectorul ne-agrar constituie 98.7% din PIB. Deci 0.41% din PIB plătite pentru susţinerea agriculturii reprezintă un impozit de 0.415%. Anume atât urmează să plătească restul economiei — de la farmacia de la colţ până la Daimler AG — pentru a susţine fermierii. În Moldova, sectorul ne-agricol reprezintă 91.1% (100% minus 8.9%). 2.67% din PIB în subsidii se transform într-un impozit de 2.93%. Şi după asta, fiţi siguri, PL va vorbi despre competitivitatea exporturilor noi!

Poate am greşit undeva cu în calculele? Să vedem ce scrie programul în continuare:

Subvenţionarea cu 600 de lei de la bugetul de stat şi acordarea anuală a unui bonus de 30 l motorină pentru un hectar cultivat;

În 2008, preţul a 30 l de motorină a constituit circa 390 lei. Plus 600 lei obţinem circa 1000 lei de hectar. Moldova are 1.8 milioane hectare agricole. Obţinem că dacă planul PL întra în vigoare în 2008, Moldova urmă să plătească agricultorilor subvenţii în valoare 1.8 miliarde lei sau... 3.3% din PIB. Dacă preţul mediu pentru 2009 a unui litru de motorină se va menţine la 11 lei (faţă de 13 în 2008) iar creşterea nominală a PIB-ului se va ridica la vreo 15% (3% de creştere reală plus circa 12% inflaţie), obţinem că subvenţiile pentru 2009 ar constitui 2.72% din PIB. Deci obţinem practic aceeaşi cifră — 2.7% din PIB sau 10% din cheltuielile Bugetului de Stat pentru 2009 (o realizare deloc trivială pentru un partid din Moldova — cifrele AMN se concordau mult mai prost).

Să comparăm propunerea PL cu situaţia actuală. Subvenţiile agricole pentru 2008 s-au ridicat la 270 milioane lei, sau 0.5% din PIB — exact „media Europeană”. Dacă adăugăm 87 milioane trecute prin Moldova-Vin (nu e chiar corect, căci o parte din aceste fonduri sunt destinate producătorilor de vin, dar fie...), obţinem 357 milioane lei sau 0.67% din PIB, faţă de 2.67% propuse de PL. De unde PL are de gând să găsească încă 2% din PIB pentru subvenţii agricole documentul nu ne spune.

În concluzie, sunt de-acord că politica agrară urmează să fie racordată celei Europene. Mai mult ca atât, sunt de-acord cu o formulare aproape identică cu cea utilizată de PL: „Subvenţionarea agriculturii în proporţie de 30% pentru un hectar cultivat 0.41% din PIB, conform mediei de subvenţionare agricolă din ţările Uniunii Europene”.

Alinierea legislaţiei Republicii Moldova la cerinţele legislaţiei Uniunii Europene pentru obţinerea mărcii europene (ştampila ovală), în scopul exportului de produse din carne şi lapte în spaţiul Uniunii Europene;

O idee sănătoasă. Dar mă întreb dacă legislaţia este bariera principală, sau poate urmează de început de la calitate...

Urmează trei puncte care m-au lăsat totalmente stupefiat.

Dezvoltarea zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole până la 50%, în 2013, prin subvenţionarea producţiei zootehnice;

Susţinerea şi stimularea investiţiilor în renovarea şi construcţia abatoarelor autorizate;

Atragerea investiţiilor străine şi autohtone pentru creşterea animalelor de prăsilă omologate şi neomologate pe teritoriul Republicii Moldova;

Asta-i program politic sau exerciţiu de micro-management? Şi ce facem cu „climat economic bazat pe libera iniţiativă”,  „reglementări minime din partea statului” şi, mai ales, „condiţii egale pentru toţi”? Poate cel puţin lăsăm fermierii singuri să decidă în ce să investească? Dar dacă credeţi că asta a fost vârful micro-managementului, apoi greşiţi amarnic.

Poftiţi, perla liberalismului moldovenesc:

Susţinerea şi subvenţionarea domeniului zooveterinar, prin crearea fermelor familiale, în care fiecare crescător de animale să îngrijească nu mai puţin de 5 bovine şi porcine;

Este momentul perfect să ne aducem aminte de veritabilele slogane liberale pronunţate de Dorin Chirtoacă în dezbaterea cu Roşca: „Pentru a avea dezvoltare economică, trebuie ca statul să devină un arbitru echidistant faţă de toţi agenţii economici, să nu le pună piedici agenţilor economici şi să nu înlocuiască activitatea lor economică”. PL se arată gata să-şi asume decizii operaţionale mărunte, un paternalism care se apropie de „înlocuirea activităţii economice” agenţilor privaţi. În dezbaterea cu Eduard Muşuc, Chirtoacă a spus că „statul urmează să fie doar un arbitru şi o instituţie care creează condiţii”. Exact, „condiţii”, dar cu o mică precizare: să creeze condiţii ca fiecare „crescător de animale să îngrijească nu mai puţin de 5 bovine şi porcine”.

Elaborarea cadrului legal stimulatoriu privind accesul producătorilor agricoli la suprafeţele de comerţ organizat şi la reţeaua de distribuţie activă a produselor agricole;

Presupun că asta ar însemna că alimentarele (Nr. 1, Fidesco, etc.) vor fi supuse unor reglementări noi, care îi vor „stimula” să dea preferinţă producătorilor locali. Reglementări minimale?

Silvicultura

Mi-a plăcut cam tot ce e scris aici. Dar să fie asta o prioritate a politicii economice?

Dezvoltarea rurală şi modernizarea satelor

Asigurarea tuturor localităţilor cu acces la reţeaua de drumuri publice.

Din ce fonduri? Industria şi serviciile deja le-aţi supus unui impozit de 2.67% pentru susţinerea agriculturii. Drumurile din ce bani le veţi construi?

Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv, drumuri, apă, canalizare, conectarea localităţilor la reţelele de gaz şi gestionarea deşeurilor; 

Aceeaşi întrebare — din ce fonduri?

Crearea facilităţilor pentru tinerii specialişti în scopul încadrării în muncă în mediul rural;

Care sunt acele facilităţi?

Direcţionarea investiţiilor străine şi republicane către localităţile rurale;

Şi dacă ele nu vor să meargă încolo? Dacă ele vor să ajungă la Chişinău, sub aripa primarului Chirtoacă? Cum le veţi suci mâinile? Prin impozite diferenţiate în funcţie de localitate (mai mari la Chişinău, mai mici în alte zone)? Apoi de ce nu scrieţi despre asta clar? Sunt nişte intervenţii principiale! În cazul politicii agrare, aţi făcut referinţe clare la ştampila albastră pentru exportul în UE şi „creşterea animalelor de prăsilă omologate şi neomologate”. Aici de ce vă limitaţi la nişte formulări atât de vagi?

Stimularea diversificării activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural;

Cum? Mai ales după ce sporiţi atractivitatea activităţilor agricole prin subvenţii masive?

Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea oficiilor pentru medicii de familie şi stimularea celor care se stabilesc cu traiul în mediul rural;

Din ce surse?

Realizarea unor asocieri între zonele urbane şi cele rurale în scopul valorificării potenţialului complementar al acestora.

Care sunt complementarităţile invocate? Exemple?

Asigurarea securităţii energetice

Aici găsim  un şir de proiecte investiţionale. Nu prea este clar din ce vor fi finanţate:

Modernizarea sistemului de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de gaze naturale şi alte resurse energetice;

Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale, inclusiv construcţia gazoductului Iaşi — Bălţi — Drochia;

Construcţia liniei de cale ferata cu ecartament european Chişinău — Ungheni Iaşi.

Politici de stimulare a mediului de afaceri

Stimularea mediului de afaceri bazat pe libera concurenţă, dezvoltarea întreprinderilor, în special a celor mici şi medii;

Din nou vedem că unii sunt mai egali decât alţii. În cazul dat — întreprinderile mici şi mijlocii. Nu zic că-i o idee proastă, dar care-i argumentarea pentru preferinţele pentru IMM? Care sunt eşecurile de piaţă pe care le înlăturaţi?

Asigurarea si menţinerea luptei contra tuturor formelor de monopol;

Cum? Odată ce aveţi nişte obiective într-atât de detaliate în ceea ce priveşte suma exactă a subvenţiilor pe hectar şi numărul exact de pe cap de porcină şi bovină, poate oferiţi şi soluţii concrete de îmbunătăţire a Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei?

Promovarea şi stimularea exporturilor prin creşterea performanţelor economice, modernizarea produselor, tehnologiilor şi racordarea la standardele internaţionale;

Anume aşa, dragi producători. Mai întâi noi vă taxăm la 2.93% pentru a susţine agricultura, iar după asta voi urmează să fiţi competitivi cu producătorii Europeni, care plătesc doar 0.415% în aceleaşi scopuri.

Crearea şi dezvoltarea alianţelor strategice pentru preluarea şi utilizarea de know-how de la firme cu renume internaţional pentru menţinerea pieţelor actuale  de desfacere şi pătrunderea pe noi pieţe;

Cine se va ocupa de asta? Cine va atrage investiţiile? Propuneţi crearea unei agenţii noi? Sau reorganizarea MIEPO? Repet, aţi fost atât de concreţi în ceea ce priveşte agricultura. Aici de ce nu ne bucuraţi cu acelaşi nivel de detalizare?

Identificarea sectoarelor şi domeniilor competitive din industria autohtonă cu scopul extinderii structurii şi geografiei exporturilor;

Şi cum are de gând PL să realizeze acest obiectiv? Cine va identifica aceste sectoarele? Ministerul Economiei? Sau va fi angajat McKinsey cu câteva milioane dolari? Da cum rămâne cu liberalismul economic, care spune că agenţii singuri urmează să decidă în ce activităţi să investească? Nu zic că asta ar fi soluţia optimă, dar nu este explicată motivaţia implicării statului şi care vor fi principiile care vor ghida procesul de selecţie.

Acordarea de subvenţii şi garanţii din partea statului pentru creditarea bancară pe termen lung şi la rate ale dobânzilor mai reduse a IMM;

Bieţii Lafarge, Moldtelecom, Glass Container Company, Vitanta, băncile comerciale şi alte companii mari... Au de plătit pentru agricultură, au de susţinut IMM, de plătit construcţia căii ferate la Iaşi, a gazoductului Iaşi-Bălţi-Drochia, a drumurilor, etc. Şi după asta se aşteaptă că MIEPO (sau oricare altă organizaţie) va reuşi să atragă „firme cu renume internaţional”? Sau şi pentru ele facem excepţii? Şi atunci cine, în final, achită contul?

Acordarea de credit preferenţial şi suport financiar pentru conformarea producătorilor autohtoni la standardele internaţionale — ISO, încetarea practicii dublării certificatelor europene în Republicii Moldova.

Standardele ISO (9000 şi altele) sunt o chestie bună. Dar de ce creditele urmează să fie neapărat preferenţiale? Care-i raţionamentul economic? Dacă firma va deveni mai productivă după obţinerea certificatului, va putea rambursa creditul la o rată de piaţă a dobânzii. Ştiţi ce se întâmplă când guvernele dictează politica de creditare a băncilor? În Braziliaprivate banks say […] loans the government obliges them to make at subsidised rates to favoured groups (such as farmers and small businesses) require them to charge their other clients more.

Cred că aici mă voi opri, deşi au mai rămas capitole interesante. Spre exemplu, printre primele intervenţii propuse în cazul sectoarelor de învăţământ şi ocrotirii sănătăţii se numără creşterea salariilor respective la cel puţin 2000 lei. Evident, fără a pomeni cum vor fi finanţate aceste creşteri de salarii.

Concluzii

Programul PL:

  • Nu oferă argumente economice pentru intervenţiilor propuse.
  • În cazul unor obiectivelor importante, trasează doar nişte direcţii generale, formulate extrem de vag, fără a explica activităţile prevăzute (anume de aceea apare întrebarea „Cum?” şi "Detalii?" cam la fiecare punct din program).
  • Nu explică cum vor fi finanţate toate programele incluse în program.
  • Prevede distorsionări enorme în mecanismul de piaţă: o subvenţionare nemaivăzută a sectorului agricol, reglementări noi la tot pasul, implicare adâncă în determinarea direcţiilor de dezvoltare a economiei.
  • Nu prioritizează între cele 112 puncte ale programului economic. Un program economic urmează să pună accente.
  • Deschis declară determinarea de a încălca independenţa BNM (comuniştii cel puţin o fac tacit), deşi demonstrează inaptitudinea de a separa politica monetară de politica financiară şi de politica de protejare a concurenţei.

Mai pe scurt, autorii programului ignorează noţiunea de cost de oportunitate: PL propune să le facă pe toate, fără a lua în consideraţie distorsionarea costurilor de oportunitate private, fără a pondera costul intervenţiilor, şi fără a le ordona după importanţă.

Faptul că programul este extrem de detaliat în cazul politicii agrare şi atât de vag în cazul creării unui mediu de afaceri favorabil mă face să cred că PL elementar nu are propuneri concrete la îmbunătăţirea climatului de afaceri. Mediul de afaceri nu se va îmbunătăţi de pe urma unor declaraţii generale; sunt necesare iniţiative concrete.

Mi se va reproşa că am pomenit doar punctele slabe ale programului — n-am comentat nici jumătate din punctele incluse în programul economic al PL. E adevărat, însă:

  • Majoritatea punctelor omise sunt tot atât de generale şi vagi şi cred că v-aţi săturat deja de întrebările mele "cum?" şi "detalii?".
  • Publicitatea o primiţi la televiziune şi la întâlnirile cu alegătorii. Îmi văd rolul anume în elucidarea punctelor slabe ale programelor (şi am fost consecvent în această privinţă în cazul tuturor programelor).

Pentru mine, cel mai straşnic este faptul că faţa publică a partidului — Dorin Chirtoacă — declară lucruri diametral opuse celor incluse în program. În dezbaterile cu Muşuc şi Roşca Chirtoacă optează pentru o politică economică liberală, pe când programul Partidului Liberal este tot atât de departe de liberalism economic precum PCRM este departe de marxism. Ce explică această divergenţă dintre lider şi program? Chirtoacă nu cunoaşte prevederile programului? Nu este de-acord cu ele? Dinadins induce în eroare alegătorii? Nici una din aceste explicaţii nu-i fac faţă lui Chirtoacă sau partidului.

Note:

  • Stil: 9/10
  • Structura: 6/10 (obiectivele nu sunt prioritizate)
  • Identificarea problemelor: 1/10 (lipseşte)
  • Soluţionarea problemelor: 4/10 (prea vag, prea dirigist, iresponsabil financiar)
  • Nota finală: 4/10

În ultimul episod al seriei vom analiza programul economic al PLDM.

Publicat: 24 martie 2009 0:00

Categorii: Economie si Afaceri | Guvernare si politica

Taguri: , , ,

Comentarii (46)

1

Mihai Bologan
24 martie 2009 0:05

Mă tot uimesc cînd ai timpul şi răbdarea să faci aceste analize ale programelor partidelor politice. Am remarcat ca de aceasta data ai pus note mai mari de zero :)

Programul este intr-adevar vag, la fel ca si discursurile liderilor de partid, care explica mai mult unele mecanisme generale, decit procesul concret prin care se realiza programul. De asemenea, se pune accentul mai mult pe princii politice sau morale mai degraba decit pe principii economice. Ceea ce afirmam si mai inainte se pare ca se observa si in aceasta analiza - faptul ca PL are un program mai degraba social decit liber.

Am inteles de ce ai spus Ha! :) Eu am scris un articol la aceasta tema cu ceva timp in urma si periodic ma confrunt cu oameni care nu-si pot imagina un numar mai mic de 1 mil de emigranti moldoveni. http://mihaibologan.wordpress.com/2008/12/13/nimeni-nu-stie-citi-moldoveni-sunt-plecati-peste-hotare/

2

Ion Grosu
24 martie 2009 0:45

Am fost azi la două întîlniri avute de Dorin Chirtoacă cu alegătorii şi nu am observat acel decalaj în declaraţii de care vorbeşti. Din contra, am fost surprins de caracterul social al reformelor propuse de el.

Vezi o scurtă relatare pe blogul meu.

3

Alexandru Culiuc
24 martie 2009 0:56

Mihai, AMN a primit şi el note mai mare de zero.

Ion, pot judeca de pozitia lui Dorin Chirtoacă doar din ceea ce pot urmări pe Net. În ambele dezbateri a repetat aceeaşi mantră liberală: "statul - arbitru echidistant". De altfel, nu este surprinzător că mesajul a fost adaptat pentru truşeneni. Merci pentru reportajul de la întâlnirile PL cu alegătorii -- foarte interesant.

4

Sandu
24 martie 2009 2:00

Alexandru, analiza/critica e bine-venita, aici cred ca nu sunt dubii. Insa sa ceri de la partidele politice sa faca un program economic "realizabil" e prea mult, mai ales cind se presupune ca cei mai buni economisti din Moldova se afla in incinta Guvernului, desigur asta nu poate servi ca scuza :)
2. Programele electorale ale Parttidelor din RM, din 1991 pina in prezent, au fost mai degrab niste Manifeste Electorale, decit programe(Solutii) de Guvernare.
3. Talmaci nu poate fi inlocuit, el numai poate fi criticat ;)
4. "Nimeni nu va afirma că Moldova s-a transformat în rai în ultimii opt ani, însă mă deranjează că sunt negate absolut toate rezultatele pozitive din ultimii ani" Asta e relatia Partidul de Guvernamint vs. Partide de Opozitie si e o relatie "normala" in lupta Politica pentru resursele Statului (Putere): cum sa ajungi la guvernare, daca vorbesti despre meritele partidului de guvernamint?!
5. Cred ca ar face bine si niste analize dintr-o perspectiva a Sociologiei Politice, cred ca ar fi "cireasa de pe tort" la analizele tale. In general avem lipsa de astfel de analize pentru Moldova sau poate eu nu le cunosc :)
6. In RM "denumirea" nu corespunde cu "ideologia"

O mica intrebare pentru sfirsit: "Nota finala" este media aritmetica a celorlalte 4 note?
Multumesc

5

Ion Socolenco
24 martie 2009 8:32

There are no facts, only interpretations (Friedrich Nietzsche)

Este bine ca ai incercat sa faci o analiza atit de detaliata a programului PL la aspectul economic, insa unele formulari din cauza ca sunt in format restrins lasa, dupa cum te-ai convins si singur, loc pentru interpretari.

6

Ion Socolenco
24 martie 2009 9:42

Eu nu am participat la elaborarea programului PL de guvernare, insa voi comenta anumite nuante in felul in care am inteles.

Îmbunătăţirea cadrului legal economic, având drept obiectiv intensificarea circulaţiei mijloacelor băneşti între agenţii economici, asigurarea încrederii în relaţia de parteneriat şi în mecanismele financiare implementate de stat;

Iata te intrebi cum sa asiguram intensificarea circulatiei mijloacelor banesti si la inceput mi s-a parut ca nu ai sti si mi-am notat mai jos fragmentul ca sa-ti raspund cu toate ca acum imi dau seama ca tu de fapt poate stii cum se face; insa voi continua oricum sa spun cum am putea face asta. Iata de ex in Cehia dupa cum am inteles agentii economici nu platesc impozit pe tot profitul care-l realizeaza in urma activitatii de antreprenoriat si marea lor problema este cum sa cheltuie banii ca sa ramana o suma cit mai mica impozabila. Stiu ca este posibil sa-ti re-investesti tot profitul astfel ca sa nu platesti deloc impozite. Uite nu sunt sigur daca am inteles eu corect, insa ma gindesc ca am putea aplica asa ceva si in Republica Moldova daca undeva functioneaza.

Să aplicăm acelaşi scenariu Moldovei. În 2008 agricultura a reprezentat 8.9% din PIB.

Eu nu stiu cit de credibile sunt datele de acum in privinta procentajului pentru agricultura si nu numai. Am impresia ca avem nevoie de politici de contabilizare mai stricte si de fapt in multe puncte asta si se are in vedere, insa aparent ele vin in contradictie cu principiile liberale. Sa ceri o contabilizare mai stricta a circulatiei masei monetare, sa ceri o respectare mai stricta a legislatiei invigoare, sa ceri functionalitatea acestei legislatii si buna gestionare a banului public nu intra in contradictie cu principiile liberale. De fapt asta este baza de care avem nevoie, pentru a putea dezvolta o economie pe principii liberale. Componenta economiei tenebre este acum prea mare ca sa ne permitem de indata ce vor veni ipotetic liberalii la guvernare aplicarea principiilor liberale. Cred ca la inceput trebuie sa punem un diagnoz corect acestei economii, ca mai apoi sa urmeze politica de tratament a acestei economii care in perspectiva sa devina cu adevarat bazata pe principii liberale.

Susţinerea şi subvenţionarea domeniului zooveterinar, prin crearea fermelor familiale, în care fiecare crescător de animale să îngrijească nu mai puţin de 5 bovine şi porcine;

De fapt aici am impresia ca idea era mai mult de incurajare si de sustinere a micilor ferme de familie decit de ingerinta in libertatea fiecaruia cu ce sa se ocupe ori cite porcine si bovine sa intretina. Cred ca s-a incercat sa se dea mai mult un exemplu, un model de mic fermier.

Elaborarea cadrului legal stimulatoriu privind accesul producătorilor agricoli la suprafeţele de comerţ organizat şi la reţeaua de distribuţie activă a produselor agricole;

Si aici la fel, dupa cum am spus mai sus idea este de sustinere a acelor mici fermieri, insa de data asta ca sa aiba acces la retele de distribuire prin care sa poata sa-si realizeze productia. Dupa cum vom observa si mai jos PL incearca astfel sa omita orice fel de monopoluri. Nu stiu daca esti la curent cu realitatile de piata din Republica Moldova, insa ea cunoaste o monopolizare destul de serioasa; de asta si vinde omul acum carnea cu citiva lei la intermediari ca mai apoi sa fie revinduta la piata centrala de cite ori mai mult. Prea multi intermediari.

Direcţionarea investiţiilor străine şi republicane către localităţile rurale;

Da, poate ca nu au intrat in detalii, insa este un obiectiv destul de bun pentru o noua guvernare, pentru ca politica de pina acum a fost mai mult de concentrare a celei mai mari parti din economie in capitala ceea ce este cam rau: tendinta mai mare de a trece la oras, prin asta cererea pentru apartamente a crescut urmata de cresterea preturilor la nivelul celor occidentale chiar daca la nivel calitativ sunt cu mult mai inferioare. Iar centrele raionale au fost tranformate in niste centre mai mult administrative decit economice, nu mai vorbesc de situatia la sate care depaseste orice limita a deplorabilului.

Asigurarea si menţinerea luptei contra tuturor formelor de monopol;

Eu cred ca la noi in Republica Moldova acest monopol in multe ramuri este asigurat anume prin intermediul unei retele mari de intermediari. Si daca vor fi inlaturati intermediarii de nivel suplimentar, atunci va dispare monopolul si micul intreprinzator va putea sa activeze mai liber pe piata.

Cred că aici mă voi opri, deşi au mai rămas capitole interesante. Spre exemplu, printre primele intervenţii propuse în cazul sectoarelor de învăţământ şi ocrotirii sănătăţii se numără creşterea salariilor respective la cel puţin 2000 lei. Evident, fără a pomeni cum vor fi finanţate aceste creşteri de salarii.

Dupa cum stiu comunistii deja au majorat salariile si pentru prima data aceste salarii pentru profesori vor ajunge in mediu la 2000 de lei, insa ma gindesc oare comunistii au destule resurse acum pentru a face aceste mariri? Eu cred ca la noi bani sunt insa ei nu sunt bine contabilizati: deja nu mai este un secret ca mai toti agentii economici practica dubla contabilizare, una oficiala si alta reala. La fel cred ca daca si la noi vom avea intr-adevar o economie functionala, unde esti incurajat sa faci afaceri, atunci salarii de 10 mii de lei pot sa fie o realitate. Si in general leul puternic nu este mentinut numai prin rezervele BNM, dar inclusiv prin intermediul acestei componente a economiei tenebre. Asa ca cei care controleaza fluxurile acestea de bani necontabilizate pot provoca probleme destul de serioase daca ar dori. Sunt sigur ca daca alegerile la 5 aprilie le vor cistiga partidele liberale, atunci aceste grupuri de interes pot provoca intentionat o criza financiara interna in Republica Moldova, care pe fonul crizei financiare globale ne va tine vreo 2 ani in stare amorfa.

7

Bogdan
24 martie 2009 13:45

Salut.va-ti uitat peste sodnajul de opinie care a aparut astazi pe Unimedi.md?. daca el este corect atunci Comunistii pot cu usurinta sa-si aleaga noul presedinte si sa duca tara din nou pe calea cea strimba. nu ar fi atunci logic de sustinut AMN-ul pentru ca opozitia sa aiba sanse sa se opuna comunistilor? caci PL si PLDM oricum intra in Parlament...

8

Ion Osoian
24 martie 2009 14:45

Alexandru, ma intrebam daca in analizele respective ai tinut seama distinctia dintre programele politice si programele electorale. La unele partide exista deosebiri esentiale intre aceste doua documente. De regula partidele vin in alegeri cu o oferta mai "atractiva", adaptata la situatia, inclusiv economica, din perioada campaniei electorale.

9

Aramis
24 martie 2009 15:23

Vei reusi sa analizezi si programul PLDM?

10

raver
24 martie 2009 16:57

Bogdan, relax. Analizeaza la rece rezultatele BOP, inclusiv compara cu sondajele din alti ani. AMN va trece pragul: au destul de multi reprezentati in conducerea locala (primari, etc.). Asa ca cine prefera PL/PLDM - votati-i, nu va ginditi la AMN, ei se vor descurca!

11

Alexandru Culiuc
24 martie 2009 18:09

Ion,

Eu nu am participat la elaborarea programului PL de guvernare,

Da pentru ce-mi spui asta? Ţi-ar fi fost ruşine să fii autorul programului? (mie mi-ar fi fost).

Iata te intrebi cum sa asiguram intensificarea circulatiei mijloacelor banesti si la inceput mi s-a parut ca nu ai sti si mi-am notat mai jos fragmentul ca sa-ti raspund cu toate ca acum imi dau seama ca tu de fapt poate stii cum se face;

în cazul dat, reacţia mea „Cum?” ia peste picior autorii programului. „Intensificarea circulaţiei mijloacelor băneşti” în genere nu este un obiectiv economic, ci un indicator secundar. Dar să zicem că obiectivul era unul valid. Toate presupunerile tale sunt irelevante. Nu contează dacă aş şti eu sau n-aş şti cum de intensificat circulaţia mijloacelor băneşti (haha!)… De asemenea nu contează aberaţiile tale despre Cehia. E relevantă, în cazul dat, soluţia PL. Care lipseşte.

Eu nu stiu cit de credibile sunt datele de acum in privinta procentajului pentru agricultura si nu numai.

Chiar n-ai observat că am calculat cifra respectivă (~2.7% din PIB) prin două metode diferite? Şi a doua metodă -- (600 lei + 30l motorină) x 1.8 mil. ha -- în genere n-a utilizat ponderea agriculturii în PIB. Restul alineatului din mesajul tău nu l-am înţeles. Ce are el cu programul PL sau cu analiza mea? (e o întrebare retorică, nu pierde timpul răspunzând la ea). Dacă consideri că e OK să arunci 2.7% pe agricultură – aşa şi spune. Restul – offtopic.

De fapt aici am impresia ca idea era mai mult de incurajare si de sustinere a micilor ferme de familie decit de ingerinta in libertatea fiecaruia cu ce sa se ocupe ori cite porcine si bovine sa intretina. Cred ca s-a incercat sa se dea mai mult un exemplu, un model de mic fermier.

Fermierul singur poate decide care model îi este mai potrivit. De ce consideri că un partid (sau un guvern) urmează să dicteze ce model să folosească? Asemenea micro-management nu trezeşte nimic în afară de hohote... de plâns. Deoarece câţiva dintre autorii acestor aberaţii vor participa la deciderea unor probleme mult mai importante.

Eu cred ca la noi in Republica Moldova acest monopol in multe ramuri este asigurat anume prin intermediul unei retele mari de intermediari. Si daca vor fi inlaturati intermediarii de nivel suplimentar, atunci va dispare monopolul si micul intreprinzator va putea sa activeze mai liber pe piata.

Vai, ce frumos le-ai scris pe toate... Problema constă în faptul că în program găsim doar „Asigurarea si menţinerea luptei contra tuturor formelor de monopol”. Fără nici un fel de calificative şi explicaţii. Asta nu-i program economic. Asta-i lozincă goală. Iar tu te-ai pornit să inventezi pe loc gol -- fără argumente, referinţe la studii analitice, etc. (deşi puţin mai sus scriai că orice terapie urmează să fie făcută în baza unui diagnostic).

Apropo, „înlăturarea intermediarilor de nivel suplimentar” tot nu este o soluţie clar-definită. Cum decizi care intermediari sunt „suplimentari”? Cum ai de gând să-i înlături fără a încălca „dreptul sfânt la proprietate privată” (pare-mi-se o altă sintagmă utilizată de Dorin în dezbateri)? Nu te sili să oferi un răspuns, oricum ar fi irelevant pentru subiectul în discuţie -- programul PL. Relevant este punctul respectiv din program. Care este steril din punct de vedere al politicii economice.

insa ma gindesc oare comunistii au destule resurse acum pentru a face aceste mariri?

Iar PL le va avea destule resurse, în special după ce va dărui 2.7% din PIB fermierilor, aşa? Din simplul motiv că ei sunt democraţi şi patrioţi ai neamului.

Si in general leul puternic nu este mentinut numai prin rezervele BNM, dar inclusiv prin intermediul acestei componente a economiei tenebre. Asa ca cei care controleaza fluxurile acestea de bani necontabilizate pot provoca probleme destul de serioase daca ar dori. Sunt sigur ca daca alegerile la 5 aprilie le vor cistiga partidele liberale, atunci aceste grupuri de interes pot provoca intentionat o criza financiara interna in Republica Moldova, care pe fonul crizei financiare globale ne va tine vreo 2 ani in stare amorfa.

N-am cuvinte... Adica am, dar mai bine tac.

12

Alexandru Culiuc
24 martie 2009 18:39

Sandu (#4)

Asta e relatia Partidul de Guvernamint vs. Partide de Opozitie si e o relatie "normala" in lupta Politica pentru resursele Statului (Putere): cum sa ajungi la guvernare, daca vorbesti despre meritele partidului de guvernamint?!

Pentru ce să apelezi la minciuni, schimonosiri şi speculaţii în timp ce comuniştii au făcut atâtea prostii şi nelegiuiri reale, că s-ar putea umple un volum întreg cu ele?

6. In RM "denumirea" nu corespunde cu "ideologia"

De-acord. Doar că această constatare în primul rând se invocă în legătură cu PCRM. Mai puţini remarcă că frontul democratic nu e cu nimic mai bun.

O mica intrebare pentru sfirsit: "Nota finala" este media aritmetica a celorlalte 4 note?

Nu. E o apreciere de ansamblu, deşi, evident, determinată de celelalte notele (dar nu conform unei formule).

Ion Osoian (#8)

distinctia dintre programele politice si programele electorale. La unele partide exista deosebiri esentiale intre aceste doua documente.

Ar fi şi asta o problemă, nu crezi? Eşti gata să votezi pentru un partid schizofrenic/înşelător?

De regula partidele vin in alegeri cu o oferta mai "atractiva", adaptata la situatia, inclusiv economica, din perioada campaniei electorale.

Eu analizez oferta electorală reieşind din presupunerea că asta-i agenda pe care o va împinge respectivul partid în parlament (şi dacă nu-i aşa, apoi revenim la problema partidului înşelător). Apropo, dacă citeşti atent analiza şi programul propriu-zis, vei vedea că n-au fost introduse careva activităţi anti-criză (căci asta e situaţia economică la moment, nu?). Menţionarea „participării mai active a băncilor străine” este exemplul cel mai elocvent (dar sunt şi altele).

13

Ion Osoian
24 martie 2009 19:18

Alexandru,
ideea era ca programul electoral (sau platforma electorala) este, in mare parte, un medium-term policy document (pe patru ani). programul politic e mai degraba long-term. desigur, ele trebuie sa fie interconectate, fapt care adesea nu se intimpla deoarece partidele tind sa faca promisiuni populiste.
nu m-am referit doar la analiza de mai sus, ci la toate patru. cind ai inceput sa faci analizele respective, unele partide avea doar program politic. acum il au si pe cel electoral si ar fi interesant sa vedem discrepantele.
dincolo de asta, ai avut inspiratie cind ai decis sa le analizezi. pina acum lumea s-a limitat la comparatii intre ofertele diferitor concurenti electorali.

14

Alexandru Culiuc
24 martie 2009 19:57

Ion, nu înţeleg care-i concluzia pe care o faci din aceste contrapuneri long term vs. medium term. Ok, programul electoral e "doar" pe 4 ani. Şi ce din asta? Programul mediu poate fi de doi bani atât timp cât programul pe termen lung e bun? Dar ţara şi cetăţenii nu trăiesc de la alegeri la alegeri, ei trăiesc fiecare zi a acestor 4 ani.

cind ai inceput sa faci analizele respective, unele partide avea doar program politic. acum il au si pe cel electoral [...]

Concret, te rog. Care partide din cele analizate au publicat programe mai proaspete decât cele analizate de mine? PDM, PCRM sau AMN?

15

Vic
24 martie 2009 21:10

Replica pentru Ion Socolenco. Recent m-a vizitat mama in SUA. Mi-a spus ca preturile la majoritatea produselor alimentare de baza (carne de porc, carne de vita, gaina, faina, oua, brinza etc) in SUA sint mai joase ca in Moldova. Nu vreau sa discut aici implicatiile cursului asupra compararii preturilor. Fapt ca preturile din Moldova ar permite fermierilor nostri un trai decent.

Toti spun ca de vina sint intermediarii care au monopolizat comercializarea produselor agricole (asa mi-a spus si mama). Concluzia generala este ca acesti intermediari trebuie eliminati.

De obicei care e algoritmul solutiei in Moldova (din cite inteleg eu): guvernul spune ministerului agriculturii sa se ocupe de intemediari. Ministerul agriculturii decide sa acorde licente intermedierilor "buni" care nu ii vor expluata pe tarani. Exista o motivatie foarte puternica a functionarilor de la minister de a acorda aceste licente firmelor controlate de prieteni si rude - activitatea de intermediere e foarte profitabila, in special cind numarul de intermedieri e limitat prin licente. Astfel ministerul contribuie la monopolizarea pietei de intermediere a produselor agricole si nu la eficienta ei. Parerea mea e ca in aceasta situatie guvernul e parte a problemei si nu a solutiei.

Ce se intimpla cind activitatea de intermediere nu e controlata de licente: Dvstra, Ion Socolenco, fiind constient ca activitatea de intermediere in vinderea productiei agricole e asa de profitabila deschideti o firma de intermediere. Pentru a acapara o parte mai mare a pietei sinteti nevoiti sa puneti un adaos mai mic la realizarea productiei - contribuind la micsorarea adaosului comercial general.

Solutia la problema este un numar cit mai mare a intermedierilor, si nu eliminarea acestora. Intermedieri exista peste tot, si fara acestia e imposibil de comercializat eficient productia agricola. Cu timpul intermediarii eficienti imping de pe piata pe cei ineficienti. Aceasta se regleaza prin mecanismul pietei, si nu prin licentile acordate de guvern.

16

Alt Ion
24 martie 2009 21:34

Alexandru, cât de sănătos ai fi văzut tu ca AMN, PL, PD, şi cine o mai fi, să fi luat programe electorale de la partide de ideologie asemănătoare din alte ţări (Franţa, Germania, Olanda, oricare alte democraţii) să le studieze structura şi să le adapteze!!! la realitatea noastră?
Din toate aceste analize, îmi vine un singur gând - la putere vin iarăşi oameni care nu ştiu cum trebuie să conducă un stat!!!
Mi-i groază... Mă întreb, nu sunt isteric când fac o asemenea afirmaţie?
INCOMPETENŢĂ, iată ce urmează să votăm...şi nu calea spre Europa, cum afirmă cei de la IDIS, naivii...
Am o întrebare pentru toţi. Presupunem că partidele angajau economişti de speţă, şi veneau cu programe de calitate. Avea să fie acesta un factor determinant pentru oferirea votului? Să înţeleg că pe nimeni nu interesează în afară de Alexandru şi cititorii săi aceste programe de nu sunt realizate serios? Pe publicitate electorală se cheltuie milioane, nu se găseau un 15 mii de dolari sau euro pentru un program calitativ?
Şi incă una, Alexandru, de ce ai ales PL înaintea PLDM? :) dacă nu reuşeşti cu PLDM, ei au avantajul să nu fie criticaţi, şi cei ingnoranţi ca mine, cărora le e lene să analizeze fundamental (posibil nici să nu ştie cum să analizeze) vor crede că la ei e mai OK ca la PL sau AMN...

17

Alt Ion
24 martie 2009 21:37

Vic, foarte frumos ai spus! Nota 10!

18

Ion Osoian
24 martie 2009 21:44

Alexandru,

Concluzia este ca alegatorii, acei care mai apuca sa tina minte cite ceva din promisiunile electorale, atrag mai multa atentie programelor electorale (mai ales ca acestea contin aciuni formulate mai concret decit in programele politice). Deci si presiunea pentru indeplinirea programului electoral este mai mare. De aceea analiza programelor electorale ar avea o utilitate mai mare, mai ales ca in ele apar unele promisiuni noi, care nu exista in programul politic (si in unele cazuri e acceptabil sa fie asa odata ce programul politic ar putea fi mai vechi).

"Care partide din cele analizate au publicat programe mai proaspete decât cele analizate de mine? PDM, PCRM sau AMN?"

Toate trei (AMN intr-o masura mai mica). Intra pe acelasi www.alegeri.md si vei gasi toate programele electorale actualizate.

19

Alexandru Culiuc
24 martie 2009 22:48

Alt Ion: "de ce ai ales PL înaintea PLDM?".

Am vreo 10 zile, nu? Nu-ţi fă griji. Apare şi analiza PLDM.

Ion Osoian, chiar la începutul analizei m scris că o fac în baza programului electoral (lansat in februarie 2009). Dacă ai dreptate afirmând că programele electorale "conţin acţiuni formulate mai concret decât în programele politice", apoi mi-i groază să mâ gindesc cât de amorfe şi vagi urmează să fie obiectivele programului politic (nu am de gând să mai pierd timp citind aberaţiile PL, aşa că te voi lăsa pe tine să le compari).

Din spusele tale conchid că, analizând programul electoral al PL (şi nu cel politic, cum am făcut în cazurile celorlalte partide), am dat un avantaj PL. Păi să ştii PL n-a reuşit să profite de acest avantaj, cel puţin în comparaţie cu programul politic al AMN. Programul economic al AMN este mai focusat, mai structurat şi lipsit de aberaţii agrare şi protecţioniste. Este şi el lipsit de detalii, însă el, cel puţin, poate servi drept schelet pentru o strategie economică adecvată, pe când locul programului PL este la căldarea de gunoi.

20

Ion Socolenco
24 martie 2009 23:00

Parerea mea e ca in aceasta situatie guvernul e parte a problemei si nu a solutiei.

Vic,

Cred ca ai observat corect, ca de fapt toti acesti intermediari sunt coordonati de sus, iar dictarea pretului inalt la acele produse este pentru a asigura sporirea vinzarilor totodata sa poata acoperi si acele taxe impuse de sus care trebuiesc platite. Este o implicare directa a guvernantilor in procesul economic, pentru ca daca acesti intermediari ar aparea liber fara ca unii din ei sa se bucure de protectia celor de sus, atunci si preturile s-ar regla dupa cum ai spus.

21

Vic
25 martie 2009 0:00

Dle Socolenco, ne-am inteles.
Mai am o remarca in privinta felului de finantare a alegerilor. Ce e cu faptul ca toate partidele si partidutele sint finantate la alegeri din banii publici? De ce trebuie ca impozitele platite de parintii mei sa finanteze politicieni care apar inainte de alegeri, iar apoi dispar; care pe banii din buget incleie fetele lor pe stilpii din capitala si isi promoveaza interesele. Ma mai intereseaza cum se duce contabilitatea acestor cheltuieli. Care e garantia ca aceste cheltuieli nu sint pur si simplu incasate de partide si se duc in buzunarele politicienilor care apar numai pentru perioada alegerilor?

In SUA partidele sint finantate din contributii private. Este transparenta, se stie cine si cit a contribuit. Cred ca asa ar trebui sa fie si in Moldova. Ne temem ca "banii murdari" vor cumpara politicienii din Moldova? Trebuie ca si la noi sa fie transparenta cu privire la provenienta finantelor. E clar ca trebuie o analiza detaliata, trebuie de analizat faptul cum partidele sint finantate in Europa. Nu am timp si resurse pentru asa o analiza. Nu sint de acord ca banii din impozitele platite de fiecare sa finanteze politicieni obscuri care apar numai pentru perioada alegerilor.

22

Quant
25 martie 2009 0:25

to Ion Socolenco,

pare rau, dar idea eliminarii intermediarilor este, hmmm, cum sa spun ca sa nu te superi, ... putin gandita, deloc liberala, si tare socialista-comunista.

Vic are dreptate, CAT MAI MULTI INTERMEDIARI si CAT MAI PUTINE reglamentari din partea statului (licente, diplome, ecusoane, taxe negre sub masa) face o piata sa fie concurenta si sanatoasa. Statul ar trebui sa acorde la toti doritorii cate o licenta atat timp cat intermediarul (i hate this notion as I hate "спекулянт") satisface cerinte minime (plateste taxe si ofera servicii calitative). Monopolul - da, statul nu trebuie sa permita ca "drujii" sa formeze monopol.

Exemplu: anii '90. Cum cumparai valuta? exact - "la piatachok" de langa piata centrala si moldtelecom. Stii cine putea sa devina "valiutchik"? Raspuns: nu fiecare, doar "drujii" care plateau dijma. Bancile vindeau si ei $$, dar cu un spread de nu-ti vinea sa crezi. Spreadul valiutchichilor era mai mic, dar oricum mare. In plus, pentru un spread mai mic la piatachoik iti asumai risk. Cum a disparut "piatachokul" si spreadul? A venit OMNO-ul din partea Statului si ia alungat pe toti si a dat lincence numai la alesi? WRONG. A dat licente la toti!!! la toti doritorii. Exchange-urile sa-u inmultit ca ciupercile dupa ploaie. That's GREAT. Acum spreadul este de 10-15 banuti, si practic "no risk".

23

Ion Socolenco
25 martie 2009 1:17

Vic,
Sunt si eu de acord ca finantarea sa fie din contributii privati, insa aceasta masura dupa cum am inteles abia asteapta sa fie adoptata si are scopul ca persoanele din lista partidelor sa nu-si cumpere locul asa cum a reclamat si consilierul Cernei facind referire la lista AMN. In Statele Unite dupa cite stiu la fel este o contributie din partea statului, insa poti renunta la ea daca vrei sa investesti in campanie mai multi bani. Iata de exemplu stiu Obama anul trecut a renuntat la fondurile de stat si si-a facut campanie cu fonduri de citeva ori mai mari decit ale lui McCain care a accesat acele fonduri oferite de stat. Poate ca si la noi ar fi bine ca fiecare sa poata alege ce este mai bun pentru el: sa accepte niste fonduri mai reduse de la stat ori sa apeleze la contribuabilii privati. De fapt prin asta si imi explic eu in mare parte cistigul lui Obama in aceste alegeri, pentru ca numai spoturile pe youtube costau vreo 10 mln dolari.

pare rau, dar idea eliminarii intermediarilor este, hmmm, cum sa spun ca sa nu te superi, ... putin gandita, deloc liberala, si tare socialista-comunista.

Quant,

Te rog sa fii atent la raspunsul dat lui Vic unde spun clar ca trebuiesc inlaturati intermediarii care se bucura de protectia celor de prin ministere sau politie. Sunt si eu de acord ca cu cit mai multi intermediari cu atit preturile se vor regla. De fapt prima data cind m-am referit ca trebuie inlaturati intermdiarii asta si am avut in vedere, la intermediarii care se bucura de o protectie anumita.

24

Vic
25 martie 2009 1:53

Ion Socolenco, ai dreptate, imi amintesc acum cazul cu Obama. In SUA sint 2 partide de baza, care prin contributiile lor aduc permanent valoare SUA, atit in timpul cind sint la guvernare, cit si atunci cind sint in opozitie prin critica constructiva.

In Moldova partidele apar ca ciupercile inainte de alegeri si apoi dispar - finantate de mijloacele din buget. Aceste partide nu aduc nici o contributie Moldovei. Banuiesc ca nu e dificil de dilapidat banii. Pe linga o cerinta de a documenta strict cheltuielile de campanie electorala nu stiu care e solutia, dar ceea ce avem nu e bine. Poate de a finanta doar primele 6 partide (care au sansa de a trece). Eu as opta pentru o finantare totala din mijlace private.


25

Quant
25 martie 2009 2:15

Ion, sunt atent.

NU trebuie de inlaturat pe nimeni. Trebuie de deschis piata pentru toti la egal. Daca inlaturi pe cineva, inseamna ca altcineva (cel neinlaturat) devine cu protectie. Gandeste-te inca o data la exemplul meu cu valuta in anii '90. Nimeni nu ia inlaturat pe valiutshish si nici nu au inchis bancile. Piata a reglat totul! in fine, hai ca pornim offtopic.

26

Ion Socolenco
25 martie 2009 2:29

Vic,
Poate ca ar fi mai bine ca sa fie ajustata legislatia astfel ca aparitia si disparitia unui partid sa nu fie realizata asa simplu. In primul rind pentru ca un partid sa participe la alegeri el trebuie sa existe pe scena politica cel putin 2 ani de la inregistrare. Mai apoi, daca acest partid a participat in trei campanii electorale fara sa promoveze in parlament sa nu mai aiba dreptul de a participa in cursa la urmatoarele alegeri. Dar pentru asta desigur ca avem nevoie ca si pragul electoral sa fie mai jos de ex 5%. Si atunci si concurentii electorari vor trebuie sa fie mai responsabili si respectuosi fata de procesul electoral. Astfel vom avea prin definie mai putini concurenti care in ultima instanta pot fi si ajutati insa sa existe si posibilitatea de a reununta si a apela la fondurile unor contribuabili privati. Deci lista potentialilor concurenti trebuie sa fie cunoscuta cu mult inainte, nu cum se face la noi ca multe partide stau cu sufletul la gura ca oare o sa-i inregistreze ori nu. Si refuzul de a nu participa sa fie taxat, cel putin sa fie considerata o sansa ratata care sa scada din numarul maxim de incercari permise pentru un partid politic.

27

Ion Socolenco
25 martie 2009 2:41

NU trebuie de inlaturat pe nimeni.

Quant,
Sunt de acord ca nu trebuie de inaturat pe nimeni, insa chiar daca statul va incepe niste politici mai liberale asa cum ne dorim toti ca sa fie cite mai putine reglementari din partea statului oricum realitatile de pe piata inca vor mai avea o oarecare tendinta sa se pastreze. Cel putin cei care s-au bucurat de o oarecare protectie inainte vor cauta sa se foloseasca de ea chiar daca nu o vor mai avea. Cred ca unii din ei vor putea incerca sa intimideze pe unii noi intermediari si cind spun de inlaturat, ma refer anume la acest aspect, ca centrul asta anticoruprie sau politia economica, ca nu stiu cine sa ocupa cu asta, sa intervina si sa ia masuri. In rest de acord, cred ca suntem aici cam offtopic, sper ca Alexandru sa nu se supere.

28

licur
25 martie 2009 15:17

nu stiu cit de liberari ar fi domnii, daca au in staful de campanie cunoscuti psd-isti (partid de stinga in ro, ex comunisti) din iasi. oameni slabi si fara sucese (sucesul partidului e de conjunctura - alianta cu pdl-ul la bucuresti, si cunoscuti fii ai nomenclaturii de pe timpuri, adica singura valoare in consultanta ar fi ca e 'baiatul lui tata').
http://timpul.md/news/2009/03/24/isterie-antirom%C3%A2neasc%C4%83-la-chi%C5%9Fin%C4%83u-doi-cet%C4%83%C5%A3eni-rom%C3%A2ni-au-fost-expulza%C5%A3i-f%C4%83r%C4%83-vin%C4%83

29

Sandu
25 martie 2009 16:03

Hm, Moldova Liberala?! :)) Eu inteleg ca pe acest blog, in majoritate comenteaza "liberali", dar nu uitati, vorbim de contextul Moldovenesc!!! Cam prea se doreste disparitia "Statului" acolo unde Statul a stat de garda dintotdeauna, si unde coruptia/cumatrismul este prezent "de sus in jos".
Nu poti sa dezvolti "liberalism" intr-o societate sclavizata. Nu degeaba Moise i-a "plimbat" pe Israeleni 40 de ani prin desert, dupa fuga din Egipt.
Niste politici liberale implimentate treptat,DA, dar liberalism "cu sacul", nu cred ca va aduce beneficii.
Este doar o opinie si trebuie tratata ca atare :)

30

pseudonim
25 martie 2009 18:00

Necesitatea de a pune punctul pe "i"

da, intr-adevar, mi'ar fi si mie interesant parerea lui Alexandru despre tangenta cu fenomenele "traditionale" - cumetrismul si nanasismul, pe care se tine sistemul nostru. Sa fie acest leu aratat mai groaznic decat el e intr-adevar? Sau intr-adevar aceste fenomene ar zadarnici orice reforma ...liberala? that's the point I think, pentru ca prea des se poate de auzit (numai nu pe acest site) ca cunostintele "de acolo" nu sunt bune la nimic "aici".

31

Janesse
25 martie 2009 19:36

Analiza data ma face sa spun "NU" liberalilor!

32

ryunoske
27 martie 2009 11:18

D-l Culiuc, eu vin din alt domeniu, sunt programator, adică un fel de ţăran cu carte, inginer nu vreau să mă numesc, şi nici intelectual. Pentru mine termenii de AMN, PIB, BNM, TVA, PL sunt doar nişte combinaţii de caractere, adică habar n-am şi nici nu mă interesează.
Am să întreb şi eu acum ca prostu: De ce scriţi articole de sute de rânduri despre Programul La Nu Mai Ştiu ce Partid?
Sunteţi plătit pentru asta?

33

raver
27 martie 2009 14:31

ryunoske, sunt si eu din aceeasi 'breasla' (bine, programator eram la inceput, acuma sunt ceva mai avansat), dar sincer, imi pare rau ca esti un 'taran cu carte' (dupa cum singur ai spus) si nici nu vrei sa avansezi. Trebuie sa fii in primul rind OM, care daca se respecta, trebuie sa fie cult in toate - inclusiv politica.
Oamenii culti fac analize, dezbateri, progreseaza nu pentru ca sunt platiti de cineva (clar ca unii sunt pentru ca asta li-i lucrul), mai ales ca in acest caz vorbim despre o alegere foarte importanta, care ne poate hotari soarta.
Janesse, dupa lectura aceastei analize ia o pauza... apoi aminteste-ti ca avem PCRM de o parte, si PL-PLDM-AMN de alta parte. Din pacate nu prea avem alta alternativa, asa ca suntem nevoiti sa alegem raul cel mai mic: unul din cele 3.

34

ryunoske
27 martie 2009 14:46

raver : ) nu fi naiv.
Dacă tu ai avea mintea lui Culiuc
ai scri oare ditamai bloggălău' gratis?

35

Alexandru Culiuc
27 martie 2009 17:09

Ar fi şi asta o temă interesantă de discuţii... De ce în Moldova nu se crede în iniţiativă civică neafiliată cu careva putere politică? De ce nu se acceptă că cineva ar putea cheltui propriile resurse (în cazul dat timp şi capacităţi analitice) pentru a contribui la soluţionarea unei probleme comune? De ce în Moldova trezeşte suspiciuni oricare lucru care nu este compensat monetar? (ar fi stupid să afirm că nu deriv beneficii din publicarea blogului, dar ele nu sunt exprimate în bani)

36

Alt Ion
27 martie 2009 21:29

Sincer, nu cred că ryunoske de mult îl urmăreşte pe Alexandru.
Nu vreau să fac atac la persoană, dar, de obicei pui la îndoiala ceea ce singur nu ai face în viaţă.
Hai dar şi-om sta ca oile în ocol, şi nimic nu vom face, dacă nu e plătit.

ryunoske, da un copac în pământ îl pui gratis, sau tot trebuie de plătit?...
Alexandru, admiţând că cineva te plăteşte pentru comentarii, nu văd care e câştigul său. Dacă chiar şi ne prosteşti, o faci bine şi oricum tot spre folosul tuturor.

37

ryunoske
28 martie 2009 16:36

(ar fi stupid să afirm că nu deriv beneficii din publicarea blogului, dar ele nu sunt exprimate în bani)
Ce beneficii?
38

nadia
29 martie 2009 0:06

Foarte ciudata discutie..., cred ca analizele care le face Alexandru sunt extraordinare, trebuie apreciate inalt pentru ca sunt expuse intr-o maniera inteligenta, foarte bine argumentate si cit se poate de obiective. Si mai cred ca Alexandru se referea la beneficii spirituale, la satisfactia personala de a-si folosi cunostintele sale pentru a analiza aspectele economice a RM pe propriul sau blog, ceea ce e un gest foarte nobil care foarte putini il fac...E ofensator si absurd sa se intrebe in cazul dat de beneficii...

39

falsuri
29 martie 2009 19:49

ryunoske,

Renume (networking), atrenament la scris articole.

40

Ion Grosu
30 martie 2009 10:33

ryunoske e un troll. Da blogu lui oricum mi-a plăcut :)

Nu luaţi în seamă pseudo-acuzaţiile.

De ce în Moldova nu se crede în iniţiativă civică neafiliată cu careva putere politică?

Nu trebuie să extrapolezi pe baza a cîtorva cazuri. Pe de altă parte iniţiativele tale sunt foarte afiliate politic şi ţin de agenda politică a lui Alexandru Culiuc :)

Reuşeşti cu PLDM-ul în timp util?


41

Leonardo
31 martie 2009 10:56

Salut!

Pe mine ar interesa o analiza a programului PPCDist. Crezi ca mai reusheshti sa-l analizezi inainte de alegeri? Prin analiza unui program din centru-dreapta s-ar completa imaginea.

Multumesc anticipat

Leonardo

42

Alexandru Culiuc
31 martie 2009 21:16

Se pare că aş putea deduce noi legităţi din seria legilor lui Murphy:

* indiferent de nivelul iniţial al discuţiei, ulteriro el neapărat va scădea la zero.
* apropierea alegerilor scade nivelul toleranţei şi a inteligenţei.

În concluzie am şters patru comentarii mai recente. Da, moderez comentariile. Nu vă place -- adio.

Ion (#40), reuşesc cu PLDM. Sper până măine seara să public analiza respectivă (deci joi dimineaţa ora Chişinăului).

43

raver
2 aprilie 2009 12:58

Alexandre, stii care e problema cu programele electorale? Nu sunt scrise pentru mari specialisti, experti, etc. - ci pentru oameni de rind! Oameni care trebuie impresionati si convinsi! Asta e cel mai important! Noi mai avem un drum foarte lung pina vom avea o societate politic educata, care sa poata analiza complex ofertele partidelor. La moment, din pacate, suntem la etapa cumpararii votului cu 50 de lei (daca nu mai putin).
Daca s-ar face un program electoral doar pentru intelectuali (nu mai zic de experti), atunci continutul ar putea fi altul. Mai mult: poate careva partid intr-adevar are unele 'know-how' care nu le prea afiseaza, caci nu vor sa fie "furate" de concurenti, cum se obisnueste la noi (si nu numai).
Uite asta cred ca ai uitat sa iai in calcul in analizele/aprecierile tale date programelor partidelor.
Oricum, astept cu nerabdare analiza programului PLDM.

44

acer
3 aprilie 2009 8:46

raver,
oamenii nu citesc programele electorale, in majoritate. (sau cel putin asa spun careva sondaje de la IDIS Viitorul daca nu gresesc)

45

vasile
6 aprilie 2009 17:03

Dom' Culiuc! Daca esti asa destept (si arogant, ca mai toti economistii), de ce nu-ti faci dom'le aparitia spectaculoasa pe scena politica de pe malurile innamolite ale Bicului? Sau statutul de zé "primul moldovean doctorant la H." e un blazon mai stralucit? Nu zic, Dom' Culiuc, ai perfecta dreptate in multele aspecte ale analizei( de fapt, constatarii obiective sufocate de scientisme) pe care o faci, dar vezi ce spune si persoana numita raver! In baltoaca politica de la noi, discursul electoral nu poate fi decat reductor, iar "programele" emotionat'siropoase si cetoase, dar ce vrei dumneata de la un politician care nu are nici instrumente intelectuale, si nici o baza electorala cizelata pe masura? mai bine sa nu se bage,nu, pentru ca A.C. pretinde (repet, in mare parte, pe buna dreptate)ca "opozitia" nu stie ce vrea, "n'are cu ce"? Asta e ce avem, si n'au decat sa'si inveteze "marci" politice pentru a atrage un fonds de commerce (pardon,o baza electorala), iar faptul ca unii intelectuali tafnosi ca dumneata(sau ca mine) gasesc nod in papura mereu, n'o sa ne faca niciodata(nu in democratie, cel putin)sa avansam! Vorba ceea, casa arde si baba se piaptana. Vedem electori insuficient pregatiti si golind de substanta exercitiul democratic responsabil, dar cautam programe care sa abordeze politici fiscale, de redistributie sociala, de nationalizare/privatizare, satistici, cifre, adevaruri, talmuduri, doctrine, religii etc. cand asta de fapt ar indeparta si mai mult electorii de candidatii la acapararea puterii. Pai vreau si eu dezbateri de idei in profunzime, ca sa intelegem daca mai era cazul ca mai toti sunt populisti, o pardon, "impartasesc doctrina populara", inclusiv himericul comunism liberal de sec. XXI...ma rog, somnul ratiunii (ca urmare a betie, probabil) naste monstri. Dar de unde nu'i nici Dzeu nu cere, iar daca tot insistati sa cereti, vina dom'le aici si arata'le cum se face, du'i de manuta.

HAi, tschuess!

46

RADUBT
7 aprilie 2009 15:44

HAI CULIUC CE FACI????

SECURISTII TAIE LEGATURILE DE INTERNET, LA TELEVIZOR SUNT REPORTAJE DESPRE CUM S-A VOTAT PARTIDUL UNIC IAR TU NU ZICI NIMIC????

CREZI CA ISTORIA TE VA IERTA??

CHIAR NU VEZI CA INDIFERENT DE CE VOR FACE RUSII TAI, IN FINAL SE VA AJUNGE LA ACELASI LUCRU?

VREI SA VEZI SANGE NEAPARAT, ALTFEL NU ESTI CONVINS?

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre