Alexandru Culiuc

3 aprilie 2009

Programele partidelor politice. Partea 5.1. PLDM

Iată că am ajuns şi la programul economic al PLDM (amintesc că anterior am analizat programele PDM, PCRM, AMN şi PL). PLDM este cel mai prolific autor de programe: pe situl partidului găsim programul politic de 50 pagini (adoptat în decembrie 2007), plus un rezumat de 3 pagini. Pe Alegeri.md găsim Programul electoral al PLDM (4 pagini).

Am citit atent programul politic vreo săptămână în urmă şi deja am evidenţiat fragmentele pe care urma să le analizez în detalii. Însă două zile în urmă PLDM mi-a expediat programul de guvernare pentru 2009-2013 cu un volum de peste 100 pagini. Programul a fost prezentat la 3 februarie, împreună cu echipa de guvernare. Documentul cică urma să fie public pe pldm.md încă ieri, însă la momentul publicării articolului aşa şi nu l-am găsit acolo. Aşa că îl plasez pe situl meu.

PLDM. Programul de guvernare pentru perioada 2009-2013

Structură şi stil

După cum am menţionat mai sus, documentul este enorm — 108 pagini. Documentul începe cu un preambul scurt de promisiuni electorale şi se încheie cu mantra „Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

Programul este structurat pe 12 capitole (am evidenţiat capitolele cu caracter economic):

  1. Edificarea statului de drept
  2. Crearea unei economii competitive şi utilizarea eficientă a finanţelor publice
  3. Administraţie responsabilă şi eficientă
  4. Autonomie locală autentică
  5. Integrare europeană şi politică externă responsabilă
  6. Sistemul de securitate şi apărare
  7. Reintegrarea ţării
  8. Dezvoltare locală şi regională echilibrată
  9. Agricultură performantă
  10. Politici eficiente privind dezvoltarea capitalului uman
  11. Sănătate şi protecţie socială
  12. Mediu natural sănătos

Fiecare capitol este compus din 3-6 subcapitole care, la rândul său, sunt organizate conform unei structuri standarde:

  1. Descrierea situaţiei actuale
  2. Obiectivele asumate de către PLDM
  3. Direcţiile de acţiune
  4. Rezultate aşteptate

Spre deosebire de programul AMN, vedem că PLDM a inclus lista de acţiuni concrete preconizate pentru atingerea obiectivelor. Astfel, PLDM este unicul partid din cele cinci analizate care are un program structurat conform tuturor regulilor.

Documentul suferă de un număr exagerat de mare de erori ortografice — în cele 40-50 de pagini pe care le-am citit atent (capitolele neeconomice le-am trecut pe diagonală) am găsit vreo duzină. În mare parte sunt scăpări de litere, dar am dat şi de o propoziţie neterminată (în p. 99):

Introducerea cotei unice a contribuţiilor la asigurările sociale pentru toate categoriile de cetăţeni pentru stoparea ratei de înlocuire trebuie.

Cu alte cuvinte, PLDM, concurentul electoral cu cea mai mare prezenţă publicitară în Chişinău (din mărturiile prietenilor), n-a găsit posibilitate să angajeze un corector pentru cizelarea celui mai important document al partidului.

Însă, în final, programul PLDM are suficient conţinut ca să nu pierdem prea mult timp cu partea stilistică. Voi analiza capitolele economice. Repet, în mare parte mă axez pe erori şi părţile slabe ale programului. Voi explica spre sfârşit de ce acest fapt este crucial.

Capitolul „Crearea unei economii competitive şi utilizarea eficientă a finanţelor publice” este cel mai relevant în discuţia noastră, aşa că voi studia în detalii fiecare subcapitol.

Stabilitate macroeconomică — condiţie necesară pentru creştere şi dezvoltare

Descrierea situaţiei actuale este mult mai echilibrată şi mai inteligentă decât la PL. Se vede că textul e scris de economişti. Sunt prezentate şi date interesante:

Fondul total de salarizare plătit în Republica Moldova tuturor celor ce muncesc (de 22 miliarde lei) este comparabil cu volumul remitenţelor de peste hotare (de circa 2 miliarde dolari SUA).

Nu ştiu de unde s-au luat 2 miliarde dolari. Cifra oficială pentru a BNM pentur 2008 este de 1.6 miliarde şi există motive să presupunem că datele BNM de fapt supraestimează remitenţele (o parte din transferurile din exterior reprezintă exporturi de servicii — vedeţi post scriptumul aici). Oricum, cifrele rămân comparabile, ceea ce este un factor impresionant în sine.

Există şi greşeli cauzate de stereotipuri greşite şi neverificate:

Economia Republicii Moldova a rămas vulnerabilă şi dependentă de un număr limitat de bunuri exportate pe principalele sale pieţe de desfacere.

Vedeţi slaidurile 22-27 în analiza diversificării exporturilor Moldovei (sau în engleză), în care demonstrez că coşul de produse exportate s-a diversificat enorm pe parcursul ultimilor ani, Moldova ajungând în 2007 printre liderii regionali la acest capitol (şi nu doar din cauza colapsului cotei vinului în total).

În linii mari, însă, diagnosticul pare coerent şi balansat.

Obiectivele PLDM sunt:

  • Politică fiscal-bugetară stabilă, previzibilă, echilibrată, pentru motivarea sectorului de afaceri pentru producerea bunurilor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă; realizarea eficientă a funcţiilor de bază ale instituţiilor publice, inclusiv prin acumularea veniturilor la buget.
  • Politică monetar-creditară orientată spre menţinerea stabilităţii preţurilor, accesibilitatea resurselor creditare necesare dezvoltării economice ascendente a întreprinderilor; asigurarea previzibilităţii pe termen mediu şi lung a ratelor dobînzilor şi a fluctuaţiilor ratei de schimb valutar.
  • Politici comerciale în deplină concordanţă cu standardele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, susţinute de politici economico-financiare pentru promovarea exporturilor.

Pentru atingerea acestor obiective, PLDM include în p. 21 circa 20 de acţiuni (şi cinci erori ortografice: capacităţiilor, coruţie, infrastruturii, dependnţă, periaoda). Subtitlurile sunt adăugate de mine.

Curba lui Laffer

reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 20% la 18% (pentru o perioadă de cel mult doi ani) pentru a menţine o dinamică stabilă a cererii globale în structura PIB. Astfel, se vor menţine încasările nominale la buget şi vor fi evitate reducerile bruşte ale consumului şi, respectiv, a încasărilor la buget;

Nu trebuie să fii mare economist că să vezi că propoziţia a două (scrisă excesiv de întortocheat) apelează la aşa numita curbă a lui Laffer — cea mai îndrăgită de populişti legitate din teoria economică: scădem rata de impozitare, iar încasările bugetare vor creşte (sau cel puţin vor rămâne constante).  Curba lui Laffer evident există, însă această magie fiscală nu are cum să se realizeze la rata actuală a TVA-ului de 20%. Oricare încercare de aplicare a curbei lui Laffer în SUA (impozite relativ scăzute) întotdeauna s-a soldat cu creşterea deficitului bugetar şi a datoriei de Stat (Reagan, Bush II). Se pare că autorii programului înţeleg acest lucru, de aceea scriu că se vor menţine „încasările nominale”. Nominale! Deci cele reale pot scădea. Asta înseamnă că deficitul rezultant din scăderea impozitelor urmează să fie finanţat prin inflaţie (tipărirea de bani). Încasările nominale într-adevăr ar putea rămâne constante (depinde de parametrii cererii pentru bani), pe când cele reale (ajustate la inflaţie) scad. Nici vorbă, scăderea temporară a impozitelor în perioada crizei nu este lipsită de logică — asta se numeşte stimulare fiscală. Însă nu urmează să ne aşteptăm la miracole fiscale — there is no such thing as free lunch.

Pensiile şi asigurările sociale

stabilirea pensiei minime garantate de stat în dependnţă (sic!) de nivelul minimului de existenţă pentru categoria respectivă a populaţiei, adică peste 1100 lei chiar în primii doi ani de guvernare;

Din nou populism finanţat din aer. Spre sfârşitul documentului (p. 98) autorii recunosc că sistemul actual nu este viabil la nivelul actual al pensiilor (pensia medie e de 540 lei). Soluţia autorilor:

creşterea cu cel puţin 60% a pensiilor prin introducerea sistemului fondurilor private de pensii. Este recomandabil sistemul de pensii bazat pe trei piloni1: primul reprezintă sistemul de asigurări de stat existent; al doilea — administrarea privată a unei părţi din contribuţia angajatului, contribuţia ar putea fi de 2% din salariul brut lunar; al treilea pilon este format din fondurile de pensii opţionale, unde angajatul sau angajatorul pot achita o parte din venitul salarial;

În nota de subsol găsim: „1 Astfel de sisteme complementare de pensii au fost implementate în majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est.”

În primul rând observaţi că cifrele nu se pupă. Creşterea de 60% de la nivelul actual de 540 lei rezultă într-o pensie de 864 lei, cam cu 15% mai puţin decât 1100 lei promise în p. 21.  Documentul are şi alte neconcordanţe de acest gen (voi menţiona încă câteva mai jos).

Revenind la esenţa propunerii: PLDM propune introducerea fondurilor private de pensii — o parte din contribuţii (2%) vor fi direcţionate în conturi private. Însă un astfel de sistem bazat pe trei piloni este viabil doar în cazul în care scad contribuţiile la primul pilon (sistemul de asigurări de stat existent), probabil cu aceleaşi 2%.  Asta înseamnă că sistemul existent, de tip Pay As You Go, va avea şi mai puţine venituri (o parte din contribuţiile celor tineri vor fi transformate în economii, în loc să fie transferate direct pensionarilor). În plus, fondurile private de pensii va ducere la sporirea pensiilor celor care au făcut depuneri în respectivele fonduri pe parcursul perioadei active a vieţii. Iar PLDM intenţionează să sporească pensiile la toţi, inclusiv la cei care ies la pensie anul curent (deci n-au plătit un ban la sistemul privat, deoarece el încă nu există). Şi cine credeţi că va acoperi creşterea pensiilor respective?

Cu alte cuvinte, pe termen mediu, mărirea pensiei în tandem cu trecerea treptată la sistemul de pensii private are un singur rezultat — explozia datoriei fondului de asigurări sociale. Care va trebui finanţat... prin creşterea deficitului bugetar! Asta-i una din principalele lecţii pe care o predăm studenţilor de la MPA/ID la cursul de macroeconomie — tranziţia de la PAYGO la un sistem privatizat (sau mixt) este unul extrem de costisitor.

În plus, experienţa Chile, ţara care a inventat sistemul bazat pe trei piloni (după aceasta Banca Mondială l-a copiat de la ei şi l-a replicat în ţările Europei de Est), a demonstrat că acest sistem nici pe departe nu soluţionează toate problemele. Că în cazul unui cadru slab de corporate management (în Moldova incomparabil mai prost decât în Europa de Est sau Chile, fapt demonstrat de mărimea infim de mică a bursei financiare) fondurile private au o sumedenie de probleme: taxe de gestionare astronomice (în comparaţie cu care sistemul tradiţional pare extrem de ieftin), investiţii direcţionate în proiecte neperformante (fondurile investesc în companiile „prietenilor”, în loc să investească în cele mai profitabile întreprinderi), etc.

Concludem că oricare soluţie durabilă a sistemului de asigurări sociale prevede sporirea vârstei de pensionare sau sporirea contribuţiilor. Rata contribuţiilor este deja astronomică, aşa că creşterea de mai departe a vârstei de pensionare este unica soluţie existentă. Care nu figurează nicăieri în document.

promovarea şi implementarea Legii cu privire la pensia energetică, care va permite susţinerea unor pături nevoiaşe în periaoda (sic!) rece a anului prin acordarea de subvenţii pentru gazele naturale, agent termic centralizat, cărbune, lemne folosite la încălzirea locuinţelor. Pensia energetică va acoperi 50% din cheltuielile pentru încălzire.

Da asta din ce fonduri va fi plătită? Din economiile personale ale domnului Filat?

Piaţa muncii şi salariile

[...] PLDM va promova schimbarea sistemului de remunerare a muncii în economia naţională. Această schimbare va permite majorarea salariilor în dependenţă de minimul de existenţă.

Nu ştiu de ce credeam că într-o economie de piaţă salariu este produsul marginal al factorului muncă (fapt recunoscut de AMN). Şi în cazul unei economii deschise precum Moldova (preţurile, în linii mari, sunt dictate de preţurile mondiale), mărimea coşului  minim de existenţă n-are nimic de-afacere cu productivitatea. Cu alte cuvinte, se pare că în opinia PLDM economia de piaţă n-are nimic de determinarea salariului. În esenţă, fraza citată mai sus nu este mult mai bună decât afirmaţia PCRM, care consideră că „nivelul mediu al salariului şi al pensiilor în Moldova trebuie să fie întotdeauna mai înalt decît în ţările vecine.”

PLDM continuă în acelaşi alineat:

PLDM nu susţine sistemul actual de majorare procentuală în dependenţă de salariul de bază a angajatului. Această abordare introduce o diferenţiere şi mai mare între diferite categorii profesionale din economie, dar şi în interiorul categoriei profesionale.

Această bucată sau este foarte prost scrisă, sau ignorează aritmetică elementară. Deoarece indexarea tuturor salariilor la preţul coşului minim de consum (cum se propune în prima parte a alineatului) are absolut acelaşi efect: în termeni absoluţi salariile mai mari vor creşte mai mult decât salariile mai mici. Spre exemplu, dacă preţul coşului a crescut cu 10%, apoi un salariu de 1000 lei urmează să crească cu 100 lei, iar unul de 10,000 lei — cu 1000 lei. Rezultatul este acelaşi: „o diferenţiere şi mai mare între diferite categorii profesionale din economie, dar şi în interiorul categoriei profesionale.”

Investiţii străine directe

PLDM înţelege necesitatea şi susţine plenar atragerea investiţiilor străine directe. Domeniile prioritare în care PLDM intenţionează să direcţioneze ISD sînt:

  • drumuri de importanţă regională şi naţională;
  • aprovizionarea cu apă potabilă, sistemele de canalizare şi staţiile de iepurare (sic!) a apelor reziduale;
  • staţii de generare şi reţele de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale în contextul Concepţiei securităţii energetice;
  • staţii centrale de generare şi furnizare a agentului termic.

Să încercăm să lăsăm de-o parte staţiile de iepurare... PLDM intenţionează să subcontracteze companii străine pentru gestionarea unor servicii tradiţional asociate cu sectorul public. Radicală mişcare, n-am ce spune... Apare întrebarea cui îi sunt necesare centralele de generare şi furnizare a agentului termic, când este clar că costurile de operare a acestor monştri sunt enorme (anume de aceea CET-urile pot fi găsite doar în ţări cu trecut comunist, unde raţionalitatea era deseori sacrificată în favoarea uşurinţei gestionării centralizate). Concesionarea serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă tot nu au avut succes în ţările în curs de dezvoltare şi nici în ţările dezvoltate nu se practică. Un caz bine studiat este Manila (Filipine), unde în urma privatizării sistemului s-a creat o situaţie similară cu cea dintre primăria Chişinău şi CET.  Cu excepţia faptului că prestatorul de servicii era o sucursală a companiei United Utilities din Marea Britanie. Deci puterea de negociere a autorităţilor locale era şi mai mică (în caz de renegarea a înţelegerilor contractuale, suferă imaginea investiţională a ţării).

Iar ISD în drumuri înseamnă una: la momentul când veţi dori să mergeţi la Bălţi sau la Cahul, veţi plăti companiei care întreţine drumul o taxă (ca pe autobanele din Europa şi SUA). Din considerente evidente, acest fapt nu este explicit menţionat în document.

După mine, ISD urmează să fie direcţionate în alte sectoare — în sectorul care produce bunuri comercializabile (traded goods sector), căci o ţară cu piaţa internă a Moldovei poate creşte doar din exporturi, iar ISD pot servi drept agent al transferului tehnologic.

Sectorul bancar

În pagina 22 găsim:

este necesară majorarea sumei minime garantate a depozitelor bancare ale cetăţenilor Republicii Moldova în băncile comerciale de la 4 500 lei la 75 000 lei pentru a asigura mai multă certitudine în funcţionarea băncilor comerciale, dar şi mai multă siguranţă pentru populaţie.

Însă în pagina 27, unde sunt descrise activităţile anticriză, găsim o versiune puţin diferită:

Majorarea sumei minime garantate a depozitelor cetăţenilor în băncile comerciale de la 4500 lei la 5000 euro — factor important în redarea credibilităţii activităţii băncilor comerciale, dar şi mai multă siguranţă cetăţenilor precum că banii lor plasaţi în băncile comerciale sunt protejaţi prin lege.

5000 euro este aproximativ egal cu 75,000 lei. Însă garanţia statului nici într-un caz nu poate fi exprimată în valută străină (the central bank can be a lender of last resort only in domestic currency). Am schimbat câteva emailuri cu autorul programului la acest capitol şi am clarificat că într-o eventuală lege respectiva suma tot în lei va fi scrisă. Însă în aşa caz acelaşi lucru urmează să fie făcut şi în program. În plus, cam toţi îşi dau seama că 5000 euro este o cifra exagerată.

Rezultate aşteptate

Asigurarea, în perioada mandatului de guvernare, a creşterii economice în mărime de peste 8% anual.

Dream on. În 2009 vor fi 2-3 procente, deci pentru a înregistra o medie de 8% pentru 4 ani, în ceilalţi 3 urmează să fie înregistrată o rată de circa 10%. Oricum, merci că cel puţin sunteţi ceva mai realişti decât AMN, care ne promitea o creştere de 14% anual.

Menţinrea inflaţiei de 6% mediu anual.

Asta nu-i real. Explic de ce peste o clipă.

Stoparea creşterii deficitului balanţei comerciale, iar spre sfîrşitul mandatului exporturile vor întrece importurile de minim 1,3 ori.

Procesul deja s-a oprit şi chiar s-a inversat.

Reducerea poverei fiscale generale de la 38 % în PIB la 35 % în PIB.

Menţinerea ponderii cheltuielilor publice la nivel de pînă la 40 % din PIB.

Cu alte cuvinte, PLDM acceptă un deficit bugetar de până la 5% din PIB (40% minus 35%), ceea ce ar exercita o presiune inflaţionistă puternică. Anume de aceea planurile de expansiune fiscală (reducerea impozitelor, mărirea pensiilor şi expansiunea altor programe menţionate în document) nu sunt compatibile cu o inflaţie de 6%.

Dublarea volumului de investiţii directe în economia Republicii Moldova comparativ cu cel înregistrat în anul 2009.

Asta nu va fi greu. În 2009 ISD în Moldova vor constitui probabil 50% din nivelul anului 2008, aşa că dublarea lor nu va însemna decât revenirea la nivelul 2008.

Dezvoltarea antreprenoriatului — locomotiva economiei şi destinaţia remitenţelor

Obiectivele PLDM la acest subcapitol includ:

  • Creşterea competitivităţii la nivel global a firmelor nou înfiinţate, I.M.M.-uri sau corporaţii multinaţionale, capabile de a crea un mediu economic dinamic, în care toţi cetăţenii să îşi afle raţiunea economică de existenţă, fără a mai fi nevoiţi să emigreze.
  • Încurajarea cetăţenilor Republicii Moldova să se implice în crearea de bunuri şi servicii, inclusiv pentru export. Economica (sic!) de consum va deveni în anul 2013 una viabilă, în care producţia autohtonă în structura PIB este în creştere, în detrimentul consumului final.
  • Absorbţia unei părţi majore din transferurile de peste hotare prin direcţionarea acestora spre noi afaceri şi proiecte investiţionale

Ultimul obiectiv este o iluzie vehiculată cam de toate partidele din Moldova.  Dilip Ratha, principalul „remitenţionist” de la Banca Mondială, scrie la acest subiect (recomand acest scurt articol tuturor celor care se interesează de impactul economic al remitenţelor):

Efforts to channel remittances to investment have met with little success. Instead, efforts should be made to improve the overall investment climate in the origin countries.

Şi tot acolo:

[A] good investment climate with well-developed financial systems and sound institutions is likely to insure that a larger share of remittances is invested in physical and human capital.

Cu alte cuvinte, remitenţele vor fi direcţionate în proiecte investiţionale dacă climatul investiţional general va fi favorabil. Nu se poate vorbi despre un climat investiţional aparte pentru remitenţe. Cum să separi banii proveniţi din remitenţe de ceilalţi? Expresia banii nu miroase de fapt înseamnă că banii nu pot fi legaţi direct de sursa de provenienţă. Direcţionarea remitenţelor în proiecte investiţionale este un efect secundar al îmbunătăţirii climatului investiţional general.

Bun, haideţi să vedem cum, în viziunea PLDM, urmează să aflăm „raţiunea economică e existenţă” în „economica de consum”.

Protecţia concurenţei vs. protecţia consumatorilor

reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) prin atribuirea de noi funcţii privind protecţia consumatorilor. Astfel, PLDM consideră necesară existenţa unei structuri de stat în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor — Agenţia  Naţională pentru Protecţia Concurenţei şi a Consumatorilor (ANPCC);

Obiectivele agenţiei pentru protecţia concurenţei sunt totalmente diferite de cele ale unei agenţii de protecţia consumatorilor. ANPC urmează să fie, în ideal, un centru de investigaţii economice, care determină, prin metode statistice şi econometrice (plus ceva investigaţii directe), dacă companiile profită de poziţia de monopol, dacă ele se angajează în carteluri, etc. Protecţia consumatorului este, de fapt, o activitate de control a respectării înţelegerilor contractuale şi reglementărilor de calitate. Eu nu văd absolut nici un fel de paralele între cele două agenţii. Nici într-o ţară Europeană (atât PL, cât şi PLDM adoră să apeleze la experienţa europeană, indiferent dacă asemenea comparaţii sunt potrivite sau nu) nu comasează aceste agenţii. Cu alte cuvinte, propunerea manifestă neînţelegerea esenţei şi funcţiilor celor două organizaţii. O Agenţie Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC2) n-ar strica, însă ea urmează să fie separată.

elaborarea şi implementarea programului naţional de susţinere a tinerilor întreprinzători în lansarea şi dezvoltarea propriilor afaceri, scutirea acestora de la plata impozitelor în primii 3 ani de activitate;

Este o propunere care poate fi foarte simplu abuzat: toate întreprinderile individuale vor fi deschise în numele copiilor şi nepoţilor, pe când adevăratul businessman nici pe departe nu trebuie să fie tânăr. Şi nu este deloc clar cum asemenea abuzuri pot fi controlate. În genere, nu înţeleg dorinţa de a subvenţiona antreprenoriatul tinerilor în mod special şi tineretul în genere. Nu văd nici un eşec de piaţă care ar motiva asemenea intervenţii. Unica explicaţie — „cumpărarea” de voturi (ca şi în cazul creşterii pensiilor).

Migranţii în calitate de businessmani

elaborarea şi implementarea programului naţional de susţinere a cetăţenilor reveniţi acasă pentru iniţierea unor afaceri;

Cine a spus că cetăţenii migranţi sunt businessmani buni? Pentru asta şi există un sistem bancar — să redistribuie economiile către cei care au cele mai avantajoase proiecte investiţionale. Dacă acest mecanism din careva motive dă eşec, urmează să înlăturăm respectivele imperfecţiuni din piaţa financiară, dar nu să încercăm să facem din zidarii reveniţi din Moscova şi baby-sitterele din SUA proprietari de afaceri. Cineva va spune că migranţii învaţă peste hotare cum se fac afacerile în lumea civilizată. Citiţi un comentariu de-al meu de trei ani vechime, unde explic de ce acest fenomen de skill-upgrading nu este relevant pentru Moldova.

Întreprinderile mici şi mijlocii

alocarea unui buget divizat pe programe de susţinere a întreprinzătorilor începători (training, consultaţii logistice, subvenţionarea dobînzilor la creditele bancare);

Pentru ce? De când statul şi-a asumat rolul de venture capital firm?

  • atragerea şi direcţionarea liniilor de credit de la instituţiile financiare externe şi internaţioanle spre întreprinderile mici şi mijlocii;
  • acordarea vacanţelor fiscale de 1-3 ani în cazul înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii;
  • acordarea stimulentelor şi facilităţilor fiscale pe o perioadă de 1-3 ani pentru ÎMM-urile care activează în spaţiul rural şi zone economic defavorizate;
  • acordarea sprijinului financiar preferenţial prin fondurile de garantare pentru ÎMM-uri;
  • elaborarea şi realizarea programe ce acordă asistenţă ÎMM-urilor pentru încurajarea  orientării pro-export, pentru creşterea schimburilor comerciale;

Totuşi nu înţeleg de unde vine fetişul acesta pentru ÎMM.  Oricare economist vă va confirma că afirmaţia că ÎMM cresc mai repede decât companiile mari este un mit. Problema este pur statistică: lumea compară rata de creştere a ÎMM cu rata de creştere a întreprinderilor mari. Însă prin definiţie rata de creştere poate fi calculată doar pentru întreprinderile care sunt prezente atât în perioada de referinţă (t-1), cât şi în prezent (t). Însă o bună parte de ÎMM mor la scurt timp după lansare (din considerente economice extrem de bine determinate de domeniul corespunzător al economiei — industrial organizations). Cu alte cuvinte, rata lor de creştere este de —100%. Însă statisticianul calculează rata de creştere doar pentru firmele rămase în viaţă în perioada t, deci firmele murite sunt excluse din calcul. Dacă ajustăm rata de creştere la probabilitatea de moarte, diferenţa de creştere între ÎMM şi întreprinderile mari dispare.

E drept că PLDM prevede şi un şir de activităţi pro-ÎMM rezonabile (aici nu e vorba de preferinţe pentru ÎMM, ci de nivelarea terenului astfel încât ÎMM să fie în condiţii egale cu alţi agenţi economici):

  • eliminarea modificărilor la Legea cu privire la patentă operate în anul 2007;
  • eliminarea componentei fiscale impuse de procedura de licenţiere a unor genuri de acitivitate;
  • facilitarea accesului ÎMM-urilor la serviciile publice realizate în prezent de  administraţia publică locală (de exemplu salubrizarea teritoriului, întreţinerea fondului locativ, iluminat public etc.);

Pachet anticriză

Însăşi prezenţa unui asemenea capitol diferenţiază pozitiv programul PLDM de alţi concurenţi electorali. În afară de PLDM doar PSD are careva iniţiative anti-criză (însă iniţiativele PSD sunt atât de anapoda, că mai bine nici nu existau).

În linii mari, diagnosticul este corect. Cu o excepţie. Se afirmă că:

reducerea exporturilor bunurilor cu cerere elastică cum ar fi băuturile alcooloce, prodursele industriale mărind decalajul export-import.

Deja cunoaştem că criza a micşorat decalajul export-import — autorii programului n-au luat în consideraţie că efectul negativ asupra importurilor va fi mai mare decât asupra exporturilor. În al doilea rând, produsele alcoolice au o cerere relativ inelastică. Demonstraţia o găsim şi în statistica pentru luna ianuarie 2009. După cum am scris anterior, exporturile totale faţă de ianuarie 2008 au scăzut cu 19.7%, pe când exportul de vinuri — cu doar 10.8% (datele pot fi consultate aici).

La capitolul activităţi preconizate mi-a plăcut vreo 80% din punctele incluse. Şi, cu excepţia ridicării sumei depozitelor bancare asigurate de stat la 5000 euro , celelalte puncte nu mă deranjează într-atât ca să le comentez. În fine, este un compartiment chibzuit şi bine scris.

Infrastructură modernă — facilitarea drumului spre Europa

Din nou, o analiză rezonabilă a situaţiei actuale şi nişte obiective adecvate.

Printre activităţile preconizate găsim:

crearea Fondului Naţional de Dezvoltare a infrastructurii de transport din contul taxelor, împrumuturilor şi a granturilor oferite de guvernele statelor străine, donatorilor şi programelor internaţionale. Pentru aceasta, PLDM va intensifica eforturile de negociere cu Uniunea Europeană, Banca Mondială, BERD în vederea obţinerii resurselor financiare necesare. Fondul va oferi resursele conform priorităţilor şi necesităţilor naţionale, argumentărilor tehnico-economice. Alocarea anuală a 500 mln. lei de la bugetul de stat pentru acest Fond;

500 milioane de la buget reprezintă practic o dublare faţă de anul 2008 (în termeni reali, o creştere de vreo 80%). Nu e o idee rea, dar considerând expansiunea altor cheltuieli, nu-mi este clar din ce surse va fi finanţat fondul. Să nu uităm că PLDM promite menţinerea cheltuielilor bugetare sub 40% din PIB.

extinderea şi simplificarea mecanismului de concesionării infrastructurii apă-canal;

Am scris mai sus — experienţa mondială nu este nici pe departe univocă la acest capitol. Există servicii la care mecanismul de piaţă dă eşec. Aş fi foarte atent cu asemenea propuneri.

susţinerea financiară a tineretului angajat în instituţiile din sfera bugetară, contribuind la reducerea cheltuielilor suportate de aceşti tineri prin acoperirea ratei dobînzii bancare şi a unei părţi din creditele acordate tinerelor familii în scopul achiziţionării spaţiului locativ;

De ce se oferă facilităţi suplimentare tinerilor care cumpără apartament faţă de cei care închiriază? Asemenea practici, în final, au fost cel puţin parţial responsabile pentru bula speculativă în imobil din SUA. Dar întrebarea de bază totuşi este prin ce este mai rău tineretul care preferă să închirieze?

PLDM va susţine reabilitarea fondului de locuinţe existent printr-un un program de măsuri administrative şi fiscale pentru stimularea renovărilor şi modernizărilor, menite să pună în siguranţă exploatarea fondului locativ construit, să crească confortul celui existent.

Încep să cred că fondurile bugetare ale PLDM sunt tot atât de elastice ca şi cele a PL-ului.

Industrie modernă şi competitivă

PLDM va nominaliza la conducerea sectorului industrial o echipă competentă cu pregătire în domeniul managementului industrial, care va efectua un diagnostic amplu în fiecare subsector al industriilor existente la etapa actuală.

Managementul industrial este prerogativa întreprinderilor, dar nu a ministrului industriei. Întreprinderile urmează să dispună de „echipă competentă cu pregătire în domeniul managementului industrial”. Echipa din guvern care supraveghează industria trebuie în primul rând să fie constituită din economişti care pot determina externalităţile dezvoltării a unor industrii asupra întregii economii, politica industrială dând prioritate celor industrii care sunt caracterizate prin externalităţi pozitive mai mari (spill-over effects, learning by doing, etc).

încurajarea şi sprijinul financiar a IMM-urilor specializate în industria producerii pieselor de schimb şi acordarea serviciilor de reparaţii a utilajului şi echipamentelor sofisticate importat în baza conceptului TPM — întreţinerea totală productivă. Studiile efectuate în acest domeniu arată că e posibil de economist cîteva sute de milioane lei care pot fi utilizaţi în retehnologizarea/dotarea cu echipament şi unelte moderne a IMM-urilor implicate în acest domeniu;

Există un număr relativ mare de modele, filosofii, şi abordări a managementului de producţie: TPM, QRM, TOC, 6 Sigma, etc. Fiecare companie transnaţională mare (care ar comanda piese de schimb) implementează varietăţi specifice ale unui din aceste sisteme. Acum explicaţi-mi voi mie, de ce statul urmează să dea prioritate unui concept în parte — TPM — în detrimentul celorlalte? De ce asta să nu fie decis în mod privat de compania transnaţională şi potenţialul furnizor de piese de schimb (probabil cu ajutorul unei companii de consultanţă în management). Ce valoare poate adăuga statul în acest proces?

Dezvoltarea turismului

Cel mai ridicol subcapitol dintre toate. Începe astfel (evidenţierea adăugată de mine):

Programul naţional de dezvoltare a turismului, în viziunea Partidului Liberal Democrat din Moldova, are ca scop poziţionarea turismului ca sector prioritar al economiei naţionale prin crearea infrastructurii turistice necesare în vederea utilizării raţionale a patrimoniului turistic şi antropic pentru atragerea turiştilor autohtoni şi străini.

Modelul Heckscher-Ohlin care spune că ţara se specializează în producerea bunurilor care utilizează în mod intensiv factori în care ţara este abundentă. O ţară care are mulţi ingineri va exporta produse în care know-how-ul ingineresc este relativ important. O ţară abundentă în câmpii şi o climă temperată va exporta cereale, etc. În linii mari, factorul principal de producţie al industriei turismului este atracţia turistică: mare curată, un oraş vechi, un munte potrivit pentru amenajarea unor piste de schi, etc. Păi iată, Moldova nu are asemenea lucruri.

Sunt sigur că autorii au umblat brambura în toată Europa. Chiar nu le este absolut evident că Moldova nu are atracţii turistice veritabile? Nimeni nu vine în Moldova să facă turism. Lumea face turism deoarece vin în Moldova cu alte ocazii. Nu poţi crea un sector prioritar dintr-o mână de entuziaşti care, de dragul vinului moldovenesc (deloc excepţional), sunt gata să cheltuie bani grei pentru a ajunge în Moldova. Biletele de avion până-n Moldova sunt scumpe şi, indiferent de politica statului în domeniul transporturilor (liberalizare, privatizarea Air Moldova, etc.), vor rămâne scumpe faţă de cursele până-n România, Ungaria, Bulgaria sau Ucraina din considerente obiective — mărimea pieţii e mică.

Demnitatea naţională şi dragostea de patrie sunt lucruri salutabile, însă ele nu pot schimba realitatea — Moldova nu este şi nici o dată nu va deveni destinaţie turistică importantă (şi nici secundară). Uitaţi-vă ce efort colosal (şi stupid, cum s-a dovedit în urma crizei) fac Emiratele Arabe Unite pentru a deveni o destinaţie turistică secundară.

Iată una din măsurile preconizate de PLDM:

construcţia „DISNEYLAND” — lui ca obiectiv turistic capabil să motiveze turiştii străini să-şi petreacă vacanţa în Republica Moldova;

Asta-i circ! Circ curat! Autorii n-au idee că toate parcurile de amuzament Disney au fost amplasate în proximitatea imediată de alte atracţii turistice (Hollywood şi oceanul Pacific în California, plajele din Florida, Paris şi Tokyo). Autorii n-au observat că Disney a fost nevoit să vândă 49% din Disneyland Paris pentru a acoperi pierderile parcului.

facilitarea obţinerii vizelor de intrare pentru Republica Moldova, a grupurilor de ţări  străine, care au regim de viză pentru ţara noastră, fără afectarea intereselor de securitate a ţării;

Iată asta ar fi o treabă bună... Recent m-am confruntat cu procedura de deschidere a vizelor turistice în Moldova. Alt cuvânt decât „marasm absolut” nu-mi vine (voi scrie la acest subiect). Eu aş merge mult mai departe decât facilitarea obţinerii vizelor — aş elimina regimul de vize turistice pentru o bună parte din America Latină (Mexic, Brazilia, Chile, Peru), pentru Africa de Sud, EAU şi încă o duzină de ţări.

Citiţi continuarea analizei programului economic al PLDM

Publicat: 3 aprilie 2009 9:01

Categorii: Economie si Afaceri | Guvernare si politica

Taguri: , , ,

Comentarii (15)

1

Sandu
3 aprilie 2009 10:15

construcţia „DISNEYLAND” — lui ca obiectiv turistic capabil să motiveze turiştii străini să-şi petreacă vacanţa în Republica Moldova;

Asta m-a amuzat cel mai mult :).

În rest pare un program mai bun decît al celorlalţi concurenţi(cel puţin pe hîrtie), să vedem şi faptele reale.

P.S.
Pe mine mă pun pe gînduri sumele emorme investite de Filat in partid, mă tem ca ăsta să nu monopolizeze economia Moldovei după alegeri mai ceva decît clanul Voronin.

2

Marian
3 aprilie 2009 10:24

Hmmm... asta a fost prima analiza citita de mine. Sincer, nu prea ma gindeam ca am sa apuc sa trec vreodata prin basmele de asa gen. Dar, uite ca, luind in considerare, ca acestea sunt niste repere de activitate a partidelor, a le cunoaste nu-i ceva rau. Sincer sa fiu, din ce ai expus tu, eu vad un porgram aranjat unchiului Sam dar nu in favoare Moldovei. Moldova se alege cu promisiuni de marire pensii si salarii (utopic) iar unchiul Sam vine cu Bechtel si ne face autostrazi de 2 miliarde (ca la vecini) si apoi ne trinteste si niste statii de epurare, prin investire??????? Aici chiar nu se leaga. Statul poate sa-i plateasca ca subcontractori, dar nu sa primeasca investitii de la ei in aceste elemente de infrastructura. Aceasta usita deschisa pentru Sam e sursa de venit pentru PLDM (speranta lor) Cum ai zis si tu, Bolivia io maturat pe Bachtel si o si pus mina pe $25 mln USD. Nu se joaca cu apa canal in mina privata! Dar smecheria e ca Tu incepi sa construiesti infrastructura, si normal ca ridicind salarii si mentinind 40% din PIB cheltuieliel publice, vrei nu vrei tre sa te imprumuti. Si aici ivne uncle Sam prin FMI si BERD su mai cine si iti injgheaba 2-3 miliarde: "Na frate fa-ti apa curata." Apoi tu avind banul, scoti un tender... si aici vine kopeika cea buna. Cine plateste acela construieste. Si de fapt tot Sam iti zice ca pe el tre sa-l pui sa construiasca. Urit. Turizm - laja! Doar de sa gasesti niste osaminte de extraterestri cu celulare nucleare si sa-i atregi pe straini. Eu vad moldova un atelier mare de cusut tricouri si pantaloni pentru GAP si Old Navy - in Europa + un call center pentru customer service a tarilor latine din Europa (ca se invata limba mai usor, pentru tineretul cu "case" de la guvern :-)))). Restul populatiei, care nu se incadreaza aici sa faca IMM si sa creasca nuci si struguri. Atit. Noi nu putem divesifica industrii si alte socoteli in 34 mii km patrati cu 15% intelectuali, doar nu suntem Israel.

3

Mihai Bologan
3 aprilie 2009 10:32

Sandu,

am remarcat ca de aceasta data nu ai pus note, e intentionat sau esti indecis? :)

programul intr-adevar e cel mai bine structurat din toate si mai aproape de un Program de guvernare. Trebuie sa vedem doar daca va fi si aplicabil pentru ca problema tuturor programelor electorale ale partidelor noastre au fost neaplicabilitatea lor. Slava domnului, nici PCRM nu si-a indeplinit multe din promisiunele lor. Altele, ca integrarea europeana si rezolvarea conflictului transnistrean ar fi fost chiar bine sa le indeplineasca. De aceea ma uit cam sceptic la orice program al partidelor politice.

Daca tot ai spus ca progremele sunt scrise de economist, nu stii si cine le scrie?

4

Alt Ion
3 aprilie 2009 10:37

Cel puţin nu eşti atât de acid ca în alte dăţi, şi deşi sunt gogomănii, nu sunt atât de mari. Cred ca ei vor fi pe primul loc în topul programelor electorale.

5

Ion Grosu
3 aprilie 2009 10:40

Foarte multe măsuri intervenţioniste pentru un partid liberal — pensii, fonduri de locuinţe, sistemul de remunerare. De ce nici un partid "liberal" nu vorbeşte de reducerea guvernului şi retragerea statului din economie?

O altă întrebare, referitoare la sectorul energetic — n-am citit eu atent sau nimeni nu are o soluţie pentru nodul gordian energetic din Chişinău (dar, probabil şi din alte oraşe)?

Notele cred că vor fi mari, în comparaţie cu PL şi PCRM.

6

Turist
3 aprilie 2009 11:37

Alexandru, deacord cu "DISNEYLAND"-ul, au vrut si romanii sa faca Dracula Parc si au dato in bara.
Deacord ca turismul nu poate deveni o ramura prioritara a economiei, insa potentialul turismului e mult mai mare decit este valorificat acum. Ma refer in primul rind la aportul turismului in PIB de 0.3% (conform ultimilor data). Cred ca putem creste de citeva ori acest indicator si asta fara planuri uraganuri de genul Dieneyland-ului.
Pina in '89 Moldova avea capacitatea de a "absorbi" cca 1 milion de turisti din URSS, in prezent cifra turistilor veniti este de zeci de ori mai mica.

Ideea generala este ca putem creste in turism, si nu trebuie de subestimat acest sector.

P.S. Din cite stiu PLDM il promoveaza pe Nicolae Platon (presedintele ANAT) la functia de ministru al Turismului.

7

Quant
3 aprilie 2009 18:36

Turist, am spus is in alt blog referitor la turismul si Moldova "Guys, hai sa fim serios, no offense." Pe lung ar fi cateva pagini despre Moldova tara neturistica, esenta fiind redata de Alexandru. Ca sovieticii veneau cu turma in MD ii una, si ca acum pot pleca in alta parte este alta. OK, ei si vinul il asociau cu Moldova :) pana nu demult. Piata libera ii o chestie foarte fina :)

8

Analize False
3 aprilie 2009 23:25

Marian,

Sunt deacord in privinta turismului. Moldova a fost in trecut un sat. Si nu s-a schimbat cu mult.

Dar totusi as spune ca se poate ceva de facut. Un simplu exemplu, Transnistria. Am cunoscut multi straini care vor sa viziteze RM numai ca sa vada Transnistria si Tiraspolul. E ca un fel de rezervatie pentru turisti.

Eu cred ca ar fi o ideie de creat pe loc asa tipuri de rezervatii. Ca exemplu rezervatia comsomolistilor, comunistilor, etc :) Adica idea de baza consta in a aduna prostia din RM in rezervatii si de a-i face advertisement. Unde e prostie pentru noi pentru altii va fi loc de atractie turistica.

In privinta ideii tale de a face din RM o tara de cusut tricouri si pantaloni. As vrea sa te intreb de ce RM in cazul asta va mai avea nevoie de scoli si universitati (USM, UTM, ASEM)? Considerind ideile tale va fi doar nevoie sa crestem "bidle" care sunt buni la carat piatra, cusut haine chiar si poate ca vinzatori de organe proprii.

Life is simple in this case, isn't it?

9

Alexandru Culiuc
4 aprilie 2009 0:16

@Turist, pare-mi-se că ignorezi cel mai important concept economic -- cost de oportunitate. Evident că cu eforturi majore, turismul poate fi puţin ridicat. Însă aceleaşi eforturi pot fi aplicate în alte domenii, mult mai promiţătoare decât turismul.

Alpha deja ţi-a explicat. Faptul că Moldova a fost vizitată de un milion de turişti pe timpurile sovietice este irelevant. Piaţa s-a deschis şi ruşii, care anterior erau limitaţi de turismul intra-unional, au descoperit destinaţii turistice incomparabil mai atractive (şi vinuri mai bune, după cum corect remarcă Igor). În mod similar, Moldova "importa" din Rusia zeci de mii de automobile VAZ, Moskvici şi Volga. Şi acum n-o face, deoarece consumatorul are acces la o selecţie enormă de produse mult mai calitative.

Stimate "Analize False",

Fă-mi o favoare, du-te şi spune-le în faţă celor 14 mii angajaţi din industria uşoară că sunt "bâdle". Şi, în final, cum să te numesc pe tine, gata să faci circ din prostia compatrioţilor tăi (rezervaţia roşie Transnistria, etc.)?

10

Analize False
4 aprilie 2009 2:35

Alexandru Culiuc,

Probabil nu ai inteles ce am vrut sa scriu. Eu am vrut sa-i explic (printr-un mod ironic) domnului Marian dezacordul meu fata de idea lui de a face din RM un atelier de cusut tricouri, etc. Te rog nu schimonosi cuvintele scrise de mine.

Iti place tie sau nu dar Transnistria este o atractie turistica. Accepta realitatea care este.

11

Marian
4 aprilie 2009 3:07

Eu doar am vrut sa imi expun o parere. Felul ironic doar a ajutat la accentruarea sensului celor spuse. Moldova nu e o super nova! Si noi tre sa intelegem chestia asta. Noi nu avem metropole, nu avem conglomerate de populatie, concentarari masive, ca sa putem avea impuls economic. Simpul exemplu: Romania: a se compara Bucurestiul, cu 3mln populati concentrata si judetul Vaslui cu 4 mln. populatie dispersata, din punc te vedere al dezvoltarii economice. Ca sa fie mai clar aici e un studiu adus de Richard Florida, in ultima sa carte "Who's Your City?: How the Creative Economy is Making Where to Live the Most Important Decision of Your Life" http://www.youtube.com/watch?v=khQ9BaXZAjM
Plus, noi avem, vrem nu vrem, conflictul/porblema din Transnistria, fapt care, ne defavorizeaza din mai mute puncte de vedere. Esti practic legat la miini. Occidentul isi manifesta interesul pentru MD, nu ca vra turistii lor la noi in tara, ci doar din punct de vedere geostrategic. La fel si Rusia e motivata. Cumplita soarta avem, dar fiind mici, asta-i viata. Alta soarta, de fapt nici nu ne puteam asigura fiind permanent insclaviti de diferiti impostori, care ne penetrau de-a latul si de-a lungul. Asa am fost, practic genetic dezvoltati - sa servim cuiva si sa ne mincam pe noi intre noi. Aceasta e trasatura noastra moldo-balcanica (sui generis).
De ce am zis de ateliere de cusut si call center? Atelierul de cusut prevede si ingineri, si tehnicieni, si maistri in industria usoara. Noi, cit de cit, am avut o asa traditie, si inca nu-i tirziu de o reabilita. Modelul Chinei si a Hondurasului. Plus, ca cu efort mic (citusi) ai o industrie pusa pe roate. Call center - e vorba de ingineri, tehnicieni si alti specialisti in domeniul financiar, bancar, IT, Asigurari. Exemplul Indiei si a Bangladesului. Daca suni in SUA la un agent te telefonie celulara, iti va rspunde Raphath Shrivastava din Mumbai, care lucreaza ca operator cu 9000 INR (160USD). 27 de mari centre cartiologice din SUA fac analiza 3D a scanarilor in clinicile din India, online. Ce noi nu avem medici cardiologi buni?? Si multe alte exemple. Dar iarasi, tre sa avem o combinare optima a industriei porucatoare de buburi si cea a serviciilor. Caci India, ca exemplu, s-a cam prea aruncat la servicii, lasind in dezavantaj industriile producatoare de bunuri. Abea acum India incearca sa recupereze din ce China are in exces - productia bunurilor de consum. Plus, ca neavind un brand, marfa competitiva, cum a zis si Alex, noi nu putem iesi pe piata, in lume. Deaceea GAP si Old Navy (pot fi oricare altele). Si inca o chestie, ar fi creare unui sistem energetic propriu din resurse conventionale, nu neaparat gaze si pacura. Noi tre sa incepem sa ne debarasam de dependenta de altii. Rusii pe vremuri au concentrat cam cele mai mari industrii pe malul celalt al Nistrului, asigurindu-se de pe atunci ca daca cavea, ei ne izoleaza economic si energetic: uzina metalurgica Ribnita, Electrocentala Dubasari, Tiraspolul si Tighina de 3 ori mai industrializate decit Chisinaul.
Partidele noastre, din pacate, joaca jocuri neseriose. Toti se gindesc (cel putin expun) la strategii pe timp scurt, ceea ce denota faptul ca interesele lor is de a se plasa la putere in scopuri personale.

PS. Dovada efectului moldo-balcanism se observa ,evident, pe forumurile moldovenesti si comentariile de pe bloguri. Chiar nu avem curajul sa ne schimbam backgroundul?

12

Turist
4 aprilie 2009 12:33

Quant, articolul pe care l-ai mentionat e scris de mine.
1. Nu incerc sa va demonstrez nimic in ceea ce nu vreti sa credeti :)
2. Am spus ca Moldova avea capacitatea de a absorbi pina la 1 milion de turisti (potential este)
3. Daca aducem macar 10.000 de turisti in plus in 2009 va fi un salt impresionant, dar si realizabil (ca solutie ar fi subventionarea biletelor de avion pentru turisti).
4. Nu incurcati turismul in masa cu cel de informare/sau de incercare a ceva diferit. "Moldova - try something different" ar trebui sa ne caracterizeze, cu toate lucrurile care rezulta din aceasta fraza.
5. Wine fest e insuficient popularizat si slab organizat. Daca ar fi facute lucrurile normal am avea numai la acest eveniment citeva mii de turisti. Nu trebuie sa ne asteptam ca americanii sau australienii sa-si cumpere bilete de mii de $ sa vina la noi. E suficient sa ne viziteze romanii si ucrainenii, urmati de rusi...

Nu am spus ca turismul e o ramura prioritara, care ne va scoate din saracie etc. Am spus si spun ca potentialul turismului e mult mai mare!!!

Lasati ironia deoparte, in loc de vorbaraie aiurea despre "ce nu putem face" incepeti prin a face ceva! Si a face ceva nu inseamna sa scriti sute de rinduri de comentarii!

13

Vic
4 aprilie 2009 17:54

De acord cu Alexandru ca in Moldova nu prea ai ce vedea (stiu pentru ca am calatorit in Europa si am trait un an in o tara araba). Cred ca turismul in Moldova nu are potential.

In privinta finantarii preferentiale, pe linga considerentele explicate de Alexandru, e foarte dificil de a crea un mecanism eficient de finantare preferentiala a unor industrii de catre stat si de a evita abuzuri din partea celor ce impart fondurile (mecanismul de control al repartizarii ar trebui sa fie foarte riguros si costisitor). Finantarea preferentiala ar putea aduce cumatrizmul si nepotizmul la un nivel si mai ridicat decit acum. In caz ca se promoveaza finantarea preferentiala, aceasta ar putea fi o metoda deghizata de a rasplati pe cei care sustin o anumita miscare politica.

In privinta sustinerii tineretului: tinerii continue sa mearga in masa la specialitati care deja nu se intreaba pe piata Moldovei: economisti, juristi, etc. De ce statul trebuie sa compenseze pentru alegerea gresita a profesiei? Stiu ca salariul unui sudor incepator in Moldova dupa doi ani de studii este mult mai inalt decit salariul mediu al unui economist incepator(dupa cinci ani de studii). Poate Moldova are nevoie la moment mai mult nevoie de sudori decit de economisti (la nivelul de pregatire al acestora)? Stiu ca e mai putin prestigios sa fii sudor, tinerii pot alege dintre a avea salarii si lucru sau a avea o diploma.

14

Alexandru Culiuc
4 aprilie 2009 18:20

@Vic, de-acord că oricare preferinţe creează oportunităţi pentru corupţie. Asta nu înseamnă că nivelul preferinţelor urmează să fie zero, dar scade simţitor nivelul optim al intervenţiei.

În captitolul 10 (dezvoltarea capitalului uman) Programul PLDM pune accent anume pe învăţământul secundar profesional. De altfel, restul partidelor cam tot acolo sunt.

Ceea ce mă miră enorm este faptul că nici un partid n-a contestat explicit practica de stabilire a planului de admitere (primum a fost introdus în 2006, ultimul este Hotărârea Guvernului nr. 673 din 06.06.2008).

15

Sergiu
4 aprilie 2009 19:33

Daca vrea Filat Disneyland - să-şi facă, şi acolo să stea, în parlament şi aşa sunt destui "animatori" şi se pare că vor mai fi.

Ai băgat o groază de timp probabil în a face toate aceste analize şi sunt aproape sigur că puţini au mai făcut-o, chiar şi din politicieni sau jurnalişti. Dar până la urmă omul nostru nu votează cu ce propune partidul dar cu imaginea creată. Eu unul nici o dată nu voi vota un partid care are pe listă politicieni corupţi şi compromişi cum e Filat, Diacov sau Braghiş (lista poate continua). Nemaivorbind de tradare, în occident pe carierele unor astfel de politicieni se pune cruce - la noi... ştiţi voi cum e.

Adauga Comentariu


HTML admisibil: a href, b, i, br/, p, strong, em, ul, ol, li, blockquote, pre